Page 68 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 68
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6725 9 MIERCURI, 20 IUNIE 1979
Ţesătoria de mătase
DUPĂ SEMNAREA TRATATULUI SALT II Deva
Sesiunea Adunării Naţionale
Dedaraţia preşedintelui S.U.A. ÎNCADREAZĂ i
a Reprezentanţilor Populari
în faţa Congresului 9 şef atelier preparaţie-ţesătorie
din R.P. Chineză WASHINGTON 19 (A- Unite cu ţările vest-euro- 9 inginer ţesător
gerpres). — Intr-o alocu pene. Conducerea America
ţiune pronunţată în faţa în cadrul alianţei atlanti 9 inginer mecanic sau electromecanic pen
BEIJING 19 (Agerpres). poporul de multă vreme, Congresului după întoarce ce ar fi compromisă si a-
■— In raportul asupra acti devine o realitate". rea de la Viena, preşedin lianţa însăşi ar fi zdrun tru activitatea de investiţii la Ţesătoria
vităţii guvernului prezen Referitor la economia tele S.U.A.. Jimmy Carter, cinată în mod serios, a de mătase Lupeni
tat de Hua Guofeng, pre naţională, în raport se a- a subliniat în mod deose spus el.
mierul Consiliului de Stat, rată că, în prezent, China bit că respingerea de că Vorbitorul a arătat, în 9 primitor distribuitor pentru activitatea
la sesiunea Adunării Na cunoaşte o situaţie econo tre Senat a tratatului de continuare, că viitoarea e-
ţionale a Reprezentanţilor mică pe ansamblu bună şi limitare a armamentelor fapă a negocierilor strate de investiţii.
Populari din R.P. Chineză, înfloritoare. strategice ofensive — Salt gice nu va începe decît în Condiţiile de încadrare şi retribuire sînt cele
se arată că în ultimele 15 Vorbitorul a arătat, to II, semnat ' recent cu momentul cînd Salt-2 va
luni poporul chinez a des todată, că mai există şi U.R.S.S., ar relansa cursa intra în vigoare. „Salt-2 prevăzute de Legea 12/71 şi Legea 57/74.
făşurat cu succes acţiuni dificultăţi şi că numeroase înarmărilor şi ar spori este condiţia prealabilă,
dinamice şi, drept rezultat, probleme îşi aşteaptă re riscurile proliferării nucle absolut indispensabilă pen Informaţii suplimentare Ia telefon 21542,
a obţinut importante rea zolvarea. are în lume. tru a realiza reduceri mai
lizări. Unitatea poporului Politica de readaptare, Preşedintele S.U.A. a a- mari şi mai semnificative 13925, int. 130.
s-a întăi'it şi amplificat, reconstrucţie, consolidare şi dăugat că aceasta respin ale armamentelor strate
s-a afirmat democraţia so îmbunătăţire a economiei gere ar aduce prejudicii gice în cadrul a Salt-3“, a
cialistă, iar sistemul lega naţionale, a spus raporto spus şeful Administraţiei
lităţii socialiste a fost îm rul, va asigura o dezvoltare trăinieiei alianţei Statelor americane.
bunătăţit. O serie de pro susţinută a programului de X
bleme politice majore în modernizare a Chinei. B.JAT.M. Hunedoara
legătură cu ce este bine şi Dat fiind că democraţia Negocíenla intercomunitare cipriote
ce este rău, ivite în cursul politică este un element
NICOSIA 19 (Agerpres).
revoluţiei culturale, au esenţial pentru moderniza — La Nicosia au început de Cuellar, secretar gene cu sediul în Deva, str. Depozitelor, nr. 5
fost în mare clarificate. re, trebuie extinsă şi con lucrările celei de-a doua ral adjunct al O.N.U.
„Astfel — a declarat pre solidată permanent demo şedinţe a negocierilor in Delegaţia cipriotă grea Î N C A D R E A Z Ă :
mierul Hua — am elimi craţia şi întărit centralis că este condusă de Geor
nat cauza esenţială a tul mul democratic, paralel cu tercomunitare pentru re ges Ioannides, iar cea ci-
burărilor şi dezbinărilor dezvoltarea producţiei şi glementarea problemei ci priot-turcă de Urnit Sulei • 1 şef serviciu financiar
politice, iar situaţia poli ridicarea nivelului de trai priote, prezidat de Perez man Onan.
tică activă, stabilitatea şi material şi cultural al po 9 4 economişti principali
unitatea, la care aspiră porului.
Nicaragua LUPTE ÎNDÎRJITE ® 4 gestionari materiale pentru gestiuni
de metal
„CRIZA ENERGIEI POATE DECLANŞA MANAGUA 19 (Ager Lupte puternice sînt sem
pres). — Potrivit informa nalate în sudul ţării unde © 2 manevranţi
O DEPRESIUNE ECONOMICĂ MONDIALĂ' ţiilor transmise de agen unităţile Gărzii Naţionale
ţiile de presă, în Nicara sînt în defensivă. 9 2 şefi de manevră.
— apreciază şeful statului francez — gua s-au desfăşurat şi O
marţi lupte îndirjite, uni SAN JOSE 19 (Agerpres).
IjONDRA 19 (Agerpres). — re de la Rolterdam, unde tăţile Gărzii Naţionale so- — Guvernul de reconstruc
într-un interviu acordat re preţul barilului de petrol a moziste încercînd cu dis ţie naţională din Nicara
ţelei de Televiziune BBC, atins 30 dolari ; valorifica perare să facă faţă atacu gua a dat publicităţii la
preşedintele Franţei, Valery rea altor surse de energie, rilor detaşamentelor Fron San Jose prima sa procla
Giscard d’Estaing, a expus între care cărbunele şi ener întreprinderea mecanică Cupir
-un proiect de plan în patru gia solară : începerea de tului Sandinist. Din Ma maţie în care, relevînd că
puncte, menit să facă obiec convorbiri între ţările vest- nagua se anunţă că Fron reprezintă „un adevărat
tul unei înţelegeri între prin europene şi ţările producă tul Sandinist de Eliberare guvern de unitate naţiona ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ :
cipalele şapte state occiden toare de petrol. Naţională continuă să de lă“, anunţă că îşi propu
tale. industrializate cu prile „Dacă nu se va elabora ţină controlul deplin asu ne să elaboreze un „plan
r
¡jul apropiatei lor • reuniuni un plan coordonat în dome pra oraşului Leon, cel de reconstrucţie a ţării". Muncitori calificaţi şi necalificaţi (bărbaţi)
la nivel înalt de la Tokio. niul energiei — a apreciat de-al doilea centru urban Proclamaţia afirmă toto în următoarele meserii :
Proiectul preconizează : ela şeful statului francez — se
borarea unui plan comun poate prevedea o depresiune din Nicaragua. Ultimele dată că acest guvern îşi ® strungari
vizlnd reducerea importuri puncte de rezistentă ale exercită deja autoritatea
lor de petrol : eforturi în ve economică mondială şi un forţelor rămase Udele dic „în largi zone eliberate ale
derea reglementării „pieţei val de, şomaj fără prece tatului Somoza au fost aici teritoriului naţional nica- ® frezori
libere“ cu produse petrolie dent“. neutralizate. raguaian“.
® rectificatori
nile partidului comunist în de mal multe zile de ploi to din cauza caniculei — anun
etapa actuală. De asemenea, renţiale. ţă presa ateniană dc marţi. ® lăcătuşi
a lost adoptat documentul Se apreciază că valoarea La Atena şi in Insula Les-
politic ce va Ci prezentat spre pagubelor materiale se ridică bo.s. din Marea Egee, tem
dezbatere celui de-al XXIV- deja la mal nuille milioane peratura era luni de 40 de ® electricieni
lea Congres al P.C.C., care de mărci. Pe Dunăre, trafi grade Celsius la umbră, iar-
va avea loc în luna noiem cul fluvial în această regiu în Creta, Chios şi Larissa de
brie anul acesta. ne a fost întrerupt. 39 grade. Fenomenul se dato turnător formator
M Un călduros schimb de rează unui val de căldură
mesaje dc salut a avut Ioc RI Firmelor comerciale GR Aviaţia israeliană a venit dinspre Africa.
Intre t o v a r ă ş u l Nicolae străine care activează în Ve bombardai, luni după-amiază, ® forjor
Ccauşescu, secretar general nezuela Ii s-a fixat termen localităţile situate la nord de GR Miniştrii de externe ai
al Partidului Comunist Ko- pină la sfirşitu! acestui an oraşul Tyr (sudul Libanului), ţărilor membre ale Pieţei
măn, şi liderul Partidului pentru a acorda întreprinde informează agenţia France comune au apreciat, intr-o Celor necalificaţi Ii se asigură lucrări în
Laburist din Australia. Wil- rilor veneznelene o partici Presse. declaraţie adoptată la înche
liam Havden, cu prilejul în- pare majoritară la capitalu ierea unei reuniuni ce a avut acord şi pot urma cursurile de calificare în me
tîlnlrii ce a avut loc la Can rile lor, potrivit unei dispo ES Statele Unite au recu loc in capitala Franţei, că seriile arătate mai sus.
berra. între tovarăşul Cornel ziţii a Superintendentei ve- noscut Frontul Sandinist de „politica de implantare de
Onescu, membru al C.C. al Eliberare Naţională din Ni colonii promovată de guver Nefamiliştilor li se asigură cazare la blo
P.C.R.. atlat în vizită în nezuelene a investiţiilor străi caragua (F.S.L.N.) ca element nul israelian in teritoriile o- curile de tineret şi masă Ia cantină, contra cost.
Australia, şi David Combe. ne. Potrivit dispoziţiei adop legitim al opoziţiei care tre cupate este ilegală din punct
secretar general al acestui tate, firmele străine vizate buie să participe Ia găsirea de vedere al dreptului inter Informaţii suplimentare se primesc la se
partid. trebuie să transforme HO lâ ■unei soluţii paşnice la răz naţional“.
sută din capitalul lor social boiul civil care se desfăşoară diul întreprinderii, telefon 51420, interior 131,
H La Oltawa a avut Ioc în acţiuni industriale vene- în această tară. a declarat
plenara C.C. al P.C. din Ca zuelene. la Washinelon nurlălorul de biroul personal sau 261, biroul încadrări.
nada. Plenara a analizat si cuvint al Departamentului de
tuaţia nolitică internă in ur Cî Auloritătile vest-germa- Stat. Jill Sehuker.
ma alegerilor parlamentare ne din Bavaria au proclamat
din luna mai. probleme in starea de urgentă, ca urmare ml 20 de persoane şi-au i
ternaţionale ŞtnbiHnd ca„el- a intindoiiiior nrovocnip ti*nrt nierdut viata luni in Orecia.
COPIII SAREAU ele traheită. Observaţiile
LINIŞTIŢI COARDA relevă că. cu cit părinţii
turnează mai mult, cu atît
In cent tul orăşelului Ba- mat bolnavi sînt copiii lor.
ranovici, clin regiunea
Brest 'U.R.S.S.), s-a petre ANIMALE PROTEJATE
cut, recent, un iapl ieşit ce. In 6 orc a iost în interiorul tirului c(e păr
din comun — dar nu pen golit 'întregul depozit; din biana animalelor! Protejarea Horei şi fau
tru această regiune ■ ei confinea 063 pro Esle pentru prima dată nei lace în Cuba obiectul
Un loc viran cu dimen iectile de calibre va cinci sc conslcilă un ase unei legislaţii destinate să
siunile de 40/40 m, torul riind între 55 şi 175 mm. menea fenomen. pună capăt dispariţiei pă
de toacă al copiilor, în 40 tone dc mocirle chimi FUMUL... PĂRINŢILOR durilor şi exemplarelor VlNZARI
conjurat de o şcoală, de că ! „De acum încolo, co SI SANATATEA rare de faună, care dinlot-
parcul oraşului, dc un spi- piii se vor putea inca li COPIILOR deauna au tăcut renumc- • Vînd motocicletă JA-
lai... In iapl, un verita niştiţi conchide ziarul le peisajului insulei. Ast WA de 250 cmc, cu ataş şi
bil denoy.it de proiectile ,,/zvesf/o", care■ a relatat Un proiesor da la Uni fel, s-au luat măsuri pen piese de schimb. Luncoiu
chimire clin cei de-al doi acest iapl. versitatea din Copenhaga tru refacerea pădurilor şi de Sus, nr. 40. Ivan.
lea război mondial, situat -a etecLuat cercetări pentru protejarea animalelor: re
la 2 melri adîncimc. Din URŞII ALBI stabilirea influentei turnu zervaţiile naturale ocupă PIERDERI
întimplare dinei cu iopata ÎNVERZESC lui de ţigară asupra sănă o supraiată de 104 900 ha. ANUNŢ DE FAMILIE
pe locul respectiv, un tăţii copiilor Au iosl puşi in peninsula Gucinaacabi- • Pierdut dovadă nr.
muncitor a scos ia iveală Urşii albi dc la Grădina sub observaţie 4 000 de bes, un adevărat „coif c/e 10466/15. X. 1978, pentru Cu nemărginită durere
un proiect/!. Anun/ate, lo- zoologică din San Diego copii între 8 şi 13 ani. rai" al tării, s-a interzis 427 kg porumb, pe nume anunţăm că azi se împli
nirilc specializate au so şi-au schimbul, în vara ci Rezultatele cercetărilor a- vînăloarea, a lost creată le Roman Sâbin, eliberată nesc 4 ani de la despăr
sit ia lata locului şi ou nului trecut culoarea blă iestă că 80 la sulă dintre o crescătorie de fazani. In de Centrul de achiziţii ţirea de cel drag
dat o larma in toi oraşul. nii din alb in verde Doi copiii proveniţi din fami pădurile din această pe Brad. O declar nulă. lazaruţ iuliu
Cei 10 000 locuilori au lost cercetători dc ia Sciipps liile unde turnează ambii ninsulă trăiesc vulpea a-’ • Pierdut legitimaţie
evacuaU-, genialii militari Instilution ot Oreanoma- părinţi■ suteră de aiectiuni ¡ricana, reni, papagali, po serviciu, pe numele Stan Sufletul lui bun va fi
au constatat că in subte phv din California aii des ale căilor respiratorii. Co rumbei sălbatici şi cele ca Petru, eliberată de l.M.C. veşnic in amintirea noas
tră.
(690)
ran se alta un mare de coperit cauza: o algă de piii ai căror părinţi fumea mai dilerite soiuri de Deva — Blrcea. O declar
pozit de proiectile chimi culoare verde' care creşte ză suferă, in maiorilate, şerpi. nulă. (687)
u Kn.ir f!A ArKMţ.\isift/iţiA str l>r Petru Groza. nr. 35. Telefoane: 11275, 11585, 20708, TIPARUL: Tipografia Defn, str. 23 August nr. 257, 14 665
