Page 69 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 69
Proletari din toate ţările, uniţi-vă f
ANUL XXXI
NR. 6 726
JOI,
21 IUNIE
1979
JUDtlut HUNEDOARA
4 pagini — 30 ţ>ani
TOVARĂŞUL NICOLAE GEAUŞESCU CLUBUL
VA APARŢINE
Este titlul serii cultural-
A FĂCUT 0 VIZITA DE LUCRU distractive la care au par- '
ticipat cocsarii hunedoreni
cu familiile lor. Primul
punct a fost o intreccre-
IN JUDEJUL CONSTANŢA concurs pe teme de N.T.S.,
ciştigat de Ioan Maglit. A
urmat un recital de muai-
ci uşoară, poezie patrioti
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şantierului cu cele mai cal tonaj prevăzute a se realiza că, muzică populară. Pro
gramul
a
dedicat
fost
secretar general al Partidu de simţăminte, cu îndelungi la Mangalia. fruntaşilor in producţie.
lui Comunist Român, pre şi însufleţite ovaţii şi urale. Gazdele subliniază că, în
şedintele Republicii Socia O gardă, formată din ma perioada 1974—1978, au fost EXPOZIŢII
liste România, a efectuat, in rinari, membri ai -gărzilor puse în funcţiune însemnate
La Muzeul etnografic de
cursul zilei de miercuri, o patriotice şi ai formaţiuni capacităţi de producţie : do- la Orăştie s-a deschis ex
vizită de lucru în unităţi e- lor de pregătire a tine curile de construcţii şi re poziţia de creaţie tehnică
conomice reprezentative ale retului pentru apărarea pa paraţii, amplasate în tan aparţinînd pionierilor şi
judeţului Constanţa. triei, a prezentat ono dem, soluţie ce s-a dovedit
Noua vizită de lucru a to rul. S-a intonat apoi Imnul deosebit de economicoasă ;
varăşului Nicolae Ceauşescu de stat al Republicii Socia macaralele de 16, 50 şi 120 Fabrica de confecţii metalice Vulcan. Confccţioncra Livia
pe meleagurile constănţene liste România. Tovarăşul tone forţă de pe platformele Buşiţa execută cu multă atenţie si pricepere surfilarca mo
a avut ca scop analiza ac Nicolae Ceauşescu a trecut de premontaj. £i cheiuri ; ha delului de pe banda de lucru. Foto: ŞTEFAN NEMEC'SEK
tivităţii ce se desfăşoară pe în revistă garda de onoare. la pentru construcţia de cor
un mare şantier de inves Tovarăşul Nicolae Ceauşescu puri de navă : fabrica de o-
tiţii al transportului nostru s-a aflat pentru a cincea xigen şi acetilenă ; centrala
maritim' — Şantierul naval oară în mijlocul colectivului termică ; staţia de compre- SECERIŞUL BATE IA UŞĂ
Mangalia —, precum şi a Şantierului naval de la Man soare şi, parţial, cheiurile şi şcolarilor de ia -şcolile ge
felului în care se desfăşoară galia, fiecare vizită de lu hala de armare. nerale ale oraşului. De ase
munca în unităţile agricole, cru reprezentînd etape deci Dialogul de _ lucru conti menea, in safa mică a ca
cooperatiste şi de stat, din sive în realizarea acestui o- nuă în eileva' sectoare de Cum v-aţi pregătit pentru ca sei de cultură s-a deschis
această parte a ţării, după biecliv economic de primă bază ale şantierului : în hala expoziţia de pictură naivă
crearea consiliilor unice a- importanţă. destinată construcţiei corpu a artistei amatoare Xenia
groindus triale. rilor de navă, pe una din recolta să ajungă în ce! mai Iîurs’an. iar in holul cine
matografului „Patria“ expo
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Din -momentul în care, la platformele de premontaj, în ziţia de fotografii artistice
a fost însoţit în această vi indicaţia secretarului gene dreptul docurilor uscate. semnate de Dorin Ghcr-
ral al partidului s-a pus te
zită de tovarăşii Ion Ioniţă, melia acestei vaste platfor Apreciind rezultatele obţi scurt timp în hambare? man.
Ion Comun, Angelo Micules- me industriale, în august nute. tovarăşul Nicolae
cu, viceprim-ministru al gu 1974, constructorii au acţio Ceauşescu ' cere să se gră IN EXCURSII
vernului, ministrul agricul nat cu toate forţele pentru bească ritmul de realizare a
turii şi industriei alimenta îndeplinirea sarcinii de mare întregii investiţii, să se ex Convorbire cu ing. I.IVÎU GÎRBEA, prim-vicepreşedinte ŞI DRUMEŢII
re, precum şi de tovarăşul răspundere ce le-a fost în tindă şi mai mult automati al Consiliului unic agroindustrial Deva După cum ne informa
Ion Stoian, prim-secretar al zarea în procesul de sudură. Grigore Cozma, preşedinte
Comitetului judeţean Con credinţată — crearea unui Totodată, recomandă să se în judeţele din sudul ţă lui, ş5 care sînt măsurile le Agenţiei B..T.T. din ca
stanţa al P.C.R. şantier modern, dotat cu găsească o soluţie eficientă rii, în Banat, secerişul se luate pentru ca întreaga re
în toate momentele vizi tehnică de vîrf, capabil să pentru construirea unei tre află în plină desfăşurare. La coltă să fie strînsă la. timp drul Comitetului judeţean
tei, secretarul general al realizeze atît nave comercia ceri pietonale în zona de noi încă n-a începui, dar şl fără pierderi. Hunedoara al U.T.C., în a-
partidului a fost întîmpinat le, cit şi militare. vest a şantierului. In acelaşi nici mult nu mai este pină — Secerişul bate la uşă. cest an au fost plecaţi in
cu cele mai alese sentimen Colectivul şantierului' este timp, a subliniat necesitatea se va declanşa această im Cum v-aţi pregătit tovarăşe excursie la Oradea, Cluj,
te de dragoste şi stimă. astăzi onorat şi mîndru de a măririi capacităţii de repa portantă lucrare. Liviu Gîrbea, pentru ea a- Bistriţa, Năsăud, cabanele
Primul obiectiv al vizitei raporta secretarului general raţii a navelor comerciale, ceastă lucrare să se realize Valea de Peşti, Pietrele
l-a constituit Şantierul na al partidului că indicaţiile intensificării lucrărilor de e- In legătură cu această ze în cil mai scurt timp şi peste M 000 de' tineri de Ia
val din Mangalia, profilat date au fost transpuse cu xecuţie a cheiurilor şi plat problemă am solicitat tova de calitate? C.S.H., I.M. Barza, Liceul
pe construcţii şi reparaţii fermitate în viaţă. Astfel, formelor de armare, a cana răşului Liviu Girbea, prim- nr. Z, Liceul pedagogic De
de nave. paralel cu executarea inves lului ' şantierului. vicepreşedinte al Consiliului Convorbire consemnată de va ctc.
La coborîrea din elicopter, tiţiei, s-a construit şi lan Mulţumind călduros tova unic agroindustrial şi direc N. BADIU Alţi tineri, in număr de
10 000, au fost in drumeţii,
tovarăşul Nicolae Ceauşescu sat la apă mineralierul de răşului. Nicolae Ceauşescu tor al S.M.A. Deva, să no iar aproape 500 în excursii
a fost întîmpinat de munci 55 000 tdw „Callatis“, primul spună cum s-a pregătit se
torii, inginerii şi tehnicienii din seria vaselor de mare (Continuare în pag. a 4-a) cerişul in unităţile consiliu (Continuare în pag. a 2-a) pesie hotare. (IOAN VLAD,
corespondent).
Imperative majore pe şantierele de construcţii
rCHIPUL LUMINOS
Mijloacele tehnice din dotare —
utilizate la capacitatea maximă O G l ^ C HI P U LSOAM E NI LOR
Această recomandare deo La nivelul judeţului nos Puterea de convingere a
sebit cie preţioasă a secre O atenţie deosebită trebuie acordată utilizării Ia tru, indicii de activizare a
tarului general al partidului maximum a capacităţilor de producţie existente. Se. parcului sînt de numai 72,5
nostru vizează deopotrivă la sută la buldozere, 77,2 la
capacităţile de producţie din cer luate măsuri ferme pentru încărcarea deplină a sută la excavatoare, 70 la unor adevăruri de neclintit
unităţile industriale, cit şi maşinilor şi funcţionarea Ia parametrii proiectaţi a tu sută la încărcătoarele cu cu
de pe şantierele de con turor instalaţiilor, pentru creşterea coeficientului de pă şi la centrele de betoa
strucţii. Se ştie că, de la în schimburi, întreţinerea şi exploatarea în bune condi ne şi de 60,3 la sută la auto
ceputul anuiui, la nivelul e- ţii a utilajelor, acoperirea integrală a necesarului de basculantele de peste 10,5 România îşi edifică, avînd la cirmă un conducător
conomiei naţionale, s-au în piese de schimb, inclusiv prin recuperarea şi recon- tone etc. Activitate slabă în înţelept şi încercat — Partidul Comunist Român
registrat restanţe la activi diţionarca acestora. această privinţă desfăşoară — un nou chip, chipul socialismului şi comunismu
tatea de investiţii, la o se Grupul de şantiere Rîu
rie de obiective cu termen NICOLAE CEAUŞESCU Mare-Retezat, T. C. Deva, lui. Cum se oglindeşte acesta în chipul oamenilor
de punere in funcţiune în I.C.M.M. Petroşani, G.S.C.F.I. ei, în viaţa materială şi spirituală a membrilor na
1979, situaţie ce se regăseşte Deva şi alte organizaţii de ţiunii noastre ? Aceasta este tema pe care ne pro
şi în judeţul nostru. Intre construcţii. Această stare de punem s-o ilustrăm printr-o suită de reportaje în
cauzele care au determinat unui volum scăzut, de lu producţie. Numai eă aceas fapt negativă, care grevează serate Ia accasiă rubrică pe care o închinăm celei
aceste nerealizări. se numă crări. Dispunem pe majo tă zestre tehnică nu este ex în mare parte activitatea de de a 35-a aniversări a eliberării patriei şi Congresu
ră şi aceea a utilizării in ritatea şantierelor noastre ploatată şi întreţinută judi pe şantiere, determinînd tot lui al XlI-lea al P.C.R., cele două evenimente de
complete a mijloacelor teh de un mare potenţial teh cios şi cu toată răspunderea, odată consumuri nejustificate excepţională însemnătate ale anului 1979.
nice din dotarea şantierelor nic, de maşini, utilaje şi in pe toate şantierele, la toate de carburanţi şi lubrifianţi
— buldozere. excavatoare,' stalaţii moderne — făurite obiectivele aflate in con şi diminuînd eficienţa res
autobasculante, macarale şi prin munca devotată a în strucţie, ceea ce determină, pective* r fonduri fixe din
automacarale, încărcătoare tregului popor —, a căror cum este şi firesc, ritmuri dotare, sîn,t justificate ade Despre Avram Tomoclun, cel aproape 30 dc ani de
cu cupă, be'toniere ele., ceea utilizare raţională, la capa scăzute de execuţie şi deci sea de către cei care orga- ele la I.M. Barza, colegii (‘le- minerit ?
ce a determinat realizarea citate permite realiza rea u- neîncadrarea lucrărilor în muncă spun scurt : miner — Nu-s lăudăros din lire,
unei Drn'riijciivităţi reduse, a nor însemnate sporuri de graficele stabilite. (Continuare in pag. a 2-a) excepţional.
dur îmi place să cred că
— Dc ce vă zIc aşa, to am muncit conştiincios, cu
varăşe Tomoclan '( răspundere. In lofl anii a-
— Aşa-mi zic ortacii ? ceştla n-am avui nici o ab
N-am băgat da seamă. Nu
sentă ncmdllvală, nici o zl
socot că îs cum mă carac de concediu• medical. Am
terizează el. Mi-a plăcui condus echipe, brigăzi, sînt
şl-mi place •—• aşa am fă
secretar al organizaţiei de
cui de aproape 30 de ani
bază pe orizont. De aceea
încoace, de când muncesc la
mină — să-ml lac datoria socol că am contribuit la
cum trebuie, lără să mă dezvoltarea tării- la înllo-
plîng că-i greu. rirea el, visul care 11 ca
racterizează pe liec'are bun
— A ¡ost şi- greu f
şl adevărat patriot. Căci
— A fost. In 1950, .când nu e obiectiv mai nobil în
am intrat prima dală in mi viata omului României dc
na Musuriu, se lucra încă cu
unelte rudimentare, se îm azi decit acela, al partici
pării depline la edlllcarea
pingea la vagonefi cu umă
rul. Apoi, pe parcurs, a In unei fări toi mai mîndre pe
trat puternic mecanizarea şl aceste străbune meleaguri.
munca minerului s-a uşurat
a'devenit lot mai producti TRAI AN BON DOR
vă.
Noul, modernul şi frumosul te îritimptnă la tot pasul în Hunedoara. Foto: VIRGIL ONOIU — Cu ce vă lăudaţi, în (Continuare în pag. a 3-a)
