Page 58 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 58

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. C
            fŞffig. 2


              t/py-  : "."-v. —> :;.ţ:   .. T'"' JŞ   " ' y%$ß /' ’•?                                                                                      mm
                                                                                                                                                           »mic li
              f Înfăptuirea hot&ririi ăe partid —                   Äfladr an icö&öniie a■■«©a                                  dt*   an eco)
                                                                                                                                                                   • -***w •" . ■■
                                                                                                                                                           ■¿■¿■■■HB
              ,-mtribut eserxţiaî al <xmduoerii politice
                                                                                                                                   Nivelul indicilor intensivi şi              DUMIN
              De  la  adoptare,  pini                                                                                         extensivi de utilizare a agregatelor             8,30 Ginul
                                                                                                                                                                                  lin
                                                                                                                                                                               1,40 Tot i
                                                                                                                                                                                  :i0 «le
                                                                                                                                                                                  Orffar
                                                                                                                                                                               9,23 Şoimi
              ia finalizare, intervin                                                                                         şi instalaţiilor trebuie să se reflecte          9,35 film
                                                                                                                                                                                  pii :
                                                                                                                                                                                  Episo
                                                                                                                                  in dinamica producţiei fizice               10.00 Viaţa
                                                                                                                                                                              11.30 Penlr
                                                                                                                                                                                  neavo
            cerinţe şi exigenţe noi                                                                                        (Urmare din pag. 1)     mm).  Nerealizări  au  înre­  11,45 Bucul
                                                                                                                                                                              13.30 De sl
                                                                                                                                                   gistrat  şi  colectivele  de  la
                                                                                                                        realizat în proporţie de 101,05   aglomerătoare,  furnale,  oţelă-   13.00   Telex
                                                                                                                                                                              13.05 Albur
                                                                                                                        ia  sută,  iar  la  oţelăriile  e-   riile  Martin,  ceea  ce  echi­  Umor
                                                                                                                                                   valează  cu  pierderea  poten­
              Intre  preocupările  de  sea­  lei,  productivitatea  muncii                                              leelrice  el  a  fost  depăşit  cu   ţială  a  unor  însemnate  can­  14.00   Desen
            mă  ale  Comitetului  munici­  cu  1839  ici  pe  fiecare  om                                               peste  3  la  sută.  De  remar­  tităţi  de  aglomerat,  fontă,   <Iy, <
                                                                                                                                                                                  cluca/
            pal  de  partid  Deva,  menite   al  muncii,  beneficiile  cu  15,6                                         cat  că  toate  secţiile  de  la­  oţel şi laminate.  14,20 Ciuta/
                                                                                                                        minoare  din  cadrul  Uzinei
            să  contribuie  la-  ridicarea  pe   milioane lei..                                                         nr.  4  au  obţinut  realizări   —  Sintetizaţi, în cîteva cu­  Î4,30 Cutez
            o  treaptă  superioară  a  efi­  Ţinînd  seama  că  în  anii                                                superioare  in  folosirea  inten­  vinte,  cauzele  esenţiale  caro   15,4» Teles)
                                                                                                                                                                              timp. Hon
            cienţei  întregii  activităţi,  se   trecuţi  majoritatea  rămînc-                                          sivă  a  capacităţilor  de  pro­  influenţează  negativ  nivelul   17.00   Fotba
            situează cultivarea răspunde­  rilor  în  urmă  în  construcţii                                             ducţie,   reflectate   în   cele   indicelui extensiv.    Vilces
            rii  ţi  consecvenţei  în  înfăp­  s-au  datorat  lipsei  de ampla­                                         peste  21  000  tone  laminate   —  Un  aspect  caracteristic   19.00   Teicii
            tuirea acţiunilor preconizate.  sament  şi  documentaţii,  în                                               finite  puse  în  plus  la  dispo­  îl  constituie  desele  defecţiuni   19,15 Penii:
                                                                                                                                                   mecanice  sau  electrice,  re­
                                                                                                                                                                                  rire a
              Hotărîrile  şi  măsurile  sta­  anul  acesta,  printr-un  efort                                           ziţia  economiei  naţionale.  Cu   viziile  planificate  peste   ca­  20.05   Film
                                                                                                                                                                       1
            bilite  de  organizaţia  munici­  deosebit  al  organizaţiei  mu­                                           toate   acestea,   în   secţiile   re  se  „trece“  sau  care  sînt   tatălu
                                                                                                                        noastre  există  încă  rezerve,
                                                                                                                                                                                  vi pe
            pală  de  partid  vizează  atît   nicipale  de  partid,  s-a  reuşit                                        care  în  bună  măsură  sînt   efectuate  necorespunzător  din   21,9. ’releji
            /transpunerea  în  viaţă  a  unor   să  se  creeze  un  front  de                                           dependente  de  eforturile  pe   punct  de  vedere  calitativ,   a Sport.
            documente  de  partid  şi  de   lucru  larg,  satisfăcând  astfel                                           care  trebuie  să  le  facă  fie­  „căderi“  de  bolţi  sau  alte
            stat,  cit,  şi  cerinţele  concrete   cerinţele  pînă  în  anul  1980.                                     care colectiv.             avarii  la  cuptoare  etc.  De   LUNI
            ■ce se impun pentru îmbună­  S-a  creat  astfel  posibilitatea                                               —  O  remarcă  :  mai  puţin   aici,  necesitatea  imperativă
            tăţirea  activităţii  în  dome­  realizării  unui  volum  impor­                                            aţi  amintit  de  evoluţia  indi­  în  fiecare  uzină  sau  secţie   15.00   Emisi
                                                                                                                                                   de,  a  se  acţiona  ferm  pentru
                                                                                                                                                                                  Biliar:
            niile  analizate.  Aceasta  nu   tant  de  construcţii  de  locu­                                           celui  extensiv  de  folosire  a   îmbunătăţirea  organizării,  în   18.50 1001 t
            presupune  însă  că  măsurile   inţe.'  .urmînd  ca  interioarele                                           utilajelor  şi  agregatelor.  Se   ansamblu, a activităţii de în­  19.00 Teleji
                                                                                                                        identifică  oare,  acesta,  cu
                                       să  fie  terminate  în  perioada
            care  se  adoptă  sînt  imua­  de iarnă.                                                                    rezervele  interne  la  care  vă   treţinere  a  utilajelor  şi  in­  19.35 Itoma
            bile,  statice,  ci  ele  pot  fi  şi                                                                       referiţi ?                 stalaţiilor,  pentru  creşterea   dark“
                                         îmbunătăţiri  importante  au
            trebuie  să  fie  îmbunătăţite   fost aduse şi planului de mă­                                               —  în bună măsură, da 1 La   substanţială  a  calităţii  revi­  20,30 Cadra
                                                                                                                                                                              20.50 Emisi
            sau  corelate  cu  alte  sarcini                                                                            laminoare,  spre  exemplu,  cu   ziilor  şi  reparaţiilor,  efec­  ştii aţi
                                       suri  adoptat  în  şedinţa  Bi­
            ce  izvorăsc  din  hotărîrile  or­  roului  Comitetului’  municipal                                         excepţia  laminorului  de  800   tuate  în  litera  graficelor  în­  21,2» Mclod
                                                                                                                                                   tocmite.  Şi  toate  acestea,  se­
            ganelor  superioare  şi  proprii   de partid din 17 ianuarie a.c.                                           mm,  în  celelalte  secţii  indi­  condate  îndeaproape,  cu  a-   21.35   Teleji
                                                                                                                                                                              22.00 Incliii
            ce  apar  după  adoptarea  mă­  cu  privire  la  perfecţionarea                                             cele  extensiv  nu  a  fost  înde-'   ceeaşi  înaltă  responsabilita­  lui.
            surilor  iniţiale.  Aşa  de  e-                                                                             plinit,  realizările  fiind  cu­  te  profesională,  de  o  exploa­
                                                                                                                        prinse  între  97,6  la  sută  (la-
            ¡xemplu,  măsurile  adoptate   activităţii  de  întărire  a  rân­                                           minoarele  blu/ming)  şi  99,3   tare  corectă  a  capacităţilor
                                                                      Platforma siderurgică ele Ia Călău. Vedere spre turnăto­
            de  plenara  Comitetului  mu­  durilor   organizaţiilor   de   ria de piese din fontă.   Foto : VXItGIL ONOIU  la 6ută (laminorul de 750  de producţie.
            nicipal  de  partid  eu  privire   partid,  mai  ales  în  urma
            la  realizarea  planului  econo­  Plenarei  C.C.  al  P.C.R.  din
            mic  şi  a  angajamentelor  a-   29 martie 1979. Avînd în ve­  Ziua aviaţiei                                                                                       bucure
            sumate  pe  anul  1979  au  fost   dere  compoziţia  şi  efectivul                     întreţinerea culturilor prăsitoare                                         jurnal; 7,:
            ■îmbunătăţite atît cu sarcini­  organizaţiei  municipale  de                                                                                                      8.00 Radio)
                                                                                                                                                                              12.00 De t
            le  reieşite  din  lucrările  Con­  partid,  Comitetul  municipal   (Urmare din pag. I)  (Urinare din pag. II  rumb  pe  mai  bine  de  jumă­  ţele  de  apă  ale  plantelor,   13.00 Radii
            sfătuirii  pe  ţară  a  cadreior   insistă  cu  mai  multă  răs­                                            tate  din  suprafaţă,  lucrare   muncitorii  de  la  Depoul  de   gărc ;   1!
            de  conducere  din  industrie  şi   pundere  pentru  primirea  în   constantă  a  partidului,  per­         pe  care  o  va  termina  în   locomotive   C.F.R.   Simeria   14.00  Pol
                                                                                                                                                                              14,15 Top I
            agricultură,  cît  şi  din.  plena­  rîndurile  partidului  a  unui   sonal  a  secretarului  său  ge­  zahăr,  cartofi  şi  porumb  de   cîteva  zile.  La  sfecla  de  za­  cu  o  motopompă  proprie,   slonaţllor;
            ra  Comitetului  judeţean  de   număr  mai  mare  de  munci­  neral,   tovarăşul   Nicoiae   la  C.A.P.  Rapolt  şi  Foit,  ce­  hăr s-au făcut două praşile  şi  au  lucrat  o  săptămînă  în   nor; 15,30
            partid  din  aprilie  a.c.  Avînd   tori,  utecişti  şi  femei,  care   Ceauşescu, aviaţia româneas­  le  de  la  C.A.P.  Simeria  şi   —   este  una  din  cele  mai   trei schimburi la udat.  19.00 Muzii
            in  vedere  existenţa  unor   dovedesc  prin  activitatea  ce   că  urcă  temerar  pe  drumul   Sîntandrei,  cu  excepţia  u-   frumoase culturi din zonă         20.00  ” tdi
            neajunsuri  in  realizarea  vi­  o  desfăşoară  că  merită  pe   progresului.  Recenta  Vizită   nor  porţiuni  de  culturi  la   —  iar  la  cartofi  se  face  a   Şi  la  C.A.P.  Foit  —  pre­  registrar!
                                                                                                                                                                              caşu;  20,3
            nar  indicatori  de  plan  în  cî-   deplin  înaltul  titlu  de  comu­  de  lucru,  făcută  de  secreta­  ferma   legumicolă,   îndeo­  treia  praşilă  (rebilonal)  şi   şedinte  Ileana  Ilieş  —  po­  diilor;  21,1
            ieva  unităţi  economice  din   nist.  Pentru  îmbunătăţirea   rul  general  al  partidului  Ia   sebi  varza,  şi  respectiv  a       rumbul,  sfecla  şi  cartofii   semnări;  :
            municipiu,  măsurile  plena­  acestei  activităţi,  secretaria­  întreprinderea   de   avioane   unor  suprafeţe  cu  cartofi.   tratamentul  II  pentru  com­  sînt   bine   întreţinute.   La   manţe;   2:
                                                                                                                                                                              22,10 Pai
            rei  au  fost  completate  cu   tul  comitetului  municipal  de   Bucureşti  —  unde  au  fost   De  asemenea,  la  C.A.P.  Bo-   baterea  manei  şi  dăunăto­  C.A.P.  Bobîlna  —  preşedin-   22,30 Ring
                                                                  api-eciate  realizările  în  do­
                                       partid  a  organizat  mai  mul­
            sarcina  de  a  se  organiza  de-                     meniul  reparaţiilor  integrale   bîlna  şi  Băcia  sînt  unele   rilor.  De  asemenea,  la  fer­  te  Dumitru  Vălean,  ca  şi   Non stop
            eadal  analize  asupra  realiză­  te   dezbateri,   consfătuiri,   a  avioanelor  de  pasageri  de   suprafeţe  cu  cartofi  care   ma  legumicolă  —  care  o-   la  C.A.P.  Băcia  —  preşe­
            rii  planului  de  producţie,  in­  schimburi  de  experienţă  cu   măre  capacitate,  in  asimila­  reclamă  intervenţia  de  ur­  cupă  100  ha  din  care  75  sînt   dinte  Hortenzia  Hălălai  —   TlMIŞOl
            vestiţii  şi  la  export.  Cu  a-   secretarii  şl  secretarii  ad­  rea  producţiei  de  echipament,   genţă  a  omului  eu  sapa,  iar   cultivate  cu  ceapă  —  cul­  sînt  8  şi  respectiv  4  ha  de   tuaUlatca
                                                                                                                                                                              solişti şi t
            ceste  prilejuri  se  urmăreşte   juncţi  cu  probleme  organiza­  aparatură  de  bord,  piese  de   la  Ţîmpa  sînt  suprafeţe  de   turile  sînt  bine  întreţinute.   cartofi  care  au  buruiană  în   Haţcgrana;
                                       torice  de  ia  comitetele  de
            stadiul  realizării  planului  pe   partid  şi  birourile  organi­  schimb  de.  mare  complexita­  porumb încă neprăşite.  Acum  se  plantează  ultimele   ele  şi  trebuie  să  se  inter­  invenţii ş:
            anul  în  curs,  recuperarea   zaţiilor  de  bază.  în  luna  mai   te pentru. industria aeronau­  O  activitate  intensă,  te­  suprafeţe  cu  varză  de  toam­  vină  cu  sapa  de  urgenţă.   şoara —
                                                                                                                                                                              Melodiile
            restanţelor  din  anul  1978  şi   numărul  celor  primiţi  in   tică  —  a  dat:  oamenilor  pe   meinic  organizată  şi  bine   nă  şi  se  face  tratamentul   Intre  Tîmpa  şi  Băcia  sînt   zică uşoai
                                                                  care îi sărbătorim azi un nou
            din  acest  an  şi  se  rezolvă   partid  s-a  dublat  faţă  de  lu­  imbold  în  munca  lor  teme­  coordonată  se  desfăşoară  la   la  ceapă.  In  sprijinul  legu­  17  ha  cu  porumb,  aparţi-   şi vă r
            operativ  problemele  ce  apar   na  ianuarie  a.c.  A  crescut,   rară,  pentru  cinstea  şi  lau­  Rapolt,  unitate  care  a  fă­  micultorilor  au  venit,  pen­  nînd  C.A.P.  Ţîmpa  —  pre­  20.00   Fe
            in  domeniul  folosirii  forţei   de  asemenea,  numărul  fe­  da „aripilor româneşti“.  cut pra.şila a doua la po­  tru a putea satisface cerin-  şedinte  Viorica  Mafcu  —   „Cin tarea
            de  muncă  şi  a  capacităţilor   meilor, — care în prezent re­                                                                        la  care  nu  s-a  făcut  prima
            de  producţie,  aprovizionare,   prezintă  circa  45  la  sută  din                                                                    praşilă  manuală  decît  nu--
            desfacere.                 totalul  celor  primiţi  —  pre­                                                animaliere,  construirea  u-   mai  pe  unele  porţiuni  (?  1).
              Paralel  cu  aceste  analize,   cum  şi  a  uteciştilor  care  de­  Lăpugiu     li© Jos                  nui  nou  popas  turistic,  a   Atît  consiliile  populare,  cît
            comitetul  municipal  a  întărit   păşesc  70  la  sută  din  rîndul                                       unui  complex  pentru  creş­  şi  conducerile  C.A.P.  tre­  DEVA:
            munca  de  control  şi  îndru­  comuniştilor  nou  primiţi  în   (Urmare diu pag. 1)  au  obţinut  cu  obiceiul  lol-   terea  vacilor  de  lapte,  sis­  buie  să  acţioneze  —  luînd   (Patria);
            mare,  acordînd  un  sprijin   partid.                                           cloric  „Nunta  de  la  Lă­  tematizarea   centrului   de   măsurile  ce  se  impun  •—   mint  —  s
            consistent  organizaţiilor  de                          centrul  de  comună,  ci  la                       comună  ş.a.  In  fruntea  tu­  pentru  înlăturarea  neajun­  HUNEDO--
                                         Măsurile  stabilite  în  fe­
            partid  şi  consiliilor  oameni­  bruarie  au  fost,  de  aseme­  Ohaba.  De  cel  215  elevi   sau"  Jocul  doi  la  faza  Ju­  turor  acţiunilor,  cum  este   surilor,  pentru  că  prăşitul   Loden  (F
                                                                                                                                                                              cu  alune  i
            lor  muncii  din  unităţile  care   nea,  completate  cu  un  ciclu   şl  46  preşcolari  se  ocupă   deţeană,  şi  mai  ales  apre­  şi  firesc,  sint  deputaţii,  a-   porumbului  şi  cartofilor  nu   leargă  du
            înregistrau  rămîneri  în  ur­  de  expuneri  care  se  prezintă   n  cadre  didactice  caliii-   cierile   specialiştilor   In   dică  fruntea  gospodarilor,   poate  întîrzia  pînă  buruie­  prind  (Ai
                                                                                                                                                                              mat  tren
            mă.  Ca  urmare  a  acestor   trimestrial  în  faţa  comuniş­  cale;  există  un  dispensar   lolclor  pentru  modul  de   oameni  serioşi  care  Un  Ia   nile fac sămînţă...  torul);  PE
                                                                                             transpunere  in  scenă  a  u-
            măsuri  s-a  reuşit  ca  lună   tilor  primiţi  în  ultimii  2—3   uman  nou,  medic  şi  per­             prestigiul  comunei:  Roman                            li  se  revo
            de  lună  să  se  obţină  rezul­                                                 nui obicei local.         Dolian,   Adam   Herban,     Am  consemnat  în  raidul   Ţepcş  —
            tate  din  ce  în  ce  mai  bune,   ani.  Aceste  expuneri  şi  con­  sonal  mediu  sanitar.  In   Ga  şi  pretutindeni  In  ţa­       de  faţă  atît  aspecte  poziti­  iembric);
                                       sfătuiri  au  dus  la  creşterea
            eulmirsind  cu  luna  mai  cînd   răspunderii  faţă  de  rezolva­  ceea  ce  priveşte  activita­  ră,  viitorul  pentru  urmaşii   Ghcorghe  Lazăr,  Ioan  Cîm-   ve,  cît  şi  unele  neajunsuri   publica);
                                                                                                                                                                             Python  33
                                                                                                                       purcanu. Ana Groşan.
            toţi  indicatorii  au  fost  rea­  rea  sarcinilor,  la  perfecţio­  tea  cultural-educalivă,  no­  marilor   răscoale,   pentru      pentru  ca  factorii  de  con­  (Cultural)
            lizaţi  şl  depăşiţi.  Cumulat   narea  pregătirii  politico-ideo-   tăm  din  noianul  de  date   locuitorii  comunei  Lăpugiu   Viitorul   înseamnă   de   ducere  răspunzători  de  la   re  (Munci
            de  la  începutul  anului,  pro­  iogice a acestora.    un  amănunt  edificator:  la   de  Jos  înseamnă  planuri   fapt  Ia  Lăpugiu  de  Jos   comune  şi  unităţi  agricole,   Expresul  i
            ducţia  industrială  pe  muni­                          actuala  ediţie  a  Festivalu­  realiste,  concrete:  ridica­  continuarea   unui   drum   să  intervină  pentru  finali­  toresc);
                                                                                                                                                                              (/Minerul);
            cipiu  a  fost  depăşită  cu  74,2   ARQN PlRVA         lui  naţional  „C  întarea   rea  unui  bloc  de  locuinţe   deschis  la  23  August  1944,   zarea  lucrărilor  de  întreţi­  simplă  pt
            milioane lei.                                          României",  talentaţii  ar­  pentru  intelectualitatea  co­  drumul  ascendent  al  de­  nere  în  cel  mai  scurt  timp   (Muncitor«
              Producţia  netă  în  industrie   secretar al Comitetului   tişti amatori din comună  munei, creşterea producţiei  venirii socialiste.  şi  pe  toate  suprafeţele  pla­  Dialog  po:
                                                                                                                                                                             rest);  UH
            s-a depăşit cu 10,6 milioane  municipal de partid Deva                                                                                nificate.                  (7  Noiemfc
                                                                                                                                                                             liţia  este
                                                                                                                                                                             roşie);  GE
                                                                                                                                                                             primăvara
              Noaptea  se  apleca  spre                                                                                                           de  pe  balcon  şi  de  aceea   nerul);
            miezul  ei.  Locatarii  blocu­  Omul  care  ar  putea  muta  un  munte,                                                               am  strigat.  Din  cauza  be­  oglinzi   p;
                                                                                                                                                                             Brigada S|
            lui  64  din  cartierul  Bejan                                                                                                        ţiei,  a  nevoii  de  bani  a   GEOAGIU-
            din  Deva,  marea  majori­                                                                                                            vândut  tot  din  casă,  în  a-   oraşului  P.
                                                                                                                                                                             (Casa  de  «
            tate  dintre  ei,  se  culcase­  practic nu mişcă nici măcar o pietricică                                                             partament.nu  mai  sînt  de­  Oraşul  fai
            ră,  cartierul  se  scufunda,                                                                                                         cât  două  canapele,  o  masă   BHAZI:  G
            £ncet,  încet,  în  linişte.  De­                                                                                                     şi ceva scaune.            fericirii;  C
            odată,  un  ţipăt  sfî.şie  tă­  C.E.  vine  rar-treaz,  aseme­  —  Nu,  nici  vorbă,  că  nu   —  Cînd  iau  pensia  mă   alcoolului  e  turbat.  Sîm­  Agafia   Nacu,   vorbindu-   rin  miliare
                                                                                                                                                                             tură)  ;  Ti
            cerea nopţii:              nea  scene  se  ţin  lanţ  in-   lucrează  nicăieri.  A  mun­  obligă  să-i  dau,  ba  mă  şi   băta  trecută  a  sărit  la  mi­  ne   despre   fiul   ei,   avea   press  —  s
              —  Mă  omoară  !  Săriţi!   trînd  în  obişnuinţă.  Stăm   cit  anul  trecut  vreo  două   fură  din  poşetă.  Ia  arvună   ne  cu  cuţitul,  să  mă  o-   tremur  în  voce  şi  lacrimi   nlc);  sun
            Miliţia !                  de  vorbă  cu  Agafia  Na  cu,   luni  şi  jumătate  la  între­  de  la  unii  şi  de  Ia  alţii,   moare.  Am  fugit  în  bal­  în  ochi.  Ea  —  cum  ne-a   miliardar
              La   mai   multe   ferestre   mama  lui  C.  Epure,  o  fe­  prinderea   de   gospodărire   pe  motiv  că  le  zugrăveşte   con...  spus  —  mai  are  doi  fii,   Bătălia  na
                                                                                                                                                                             rllle  I-II
            ale  blocurilor  din  jur,  ca   meie  ce  se  apropie  de  60   (G.I.G.C.L.)  dar  s-a  lăsat   casele,  şi  o  dă  pe  băutură,   —  Ce  spun  vecinii,  oa­  unul  la  Reşiţa,  altul  mili­  LIUC:  Mi
            şi  la  cele  «le  blocului  64,   de ani, invalidă.  şi  de  atunci  nu  mai  lu­  fără  să-şi  respecte  obliga­  menii  care-1  cunosc  des­                  i  ul);  GIIE
            apar   capele   somnoroase,   —  Să vă povestesc ce  crează.  Este  zugrav,  o  me­  ţia  asumată.  N-are  haine,   pre  modul  cum  trăieşte  şi   tar.  Oameni  de  treabă  a-   în plină vi
                                                                                                                                                          Numai
                                                                                                                                                 mîndoi.
                                                                                                                                                                  Costel
                                                                                                                                                                         a
            speriate  şi  dialogurile,  se   s-a  întâmplat  în  sîmbăta   serie   căutată,   frumoasă,   încălţămnnte,   cămăşi   —   cum se comportă ?
            încrucişează:             aceea  (2  iunie  a.c.  —  n.n.).   cu  care  se  câştigă  bani   îmi  poartă  şi  bluzele  me­  —  Vecinii  nu  se  prea  a-   luat-o  pe  alături  de  dru­
            —  Ce  este,  ce  s-a  întâm­  Costel  a  venit  acasă  pe  la   frumoşi,  dar._  In  sîmbăta   le  —,  In  schimb  are  mari   mestecă.   Preşedintele   de   mul   firesc   al   vieţii   du-
            plat ?                    ora  unsprezece,  beat  tare.   de care vorbeam...    datorii   la   mulţi   oameni.   bloc  a  încercat  să-i  vor­  eînd  o  viaţă  de  parazit,  a-
             —  Am auzit un strigăt...  Cum  a  intrat  pe  uşă,  mi-a                      Sîmbăta trecută...         bească,   dar   Costel   nu-1   vînd   comportări   condam­  Timpul
             —  Cine a strigat ?      strigat:    „Bătrîno, —      —  Cu  ce  se  ocupă  Cos­  —  Ce  glndeşte,  ce  crede   ascultă,   îl   repezeşte   şi-i   nabile   faţă   de   mamă-sa,   17 Iunie :
           i — Nu ştiu...             aşa-mi  zice  el  de  obicei  I   tel ?               despre felul său de viaţă ?  zice  să-l  lase  în  pace.  To­  faţă  de  vecinii  din  bloc  şi   general  in
                                                                                                                                                                            roasă  cu
             (Locatarii  blocului  64  şti-   —  dă-mi  ceva  să  mănînc".   —  Cu  nimic.  Pleacă  di­  —   Nu   pricep   ce-i   în   varăşul   Miron,   miliţianul   de  cartier.  In  numele  du­  cădea   t
            eu  ce  se  întâmplă  fiind  oa­  I-am  spus  că  n-am  mân­  mineaţa  de  acasă,  fără  să   capul  lui.  Alţi  bărbaţi  la   de  sector,  i-a  atras  fru­  rerii  oe-d  sfîşie  inima  şi   ploaie,  în:
           recum  obişnuiţi  cu  aseme­  care,  de  fapt  nu  gătisem   spună  .  unde,  hălăduieşte   vîrsta  lui  —  are  36  de   mos   atenţia   să-şi   bage   sufletul  Agafiei  Nacu  este   cărl  electr
                                                                                                                                                                            nă.  Vinlul
           nea   scene.   Ei   cunoşteau   în  ziua  aceea,  j  că  n-am  a-   prin   oraş.  Am  auzit  că   ani  —  au  familii,  slujbe   minţile  în  cap,  să-şi  caute   nevoie  să  se  intervină  prin   rat  «lin  st
           foarte  bine,  pe  propria  Iov   vut  bani  să  cumpăr  nimic.   merge  des  pe  la  familia   bune,  viaţă  ordonată.  Tot   un  loc  de  muncă,  să  intre   toate  mijloacele  pentru  a-1   tura  maxii
           experienţă,  că  de  eîte  ori   Ştiţi,  din  pensia  mea  nu   Şuster  din  blocul  6,  car­  din  cauza  beţiei  l-a  lăsat   în  rîndul  oamenilor.  Costel   aduce  pe  Constantin  Epu­  «3c  grade,
                                                                                                                                                                            nlmă £ntr<
           Constantin   Epure   vine   pot  pregăti  mâncare  pen­  tierul  Dacia,  nu  ştiu  cu   şi   nevastă-sa,   Doina,   o   promite  că-1  ascultă,  dar   re   pe   drumul   cel   bun.
           beat  acasă,  în  apartamen­  tru  doi  oameni  timp  de  o   ce  treabă.  Uneori  lipseşte   femeie  tare  de  treabă.  Es­  nu  o  face.  Eu  nu  îndrăz­  Rîndurile  de  faţă  vor  să   La  numi
           tul  acestuia  se  aud,  pînă   lună de zile...       mai multe zile la rînd.    te  sănătos  la  trup  şi  la   nesc  să-i  vorbesc,  că  mă   fie un apel în acest sens.  lă  cu  cer
           ftvaiu în noapte, strigăte,  —  Costel nu contribuie   j— De ^unde are bani de   minte, dnd nu bea, dar    bate. In sîmbăta ce a tre-  i                          dea  avers
                                                                                                                                                                             ţite de dt
                                                                                                                      v.vif o urni vnă amnpfi          TRATAM ROMDOR
   53   54   55   56   57   58   59   60   61   62   63