Page 59 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 59
e DUMINICA, 17 IUNIE 1979 Pag. S
CENACLUL „RITMURI“ DEVA - UN SFERT DE VEAC DE ACTIVITATE
' IUNIE Sub semnul marii
Un om cu timpla
a «loralci-
aniversari a -
la crearea strălucind a soare
?ionlerilor
i elibeiarii patriei
cntru co- PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI
i neagră. Sărbătorirea cenaclului
Cont la zenit o stea nepieritoare literar „Ritmuri“ din De
aul dum- tfnirul lumina unei constelaţii va, sub semnul marii ani-
1
veghează zborul către alte spaţii
ticii -versări a eliberării patri
,riei iar fluviilor albia spre Mare — ei noastre este. un prilej
de adîncă satisfacţie şi
Lie al la fel, în fruntea marii noastre naţii,
ieă bucurie.
te : Woo- un Om cu timpla strălucind a soare, în numele Cenaclului
arca bu- arată cum e Patria in stare Consemnări CENACLU SI CETATE * scriitorilor din municipiul
să urce către scumpe destinaţii.
tâniei Hunedoara transmitem
■re viitor prietenilor, noştri deveni
Tenis de Cum apa curge dinir-un cuib tic stîncă Sint astăzi douăzeci şi diferite, cu experienţe ar lian Sirbu sau Mi ton Ţie,
Il.F.G. reînviind in cale malul şters, cinci dc ani dc cind a luni tistice de asemenea dife se ailă în pragul debutu \ urările noastre sincere de
imia Km. stingînd în arbori arşiţa fierbinte, fiinţă cenaclul ,, Ritmuri" rite, lofi aceşti oameni au lui editorial. De vreo doi împlinire pe tărîmul crea
•A. ţiei literare. Sărbătorirea
din Deva. B un răstimp reuşit să imprime întâlniri ani încoace, cenaclul par
edescope- la fel, cuvîntul lui se află-n mers respectabil — altiel zis, lor dc lucru o atmosferă curge o etapă fastă, deo lor e şi a noastră, întru-
,ie¡ (I) spre oamenii cu setea lor adîncă un steri de veac — in ca de sinceritate şi seriozi sebit dc fertilă, la care cît cu toţii trăim Îşi mun
: „Casa cim în acest colţ de ţară
Premle- si le-nflore.ste-n inimi ea Un vers. re cenaclul şi-a dobindit tate, dc camaraderie, prin contribuie şi ¡aptul că i românească, vrednic şi
MARIN NEGOIŢA treptat un loc de presti cipialitate şi exigcn(ă. Io s-au adăugat o seamă de
giu nu numai in viata spi nel Amăriuţei a debutat talente proaspete, în care f ruta os.
rituală a municipiului său în 1073 cu volumul Cla membrii mai vechi îşi pun
de reşedinţă, ci chiar a viaturi; Traian Filimon, în îndreptăţite speranţe. Crea NIJCUL AI CU IRIGA
JNIE
judeţului Hunedoara. În 1078, cu volumul Curcubeu ţiile propuse de un timp secretarul
deosebi leslivalul naţional în Decembrie iar lansarea încoace sint de o calitate
mba ma Cenaclului „Flacăra“
Datorez „Clntarca României" a cărţii lui Gligor llaşa — remarcabilă. Reuniunile bi
deschis noi şi generoase Legende strămoşeşti — a lunare de vineri sînt ani al scriitorilor din
perspective membrilor săi avut ioc recent, concomi mate şi substanţiale. In municipiul Hunedoara
il : „Pol Dacă aud şi văd perfect de bine
ul 17 care au devenit nişte pre tent cu o foarte bună pri tegrarea în viaţa munici
ial datorez totul părinţilor mei. zente familiare şi bine mire din partea criticii. piului nu mai c demult un
educaţie Dacă am . încă şi putere primite în mijlocul oame Carol Drozd, Petrişor Cio- dezidcif.it. Cenaclul e al
de a mă învinge pe mine
ieşti nilor muncii de la oraşe robea, Dumitru llurubă — cctălii iar cetatea întîia
care sini mai puternic decît şi sate cu diferite prile iiecare cu cîle o piesă de treaptă pe care cenaclul Cu mima
rogramu- puterea în sine; juri nu neapărat festive. teatru — şi Tiberiu-Van- păşeşte în patrie. Sint
Pentru publicul prieten al ca, cu eseu, s-au clasat pe toate acestea izbînzi şi şi CU gînduS
dacă sudoarea mea devine literelor, ,,Ritmuri", întru locul întîi în cadrul etapei motive de satisfacţie cu Amintirea zilelor de
cel mai preţios metal neşte de acum atributele judeţene a ¡estivalului na care cenaclul „Ritmuri“ început în care s-a pus
de pe pămint unei instituţii de cultură ţional ,,Cîntarca României" şi-a întîmpinat sărbătoarea temelia unui vis, crîmpei
ori de pe alte planete ; iar pentru membrii săi a iar Florina Jianu a fost de azi. O sărbătoare care din marele vis al prezen
00 Kadio- devenit demult o necesita distinsă cu o menţiune la depăşeşte dimensiunile ri tului românesc, adună la
a presei; dacă bogăţia temperamentului meu te, ceea ce explică faptul concursul de debut al E- ma moment aniversar, do-
1 satelor; e ca o visterie nemăsurată-n carate, bindind importanta unui sărbătorirea „Ritmurilor”,
tru toţi ; ori dacă de fervoarea mea că oameni din alte loca diturii ,, Albatros“. Alţi alături de gîridurile noas
13,15 Şla- lităţi ale judeţului vin poeţi, ale căror nume nu act de cultură semnifica tre biruitoare, biruinţele
i veselă; tremură şi frunţile munţilor, anume la Deva pentru a mai sint noi pentru lami tiv pentru via(a spirituală cenaclului. S-au plămădit
portativ; ca un soldat datorez totul narii presei literale — dc azi a municipiului.
lubul pa- participa la reuniunile ce aici câţiva şlefuitori al
bum so- naclului. Constantin Gheorghe Nai- cuvintului care povestesc
mmlcă; Partidului Comunist Român Dc vîrste şi profesiuni din, Marin Negoifă, Aure- RADU CIOBANU acele fapte măreţe ale
ntru toţi; sub soarele căruia se coc
20. *" în- oamenilor de pe aceste
ian Filr- necontenit în mine meleaguri, şi vorbele lor
al rnelo- holdele celor mai mari sînt ascultate. Indiferent
1,30 Con- şi mai puternice izbînzi.
■ă de ro- de domeniul creaţiei sale,
i o jurnal ; cenaclul a fost, după
sportiv ; CONSTANTIN GHEORGHE NATDIN Singur cum ştim, întotdeauna cu
0.05—5,00
nocturn; inima şi cu gîndul pre
în ritual zent în primele rîndurl
00 Ac- ale frontului educaţional.
,10 Ci.ntit Toţi condeierii din Va
populară M-ain tot. luat lea Jiului sint în aceste
Ionul do Efigii după moartea moţilor
ţii Timl- momente aniversare ală
79; 18,45 mei, turi de colegii deveni,
1 — mu după rădăcini dc goruni. dorindu-le din toată ini
ta trebaţi Sub iarba pretutindeni călătoare,
i; 19,30— sub platoşele griului oriunde, Au rămas IToria ma noi izbînzi în eîmpul
naţional pămîntul ţării neascuns ascunde şi Iancu, şi-un sînge, responsabil al literelor.
veacuri de lacrimi, doldora ulcioare. eu să-i dezgrop, obosiţi, DUMITRU D. IONAŞCU
cu cearcănc-n istoric. secretarul Cenaclului
Trcco un plug cu brazdele afunde „Panait Istrat’
şi vine-un timp dc ploi limpezitoar;; \ AURELIAN SÎRBU al Văii Jiului
revin Ia noi, reintră în vîltoare V__ ________________ y
.il Ilarry străvechi istorii, milenare unde.
;a jură-
: (Arta);
i om in Ctitor dinţii nemuritor, trecutul Rostind numele Daciei ţ
Ciocolată de sub coline îşi arată scutul,
ttul); A- trezeşte pasul în adînc vestigii
ca să te Dacii n-au cunoscut moartea
1 bleste- Căzuţii plecau numai din războaie
lonstruc- toate se-ntorc sub cer să se însume La rădăcinile stejarilor şi brazilor şi ierbii
!: Napo- in ctitoria grea de nouă lume Să-şi adapc-n linişte
a); Vlad
1 (7 No- cu altfel de eroice efigii. Cerbii,
rtal <Re- Să-şi primenească-n izvoare
Police TRAIAN FILIMON Cămeşile de cînepă.
iile I-II Cu paşi do căprioară
de tăce- Stelele
ulcan: îl purtau pe Zamolxe
(Munci- Pînă în vinelo lor.
Cobra
Ij A: O Cornul luptătorilor
le timp Sfială îi aduna şi după zece, o sută,
NOASA; Sau o mie dc ani
Uuncito- în tăişul săbiilor
ptimiştii Mi-e greu să rostesc Si-n cremenea scuturilor.
\D: Po- Taina vieţii dc taină
(Stcaua Cuvinte de dragoste "1Ş „BUREBISTA“ — sculptură, Simion . Cristea, Deva (lucrare O ştie numai pămîntul Veşniciei
Unde Pentru locul acesta — anume -j premiată ia faza Interjudeţeană a Festivalului naţional „Cîn-
iu (Mi- In fiecare din noi e o sfială fcarea României). Si de la el Noi
: Intre Ouvsntător altoi
Patria); Ca în faţa color de la care avem Rostind numele Daciei. !
lacăra); Strălucirea pădurilor, cerul cu dor
iberarea Şi un nume Poem PETKISOR CIOROBEA
riile I-n Răsuflarea acestui pămînt
1AŢEG;
ipuiar); O încălzim ca pe o pasăre-n sîn r
:uloarea Şi nimeni nu ne-o poate duce cu Cunosc bucuria de a mă şti vlăstar
ea Mă- sine Crescut din stejarul eu nume de ţară, * Şi-n inelul alb
de oul
ui Ex- In pumn. Simt gustul pîinii din bobul de secară;
(11 Iu- Nu se poate rosti Azimă-aburindă pe românesc ştergar.
i Mărin Dar plouă cu flori peste inimile Patria nu-i numai o cauză
XLIA ; Sau o margine de cer
— sc- noastre Cunosc pridvoare-n care-au dantelat Din care uneori lună şi fulgeră,
TE- Mirate. j Plăieşii steaua lor de libertate,
(Minc- Cu porumbei acoperim oraşele Simt pulsul Mioriţei, care bate Sau coboară unghiuri de ger.
t Burîs Patria e mult mai mult
toresc). In fiecare noapte De-atîtea veacuri în spaţiul ondulat. Chiar dacă nu de puţine ori
Şi ardem tăcuţi Ia hotar să ţinem K traversată de furtuni
departe Ce altceva-i o horă decît o înfrăţire îşi începe săptămîna
Furtunile. ,, Un legămînt de viaţă, un cerc esenţial Cu aceeaşi zi de luni.
FLORINA JIANU. Din care se înalţă, vertical, Patria c grîu şi izvoare
Măiestre stoluri . albe ce-mprăşlie iubire.
pentru E cărarea de-aproape
a ii în .wmuuuunuiMin Şi parfumul din floare
căldu- rmmi(imuuuiiiuiiiu.iniuuutnmti< Cc altceva e doina decît un murmur pur Fluierul baciului do cîntcc încins
11. Vor De ape printre pietre şi cetină de brad...
ale de Spre bucuria şi folosul cititorilor 12 un refuz al morţii, făclie-n care ard, Codrul cu visul adine şi uneori nins.
descăr- Patria e urma trecerii
grlndl- Salutăm cu sinceritate şi căldură aniversarea unui Atîtea năzuinţe cu un precis contur, Din aproape-n departe
mode-
mpern- sfert de veac de activitate a cenaclului literar „Ritmuri*’ O şi cită forţă, şi cîtă demnitate E adîncul şi înaltul
î şi S0 din Deva şi urăm membrilor săi ani mulţi şi bogaţi In Ce nu ne mai desparte.
.ra mi- auccese literare, putere de-a crea opere literare durabile, In hora celor douăzeci de milioane; Patria o deasupra
grade, spre bucuria şi folosul cititorilor, spre mîndria acestui Etcrnitatea-1 -scrisă pe seceri şi ciocane ; , Şi din josul fiorii
atît de dăruit colţ dc ţară I Pe cerul ţării mele stă scris: Eternitate!
instabî- E-rs apusuri de zi
tor că- Şi-n inelul alb ce-! poartă zorii.
e înso- Centrul de librării IONEL AMAUIUŢEI MIRON ŢIC
ectrice. Deva
