Page 57 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 57
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ !
DUMINICA*
17 IUNIE
1979. imh
Ziua aviaţiei
' ' Ai
Astăzi, ţara îşi omagiază
temerarii înălţimilor, bărba> •,
ţii îndrăzneţi care poartă
spre azurul cerului tradiţişi
frumoasă a „aripilor româj-
neşti“. E Ziua aviaţiei, zi de \
cinstire a înaintaşilor ce şi-au' fi
înscris cu litere ’de aur itul !
mele în pionieria zborului
românesc, sărbătoarea o ameţi'
nilor în uniforme albastre
care, cu cutezanţă şi abnejî
gaţie, taie drumurile văzdu
hului adăugind noi străluciri
lmninilor date de Vlaicu*
Vuia, Coandă.
Brigada conclus:! de • Constantin Lupulcscu, de Ia sectorul IV al minei Lupeni a rea E ziua în care, pentru noi,
lizat de la începutul anului cea mai mare productivitate a muncii. In fotografic : schimbul
trebuie să se reflecte în lui Ioan Costaclie. Foto : M. OLTEANU hunedoreni i, mîndria ne estq
amplificată, ştiindu-ne conS
LA LUPENI — care deţine ponderea a- creşterea indicilor intensivi cetăţeni cu şoimul ardele
nesc, Aurel Vlaicu, cel caro
cestor realizări suplimen
si extensivi de utilizare a
fizice ŞI URICANI — tare — animatorii întrece maşinilor de şarjare şi ba şi-a înălţat aripile de pa
50 000 TONE rii pentru mai mult cărbu teriilor de cuptoare, a ce pămînlul Binţînţilor, ducînd,
CĂRBUNE ne sînt minerii din brigă lorlalte instalaţii, a ajutat încă la începutul acestui
colectivul de aici să inde-
zile conduse de Constantin
veac, faima constructorilor
COCSIFICABIL de avioane româneşti dinco
| Convorbire cu ing. NICOLAE GĂVANESCU, lo de fruntariile ţării. De p^
PESTE PLAN mu-w9
j şeful serviciului tehnic din C.S. Hunedoara această străbună vatră romă-»
Colectivele de mineri de nească, un fiu de ţăran
la I.M. Lupeni şi I.M. U- ajuns inginer constructor do
ricani continuă să se si
— Utilizarea cu randamen talurgic. La fel în sectorul tueze în fruntea întrecerii avioane —, şi-a luat zborul
te superioare a capacităţilor de aglomerare a minereuri ce se desfăşoară în bazinul peste Carpaţi, fiind nu nur
de producţie constituie una lor indicele intensiv a fost carbonifer , al Văii Jiului
din principalele căi de reali realizat şi depăşit, rezullînd pentru sporirea continuă a mai simbol al capacităţii şî
zare a producţiei fizice pla o producţie suplimentară de producţiei de cărbune, con Lupulcscu, Valentin Tofa- plinească încă de pe acum geniului românesc, ci şi al
nă, Kacso Ioan şi alţii la
nificate, cu influenţă directă peste 40 000 tone minereu de stituind pentru ortacii din fel de harnici din cadrul angajamentul luat in cin luptei poporului nostru pen
asupra valorii producţiei ne fier aglomerat. celelalte unităţi exemple stea celei de a 35-a ani tru nealîrnare, libertate şi
te. Cum se prezintă situaţia, — Dacă ne orientăm după demne de urmat. Prin ex sectoarelor IV şi VI. versări a eliberării patriei
din acest punct dp vedere, nivelul de depăşire a planu tinderea acţiunii de meca CU ANGAJAMENTUL şi a celui de al Xll-lea unitate naţională.
în principalele sectoare ale lui putem deduce că atît la nizare a lucrărilor miniere Congres al partidului, pro- Astăzi, aviaţia româneas
combinatului ? furnale, otelării, cit şi la la şi folosirea cu randamente ANUAL ducînd peste sarcinile de că, deschisă de Aurel Vlai
—”în cadrul fiecărei uzine minoare sînt folosite la ni superioare a maşinilor şi ÎNDEPLINIT plan la zi mai mult de
din combinatul nostru sînt vel maxim capacităţile de utilajelor din abataje, co 6 000 tone cocs metalurgic." cu, Traian Vuia şi Henri
evidente eforturile depuse producţie ? lectivele de la Lupeni şi Confirmînd tradiţia crea Pornind de la aceste suc Coandă, cunoaşte noi împli
de colectivele de muncă, sub — Se poate afirma, pe Uricani au extras de la tă în ultima vreme în cese, coesarii hunedoreni niri atît în transport, cit şi
îndrumarea competentă a or drept, că şi în aceste uzine începutul anului şi pînă în Combinatul siderurgic de şi-au reînnoit angajamentul în activitatea utilitară şi
ganizaţiilor de partid, pen se acţionează cu multă res prezent 60 000 tone cărbu la Hunedoara, coesarii se în întîmpinarea celor două
tru realizarea ritmică a pro ponsabilitate în apeastă di ne coosificabil peste sarci află şi de astă dată în rin- mari evenimente, hotărînd sportivă. Prin grija atentă şi
ducţiei fizice şi nete pla recţie. Astfel, la Uzina nr. nile de plan. dul colectivelor cu cele să realizeze suplimentar
nificate, în care scop se a- 2, prin, impulsionarea intro mai bune realizări. Insis peste 8 000 tone cocs me (Continuare în pag. a 2-a)
eprdă o atenţie deosebită uti ducerii progresului tehnic, a în cadrul minei Lupeni tenta preocupare pentru talurgic.
lizării intensive a capacită noilor tehnologii'— îmbogă
ţilor de producţie. La Uzina ţirea.cu oxigen a aerului in La zi în agricultură
nr. 1 — cocsochimică — dc suflat în furnale, utilizarea
pildă. măsurile întreprinse în proporţie sporită a mi În interiorul ziarului:
în acest an pentru efectua nereului sortat, concasat, şi
rea corectă si la timp a re omogenizat (direct în furna întreţinerea culturilor prăsitoare
viziilor prevăzute în grafice le sau în aglomerat) etc. —
au condus la eliminarea indicele intensiv de funcţio
timpilor de staţionare acci nare a furnalelor a fost de Pagina „Ritmuri hunedorene" acum, pînă nu
dentală a utilajelor şi insta păşit cu cca. 11. kg fontă e-
la. iilor, indicele extensiv de chivalentâ pe zi şi metru cub dedicată aniversării unui sfert
utilizare a acestora fiind de volum util. La cuploarele
realizat integral. Concomi Martin acelaşi indice, a fost
tent, indicele intensiv a de veac de activitate b,
foşt depăşit cu peste un pro Convorbire consemnată dc Lucrările de întreţinere a a fost prăşită de două ori.'
cent. în acest mod, în pe SABIN IONESCU a cenac'uul „Ritmuri" — Deva culturilor — prăşitul meca Toate culturile prăşitoa-
rioada trecută din acest an nic şi manual, cit şi com re — sublinia, interlocutorul
s-au obţinut suplimentar mai
mult de 6 000 tone cocs me fConiinuare in pag. a 2-a) baterea pe cale chimică a — au fost erbicidate odată
bolilor şi dăunătorilor — se cu semănatul, iar altele în
apropie de sfîrşit în majo stare de vegetaţie.
viitor concret, realist nivel de consiliu. Să vedem
ritatea unităţilor din cadrul
Aceasta este situaţia lă
Consiliului unic agroindus
trial de slat şi cooperatist cum stau lucrurile în uni»
Simeria. Din situaţia comu taţi, pe cîmp. în raidul în
In coltul de vest ul ¡u- spre a degusta in linişte de animale se dovedesc creaz.ă Ia C.A.P., alfii plea nicată de ing. Emil Szekely, treprins am constatat că
dejuiui Hunedoara, Unul renumita ţuică a acestor a ii Leontin Buba din că zilnic spre industrie. prim-vicepreşedinte al con în localităţile unde coman
pitoresc şi roditor, cuprins locuri. Dar cel mai de sca Başlea, Ion Viorea din La Lăpugiu adică sînt şi siliului şi director al S.M.A., damentele locale, organiza
5nlre apa Dobrii, pîrîul mă monument al comunei Hoidea. Toma Anucu/a din nu sînt ţărani. Din ce in -rezultă că pînă la data de ţiile de partid şi conduce
Lăpugiului, valea Mureşu este biserica de lemn, Lăpugiu de Jos, Gheorghe ce mai muifi pleacă zilnic 16 iunie a.c. a doua pi'a- rile unităţilor agricole au
lui şi delimitarea admi construită din bîrne groa Simuiesc din Grind, lovi spre Dobra, llia, Deva. Se şilă la porumb s-a aplicat organizat temeinic munca
nistrativă cu Banalul sînt se, acoperită cu şindrilă, tă Pădurean din Ohaba şi spune îrj glumă că Termo pe 650 ha din cele 879 cul şi au mobilizat toate forţele
prefirate, pe văile unor cu o turlă svcltă. Interio mulţi alţii. Primarul co centrala Mintia n-ar lunc- tivate. Această lucrare va umane şi mecanice pentru
pîraie, o serie de aşezări rul‘este pictai. B unul din munei, ioachim Roşea, fi ţiona iară lăpugeni: la fi încheiată în cîteva zile,
făcîncl parte toate clin co tre monumentele noastre ne neapărat să sublinieze stafia de descărcare a fiind concentrate la muncă executarea la timp a lucră
muna lăpugiu de Jos. Zece de icnm de rară valoare. că an de an comuna se combustibilului de la ter un număr suficient de forţe rilor de întreţinere şi ia ni
sule în total, înscrise de mocentrală tofi lucrătorii umane şi mecanice. La car vel calitativ superior şi re-
secole în istoria transilva sînt din comuna Lăpugiu tofi s-a terminat rebilona- rultatele sînt bune. Cultu
nă, cu trecut zbuciumai şl de Jos I tu.l al II-lea iar al 3-lea
mai ales cu un viilor lun- Acum zece ani, numă s-a făcut pe 65 ha din 285. rile sînt frumoase, dezvol
dameniat de prezenţiiI de fui&usr ¿■nrnrrrfl ITT r rrr nr rul locuitorilor era de cir Tot la cartofi este în curs tate viguros şi curate. E-
azi al tării. nl ca 3 000. Acum sînt 2 461. de finalizare tratamentul II, xemplu în această privinţă
Documentele consemnea E EE B, Tinerelul mai ales se în conform avertizărilor date, sînt culturile de sfeclă de
ză că pe Ia amil 1721 ţă dreaptă spre oraş. Termi pentru combaterea manei
ranii din Lăpugiu de Jos Cu alic cuvinte, lăpuge- situează în Irunlea locali nă şcoli, şi se mută la şi a gîndacului din Colora N. BADIU
au luat parte ta cunoscuta nii sînt aşezaţi aici de tăţilor hunedorene în ceea oraş. Cu toate acestea, la do. Sfecla de zahăr — 180
şi violenta ,,Răscoală de cînd lumea, cu casele lor, ce priveşte îndeplinirea şi Lăpugiu se construiesc în ha şi furajeră — 70 ha — (Continuare în pag. a 2-a)
la Dobra“, cinci au izbutit cu gospodăriile lor bine . depăşirea planului la con continuare case. Cam 10—
să izgonească trupele im orînduite. Nouă clin cele tractări şi livrări de ani 15 case anual. Şi nu orice
periale austriece. Şi mai zece sale sînt coopcrativi- male. Cooperativele agri tei de case, ci dinlr-acele
lîrziu, nu au lipsit de Ia zate. Veniturile ' cele mai cole obţin venituri şi din solide, să reziste cel pu
nici o ridicare la luptă substanţiale se obfin din livezile de pruni. Salul ţin un veac. Pe dinăuntru
împotriva exploatării, Viind lucrarea pămîntuiui, dar Finloag este renumit pen ele sînl o oglindă a nive
■şi ei alături de Iioria, de mai ales din creşterea vi tru ţuica sa. .Cînd e an lului de 'trai, a civilizaţiei
Avram fancu. telor şi pomicultură. Peste bun, la C.A.P. se obţine contemporane, cu mobilă
Istoria nescrisă este ilus 3 000 capele dc bovine şi din valorificarea prunelor modernă, biblioteci, apa
trată de monumentele e- aproape 8 000 de ovine se peste un milion de Iei ve rate casnice, nu lipseşte
xislenle aici. in hotarul află in sectorul socialist nituri radio-ul sau televizorul.
satului Teiu, Ia locul nu şi în gospodăriile popu Vizbind comuna, înlr-o Anul trecut magazinele lo
mit „Coasta Bisericii" au lai iei. Anul trecut lăpu- dimineafă de vară, locali cale au vîndut populaţiei
tost descoperite urmele u- genii au predai stalului tăţile sale par pustii. Oa măriuri de pesle cinci mi
nor vechi iortiiicatii clin 3 500 .hectolitri ele lapte menii sînt la muncă. îna lioane lei.
-pămînt, iar la locul numit (cu 1 000 mai mult decil inte vreme, locuitorii a- Şcoala generală nu e în
„Birtul Lăsăului" iiinta in prevedea planul!) şi peste ceslor sate erau vestiţi
evul mediu un mare han 200 tone carne. Nu există plutaşi pe Mureş, ¡t& C. DROZD
şi o stafie de poştaiioane, gospodărie fără vite. Cei timpul cînd rîul era na-
unde driimefii se opreau mai de seamă crescători vJnnhiJ Aciri'r’ ’■ ■
