Page 58 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 58
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. C
fŞffig. 2
t/py- : "."-v. —> :;.ţ: .. T'"' JŞ " ' y%$ß /' ’•? mm
»mic li
f Înfăptuirea hot&ririi ăe partid — Äfladr an icö&öniie a■■«©a dt* an eco)
• -***w •" . ■■
■¿■¿■■■HB
,-mtribut eserxţiaî al <xmduoerii politice
Nivelul indicilor intensivi şi DUMIN
De la adoptare, pini extensivi de utilizare a agregatelor 8,30 Ginul
lin
1,40 Tot i
:i0 «le
Orffar
9,23 Şoimi
ia finalizare, intervin şi instalaţiilor trebuie să se reflecte 9,35 film
pii :
Episo
in dinamica producţiei fizice 10.00 Viaţa
11.30 Penlr
neavo
cerinţe şi exigenţe noi (Urmare din pag. 1) mm). Nerealizări au înre 11,45 Bucul
13.30 De sl
gistrat şi colectivele de la
realizat în proporţie de 101,05 aglomerătoare, furnale, oţelă- 13.00 Telex
13.05 Albur
ia sută, iar la oţelăriile e- riile Martin, ceea ce echi Umor
valează cu pierderea poten
Intre preocupările de sea lei, productivitatea muncii leelrice el a fost depăşit cu ţială a unor însemnate can 14.00 Desen
mă ale Comitetului munici cu 1839 ici pe fiecare om peste 3 la sută. De remar tităţi de aglomerat, fontă, <Iy, <
cluca/
pal de partid Deva, menite al muncii, beneficiile cu 15,6 cat că toate secţiile de la oţel şi laminate. 14,20 Ciuta/
minoare din cadrul Uzinei
să contribuie la- ridicarea pe milioane lei.. nr. 4 au obţinut realizări — Sintetizaţi, în cîteva cu Î4,30 Cutez
o treaptă superioară a efi Ţinînd seama că în anii superioare in folosirea inten vinte, cauzele esenţiale caro 15,4» Teles)
timp. Hon
cienţei întregii activităţi, se trecuţi majoritatea rămînc- sivă a capacităţilor de pro influenţează negativ nivelul 17.00 Fotba
situează cultivarea răspunde rilor în urmă în construcţii ducţie, reflectate în cele indicelui extensiv. Vilces
rii ţi consecvenţei în înfăp s-au datorat lipsei de ampla peste 21 000 tone laminate — Un aspect caracteristic 19.00 Teicii
tuirea acţiunilor preconizate. sament şi documentaţii, în finite puse în plus la dispo îl constituie desele defecţiuni 19,15 Penii:
mecanice sau electrice, re
rire a
Hotărîrile şi măsurile sta anul acesta, printr-un efort ziţia economiei naţionale. Cu viziile planificate peste ca 20.05 Film
1
bilite de organizaţia munici deosebit al organizaţiei mu toate acestea, în secţiile re se „trece“ sau care sînt tatălu
noastre există încă rezerve,
vi pe
pală de partid vizează atît nicipale de partid, s-a reuşit care în bună măsură sînt efectuate necorespunzător din 21,9. ’releji
/transpunerea în viaţă a unor să se creeze un front de dependente de eforturile pe punct de vedere calitativ, a Sport.
documente de partid şi de lucru larg, satisfăcând astfel care trebuie să le facă fie „căderi“ de bolţi sau alte
stat, cit, şi cerinţele concrete cerinţele pînă în anul 1980. care colectiv. avarii la cuptoare etc. De LUNI
■ce se impun pentru îmbună S-a creat astfel posibilitatea — O remarcă : mai puţin aici, necesitatea imperativă
tăţirea activităţii în dome realizării unui volum impor aţi amintit de evoluţia indi în fiecare uzină sau secţie 15.00 Emisi
de, a se acţiona ferm pentru
Biliar:
niile analizate. Aceasta nu tant de construcţii de locu celui extensiv de folosire a îmbunătăţirea organizării, în 18.50 1001 t
presupune însă că măsurile inţe.' .urmînd ca interioarele utilajelor şi agregatelor. Se ansamblu, a activităţii de în 19.00 Teleji
identifică oare, acesta, cu
să fie terminate în perioada
care se adoptă sînt imua de iarnă. rezervele interne la care vă treţinere a utilajelor şi in 19.35 Itoma
bile, statice, ci ele pot fi şi referiţi ? stalaţiilor, pentru creşterea dark“
îmbunătăţiri importante au
trebuie să fie îmbunătăţite fost aduse şi planului de mă — în bună măsură, da 1 La substanţială a calităţii revi 20,30 Cadra
20.50 Emisi
sau corelate cu alte sarcini laminoare, spre exemplu, cu ziilor şi reparaţiilor, efec ştii aţi
suri adoptat în şedinţa Bi
ce izvorăsc din hotărîrile or roului Comitetului’ municipal excepţia laminorului de 800 tuate în litera graficelor în 21,2» Mclod
tocmite. Şi toate acestea, se
ganelor superioare şi proprii de partid din 17 ianuarie a.c. mm, în celelalte secţii indi condate îndeaproape, cu a- 21.35 Teleji
22.00 Incliii
ce apar după adoptarea mă cu privire la perfecţionarea cele extensiv nu a fost înde-' ceeaşi înaltă responsabilita lui.
surilor iniţiale. Aşa de e- plinit, realizările fiind cu te profesională, de o exploa
prinse între 97,6 la sută (la-
¡xemplu, măsurile adoptate activităţii de întărire a rân minoarele blu/ming) şi 99,3 tare corectă a capacităţilor
Platforma siderurgică ele Ia Călău. Vedere spre turnăto
de plenara Comitetului mu durilor organizaţiilor de ria de piese din fontă. Foto : VXItGIL ONOIU la 6ută (laminorul de 750 de producţie.
nicipal de partid eu privire partid, mai ales în urma
la realizarea planului econo Plenarei C.C. al P.C.R. din
mic şi a angajamentelor a- 29 martie 1979. Avînd în ve Ziua aviaţiei bucure
sumate pe anul 1979 au fost dere compoziţia şi efectivul întreţinerea culturilor prăsitoare jurnal; 7,:
■îmbunătăţite atît cu sarcini organizaţiei municipale de 8.00 Radio)
12.00 De t
le reieşite din lucrările Con partid, Comitetul municipal (Urmare din pag. I) (Urinare din pag. II rumb pe mai bine de jumă ţele de apă ale plantelor, 13.00 Radii
sfătuirii pe ţară a cadreior insistă cu mai multă răs tate din suprafaţă, lucrare muncitorii de la Depoul de gărc ; 1!
de conducere din industrie şi pundere pentru primirea în constantă a partidului, per pe care o va termina în locomotive C.F.R. Simeria 14.00 Pol
14,15 Top I
agricultură, cît şi din. plena rîndurile partidului a unui sonal a secretarului său ge zahăr, cartofi şi porumb de cîteva zile. La sfecla de za cu o motopompă proprie, slonaţllor;
ra Comitetului judeţean de număr mai mare de munci neral, tovarăşul Nicoiae la C.A.P. Rapolt şi Foit, ce hăr s-au făcut două praşile şi au lucrat o săptămînă în nor; 15,30
partid din aprilie a.c. Avînd tori, utecişti şi femei, care Ceauşescu, aviaţia româneas le de la C.A.P. Simeria şi — este una din cele mai trei schimburi la udat. 19.00 Muzii
in vedere existenţa unor dovedesc prin activitatea ce că urcă temerar pe drumul Sîntandrei, cu excepţia u- frumoase culturi din zonă 20.00 ” tdi
neajunsuri in realizarea vi o desfăşoară că merită pe progresului. Recenta Vizită nor porţiuni de culturi la — iar la cartofi se face a Şi la C.A.P. Foit — pre registrar!
caşu; 20,3
nar indicatori de plan în cî- deplin înaltul titlu de comu de lucru, făcută de secreta ferma legumicolă, îndeo treia praşilă (rebilonal) şi şedinte Ileana Ilieş — po diilor; 21,1
ieva unităţi economice din nist. Pentru îmbunătăţirea rul general al partidului Ia sebi varza, şi respectiv a rumbul, sfecla şi cartofii semnări; :
municipiu, măsurile plena acestei activităţi, secretaria întreprinderea de avioane unor suprafeţe cu cartofi. tratamentul II pentru com sînt bine întreţinute. La manţe; 2:
22,10 Pai
rei au fost completate cu tul comitetului municipal de Bucureşti — unde au fost De asemenea, la C.A.P. Bo- baterea manei şi dăunăto C.A.P. Bobîlna — preşedin- 22,30 Ring
api-eciate realizările în do
partid a organizat mai mul
sarcina de a se organiza de- meniul reparaţiilor integrale bîlna şi Băcia sînt unele rilor. De asemenea, la fer te Dumitru Vălean, ca şi Non stop
eadal analize asupra realiză te dezbateri, consfătuiri, a avioanelor de pasageri de suprafeţe cu cartofi care ma legumicolă — care o- la C.A.P. Băcia — preşe
rii planului de producţie, in schimburi de experienţă cu măre capacitate, in asimila reclamă intervenţia de ur cupă 100 ha din care 75 sînt dinte Hortenzia Hălălai — TlMIŞOl
vestiţii şi la export. Cu a- secretarii şl secretarii ad rea producţiei de echipament, genţă a omului eu sapa, iar cultivate cu ceapă — cul sînt 8 şi respectiv 4 ha de tuaUlatca
solişti şi t
ceste prilejuri se urmăreşte juncţi cu probleme organiza aparatură de bord, piese de la Ţîmpa sînt suprafeţe de turile sînt bine întreţinute. cartofi care au buruiană în Haţcgrana;
torice de ia comitetele de
stadiul realizării planului pe partid şi birourile organi schimb de. mare complexita porumb încă neprăşite. Acum se plantează ultimele ele şi trebuie să se inter invenţii ş:
anul în curs, recuperarea zaţiilor de bază. în luna mai te pentru. industria aeronau O activitate intensă, te suprafeţe cu varză de toam vină cu sapa de urgenţă. şoara —
Melodiile
restanţelor din anul 1978 şi numărul celor primiţi in tică — a dat: oamenilor pe meinic organizată şi bine nă şi se face tratamentul Intre Tîmpa şi Băcia sînt zică uşoai
care îi sărbătorim azi un nou
din acest an şi se rezolvă partid s-a dublat faţă de lu imbold în munca lor teme coordonată se desfăşoară la la ceapă. In sprijinul legu 17 ha cu porumb, aparţi- şi vă r
operativ problemele ce apar na ianuarie a.c. A crescut, rară, pentru cinstea şi lau Rapolt, unitate care a fă micultorilor au venit, pen nînd C.A.P. Ţîmpa — pre 20.00 Fe
in domeniul folosirii forţei de asemenea, numărul fe da „aripilor româneşti“. cut pra.şila a doua la po tru a putea satisface cerin- şedinte Viorica Mafcu — „Cin tarea
de muncă şi a capacităţilor meilor, — care în prezent re la care nu s-a făcut prima
de producţie, aprovizionare, prezintă circa 45 la sută din praşilă manuală decît nu--
desfacere. totalul celor primiţi — pre animaliere, construirea u- mai pe unele porţiuni (? 1).
Paralel cu aceste analize, cum şi a uteciştilor care de Lăpugiu li© Jos nui nou popas turistic, a Atît consiliile populare, cît
comitetul municipal a întărit păşesc 70 la sută din rîndul unui complex pentru creş şi conducerile C.A.P. tre DEVA:
munca de control şi îndru comuniştilor nou primiţi în (Urmare diu pag. 1) au obţinut cu obiceiul lol- terea vacilor de lapte, sis buie să acţioneze — luînd (Patria);
mare, acordînd un sprijin partid. cloric „Nunta de la Lă tematizarea centrului de măsurile ce se impun •— mint — s
consistent organizaţiilor de centrul de comună, ci la comună ş.a. In fruntea tu pentru înlăturarea neajun HUNEDO--
Măsurile stabilite în fe
partid şi consiliilor oameni bruarie au fost, de aseme Ohaba. De cel 215 elevi sau" Jocul doi la faza Ju turor acţiunilor, cum este surilor, pentru că prăşitul Loden (F
cu alune i
lor muncii din unităţile care nea, completate cu un ciclu şl 46 preşcolari se ocupă deţeană, şi mai ales apre şi firesc, sint deputaţii, a- porumbului şi cartofilor nu leargă du
înregistrau rămîneri în ur de expuneri care se prezintă n cadre didactice caliii- cierile specialiştilor In dică fruntea gospodarilor, poate întîrzia pînă buruie prind (Ai
mat tren
mă. Ca urmare a acestor trimestrial în faţa comuniş cale; există un dispensar lolclor pentru modul de oameni serioşi care Un Ia nile fac sămînţă... torul); PE
transpunere in scenă a u-
măsuri s-a reuşit ca lună tilor primiţi în ultimii 2—3 uman nou, medic şi per prestigiul comunei: Roman li se revo
de lună să se obţină rezul nui obicei local. Dolian, Adam Herban, Am consemnat în raidul Ţepcş —
tate din ce în ce mai bune, ani. Aceste expuneri şi con sonal mediu sanitar. In Ga şi pretutindeni In ţa de faţă atît aspecte poziti iembric);
sfătuiri au dus la creşterea
eulmirsind cu luna mai cînd răspunderii faţă de rezolva ceea ce priveşte activita ră, viitorul pentru urmaşii Ghcorghe Lazăr, Ioan Cîm- ve, cît şi unele neajunsuri publica);
Python 33
purcanu. Ana Groşan.
toţi indicatorii au fost rea rea sarcinilor, la perfecţio tea cultural-educalivă, no marilor răscoale, pentru pentru ca factorii de con (Cultural)
lizaţi şl depăşiţi. Cumulat narea pregătirii politico-ideo- tăm din noianul de date locuitorii comunei Lăpugiu Viitorul înseamnă de ducere răspunzători de la re (Munci
de la începutul anului, pro iogice a acestora. un amănunt edificator: la de Jos înseamnă planuri fapt Ia Lăpugiu de Jos comune şi unităţi agricole, Expresul i
ducţia industrială pe muni actuala ediţie a Festivalu realiste, concrete: ridica continuarea unui drum să intervină pentru finali toresc);
(/Minerul);
cipiu a fost depăşită cu 74,2 ARQN PlRVA lui naţional „C întarea rea unui bloc de locuinţe deschis la 23 August 1944, zarea lucrărilor de întreţi simplă pt
milioane lei. României", talentaţii ar pentru intelectualitatea co drumul ascendent al de nere în cel mai scurt timp (Muncitor«
Producţia netă în industrie secretar al Comitetului tişti amatori din comună munei, creşterea producţiei venirii socialiste. şi pe toate suprafeţele pla Dialog po:
rest); UH
s-a depăşit cu 10,6 milioane municipal de partid Deva nificate. (7 Noiemfc
liţia este
roşie); GE
primăvara
Noaptea se apleca spre de pe balcon şi de aceea nerul);
miezul ei. Locatarii blocu Omul care ar putea muta un munte, am strigat. Din cauza be oglinzi p;
Brigada S|
lui 64 din cartierul Bejan ţiei, a nevoii de bani a GEOAGIU-
din Deva, marea majori vândut tot din casă, în a- oraşului P.
(Casa de «
tate dintre ei, se culcase practic nu mişcă nici măcar o pietricică partament.nu mai sînt de Oraşul fai
ră, cartierul se scufunda, cât două canapele, o masă BHAZI: G
£ncet, încet, în linişte. De şi ceva scaune. fericirii; C
odată, un ţipăt sfî.şie tă C.E. vine rar-treaz, aseme — Nu, nici vorbă, că nu — Cînd iau pensia mă alcoolului e turbat. Sîm Agafia Nacu, vorbindu- rin miliare
tură) ; Ti
cerea nopţii: nea scene se ţin lanţ in- lucrează nicăieri. A mun obligă să-i dau, ba mă şi băta trecută a sărit la mi ne despre fiul ei, avea press — s
— Mă omoară ! Săriţi! trînd în obişnuinţă. Stăm cit anul trecut vreo două fură din poşetă. Ia arvună ne cu cuţitul, să mă o- tremur în voce şi lacrimi nlc); sun
Miliţia ! de vorbă cu Agafia Na cu, luni şi jumătate la între de la unii şi de Ia alţii, moare. Am fugit în bal în ochi. Ea — cum ne-a miliardar
La mai multe ferestre mama lui C. Epure, o fe prinderea de gospodărire pe motiv că le zugrăveşte con... spus — mai are doi fii, Bătălia na
rllle I-II
ale blocurilor din jur, ca meie ce se apropie de 60 (G.I.G.C.L.) dar s-a lăsat casele, şi o dă pe băutură, — Ce spun vecinii, oa unul la Reşiţa, altul mili LIUC: Mi
şi la cele «le blocului 64, de ani, invalidă. şi de atunci nu mai lu fără să-şi respecte obliga menii care-1 cunosc des i ul); GIIE
apar capele somnoroase, — Să vă povestesc ce crează. Este zugrav, o me ţia asumată. N-are haine, pre modul cum trăieşte şi tar. Oameni de treabă a- în plină vi
Numai
mîndoi.
Costel
a
speriate şi dialogurile, se s-a întâmplat în sîmbăta serie căutată, frumoasă, încălţămnnte, cămăşi — cum se comportă ?
încrucişează: aceea (2 iunie a.c. — n.n.). cu care se câştigă bani îmi poartă şi bluzele me — Vecinii nu se prea a- luat-o pe alături de dru
— Ce este, ce s-a întâm Costel a venit acasă pe la frumoşi, dar._ In sîmbăta le —, In schimb are mari mestecă. Preşedintele de mul firesc al vieţii du-
plat ? ora unsprezece, beat tare. de care vorbeam... datorii la mulţi oameni. bloc a încercat să-i vor eînd o viaţă de parazit, a-
— Am auzit un strigăt... Cum a intrat pe uşă, mi-a Sîmbăta trecută... bească, dar Costel nu-1 vînd comportări condam Timpul
— Cine a strigat ? strigat: „Bătrîno, — — Cu ce se ocupă Cos — Ce glndeşte, ce crede ascultă, îl repezeşte şi-i nabile faţă de mamă-sa, 17 Iunie :
i — Nu ştiu... aşa-mi zice el de obicei I tel ? despre felul său de viaţă ? zice să-l lase în pace. To faţă de vecinii din bloc şi general in
roasă cu
(Locatarii blocului 64 şti- — dă-mi ceva să mănînc". — Cu nimic. Pleacă di — Nu pricep ce-i în varăşul Miron, miliţianul de cartier. In numele du cădea t
eu ce se întâmplă fiind oa I-am spus că n-am mân mineaţa de acasă, fără să capul lui. Alţi bărbaţi la de sector, i-a atras fru rerii oe-d sfîşie inima şi ploaie, în:
recum obişnuiţi cu aseme care, de fapt nu gătisem spună . unde, hălăduieşte vîrsta lui — are 36 de mos atenţia să-şi bage sufletul Agafiei Nacu este cărl electr
nă. Vinlul
nea scene. Ei cunoşteau în ziua aceea, j că n-am a- prin oraş. Am auzit că ani — au familii, slujbe minţile în cap, să-şi caute nevoie să se intervină prin rat «lin st
foarte bine, pe propria Iov vut bani să cumpăr nimic. merge des pe la familia bune, viaţă ordonată. Tot un loc de muncă, să intre toate mijloacele pentru a-1 tura maxii
experienţă, că de eîte ori Ştiţi, din pensia mea nu Şuster din blocul 6, car din cauza beţiei l-a lăsat în rîndul oamenilor. Costel aduce pe Constantin Epu «3c grade,
nlmă £ntr<
Constantin Epure vine pot pregăti mâncare pen tierul Dacia, nu ştiu cu şi nevastă-sa, Doina, o promite că-1 ascultă, dar re pe drumul cel bun.
beat acasă, în apartamen tru doi oameni timp de o ce treabă. Uneori lipseşte femeie tare de treabă. Es nu o face. Eu nu îndrăz Rîndurile de faţă vor să La numi
tul acestuia se aud, pînă lună de zile... mai multe zile la rînd. te sănătos la trup şi la nesc să-i vorbesc, că mă fie un apel în acest sens. lă cu cer
ftvaiu în noapte, strigăte, — Costel nu contribuie j— De ^unde are bani de minte, dnd nu bea, dar bate. In sîmbăta ce a tre- i dea avers
ţite de dt
v.vif o urni vnă amnpfi TRATAM ROMDOR