Page 7 - Drumul_socialismului_1979_06

10 SiMBÂTĂ, 2 IUNIE 1979 Pag. $

PERSOANA
Z1UNE
PARTICULARA
Este ora 8. Intrăm în
bufetul nr. 03 Perinila
»bă sp#nio- al I.C.S.A.P. Hunedoara.
Sarmîzegetusa Regia — Aici, doar doi clienţi. O
ubă Xi'niice- tinără în halat alb, cam
Faza interjudeţeană a festivalului plictisită, se plimba după.
priu/. tejghea.
ulii judeţeni centru metalurgic dacic —' Doua calele vă ru-
0 demonstraţie concludentă, de înaltă găm. '
ulagă cu H-
reţi (Urmare tliu pag. I) locul unde. a fost extras — Nu servim numai
ăzut de din minereu. după ora mîncării... Aşa
¡oarele ccl ţinută a arfei hunedorene de amatori ţionalităţi , a. respectivelor Sţudiindu-se în . detalii nc-au spus dc la birou'..
JL a ¿tu'rţeo din fier precum şi a toate părţile componente Dar care este ora
naţional - Slmbăla trecută, oraşele menca amploare şi impor- ■ tisiacţia obţinerii '■ întîietă- provenienţei acestora. «Pe cu­ ale cuptoarelor s-a 'stabilit mîncării? ■
tomSniei“ — Reşiţa, Oţelu Roşu şi Mi­ tanţă ca finala Test ¡valu­ (ii la genuri artistice cu prinsul . aceluiaşi plaţou al că este vorba de instalaţii — 12 — ni se răspunde
îdeţoană, te Ilerciilane au găzduit lui naţional ,,Cînlarea mare concurentă — muzică Dealului. Cetăţii se identifica­ de tip superior pentru tim­ morocănos. ,
seră riu mai puţin de opt- ve-'
pul acela, fiind „furnale“
întrecerea interjudeţeană a României" a fost o Linală cprală, populară, uşoară,, tre' de cuptoare de format’ cu' piurişaiţja. Metalul . re­ -- Cine anume de Ia
¡toreas că tormatiiior artistice şi in­ extrem de dilicilă: jurii ■' corcgrbiie, satiră şi umor. dreptunghiular şi circular. în zultat din topirea minereu-' birou, v-a spus astfel ? •—
r : Piemon- terpreţilor individuali, a exigente, orc de spectacol Âdresînd calde felicitări lui a fost turnat în lingouri am întrebat-o■ pe vinzu-
D’Aosta cineaştilor amatori din ca­ nu totdeauna potrivite, c- tuturor artiştilor amatori preajma acestora, o serie de „turtiforme“ ce s-au depo­ ioarea în cauză, căci şe­
pietre confirmau că respecti­
riislice. Ga- drul edifiei a doua a Fes­ mpliile, micile .¡accidente" hunedoreni pentru modul vele cuptoare erau clădite zitat în atelierele prelucră­ fa unităţii, Valeria Po­
¡(II) (reiua- tivalului naţional ,,Cruţa­ '¡scenice ş.ă. Dar cea mai cum au reprezentat jude­ din acest material, iar zgura toare. Căutînd analogii atît pa, încă nu venise ia ser­
rea României". La întreceri marc dificultate. _u iost, in­ ţul Ia 'interjudeţeană, tre­ şi fragmentele • de minereu în privinţa tipurilor de viciu.
au ¡unt parte reprezenta­ discutabil, calitatea ridica­ buie să subliniam totodată erau concludente in privinţa cuptoare cu plurişarjă, cît
sretului... Iu tivele judeţelor Timiş, l lu- tă interpretativă u artişti­ că nit peste mult timp, rolului funcţional al instala­ şi a mărimii altor centre — Ce vă interesează.
ilcca nedoâra şi C'araş-Severini lor amatori din judeţele la slîrşitul acestei luni şi ţiilor. Mai mult chiar, la metalurgice din cadrul lu­ Eu nu sînt angajată. Sîn-
Uwalcfc La lei ca şi cu alte pri­ participante, veniţi ia con­ în prima jumătate a lunii mică distanţă de cuptoare a mii antice învecinate Daciei tem particulari...
¡¡roñica eve- lejuri, şi ctc data aceasta curs eu aceleaşi ambiţii, viitoare, vor avea loc fa­ ieşit la iveală un atelier de preromane, arheologul din Chiar aşa să tic...? .
poiiti" artiştii amatori hunedoreni cu cei mai buni artişti se­ zele finale ale [estivalului. fierărie din care nu lipseau Cluj-Napoca, Ioan Glodariu,
a ajuns la concluzia că nu­
îtematibnale s-au comportat la înălţi­ lecţionaţi în cadrul laxe­ Opinia publică aşteaptă dc uneltele specifice meşteşugu­ cleul de „furnale“ şi atelie­ TOTUL FRUMOS,
mea talentului şi pregăti­ lor ¡estivalului. Se poate la iinalistcle hunedorene lui. Prin continuarea săpătu­ re de fierărie de la Grădiş­ MINUS MUŞTELE
rii lor, a prestigiului cu­ afirma, pe drept cuvînt, că succese care să depăşeas­ rilor lucrurile au evoluat, tea Muncelului reprezintă
pedia cerit în prima ediţie a disputa artistică a utins în că pe cele obţinute în pri­ scoţîndu-se la lumină alte un unicat în Europa cen­ Peste drum de cantina
interesante vestigii corelate
¡estivalului sau la nume­ numeroase momente cotele ma ediţie a festivalului, să de prelucrarea fierului la trală şi estică, din afara minerilor din oraşul Vul­
? „Rădăcini“ roasele confruntări naţio­ profesionismului. îşi în a- fie ia înălţimea succeselor Sarmîzegetusa Regia. Este graniţelor imperiului roman..
nale şi internaţionale. cest context, artiştii ama­ vorba de dezvelirea de sub Aceste preţioase consta­
ic simbătă Actuala ,, Inter judeţeană", tori . hunedoreni au. trecut obţinute dc oamenii mun­ mantia solului a resturilor tări vin să releve prin încă
ca orice Ier/.ă premergătoa­ cu succes examenul cali­ cii hunedoreni în toate do­ unui mare atelier de fieră­ un exemplu concret supe­
re unei linalc de o asc- tăţii. in plus, există şi su- meniile. rie, situat într-un punct rioritatea civilizaţiei geto-
dacilor, confirmînd că eco­
nu departe de terasa sanc­ nomia acestora a atins un
tuarelor — ţa est de a- înalt grad de dezvoltare
ceâsta — teren numit de lo­ servind ca trainică bază
calnici „Căprăreaţa“. în ca­ materială pentru cel dinţii can au iost amplasate
drul atelierului s-au aflat în stat făurit ele „cei mai vi­ recipiente pentru colec­
număr mare „turte“ de fier, teji şi mai drepţi traci“, la tarea gunoiului menajer.
X : ii,ou Ha- miazănoapte de Dunăre, Resturi de alimente, dc
dimineţii ; a căror greutate totală, se a-
; 8,00 Kevis- proprie de o tonă. Fără nici Totodată ele vin să eviden­ zarzavaturi, verdeţuri elc„
Durierul mc- ţieze şi amănuntul că, pe sînt aruncate aici. Nu­
Buletin de un dubiu, în urma acestei mai că ele ar mai trebui
enţa radio ; descoperiri devenise clar că cuprinsul actualului judeţ
; ştiri; 10,05 Hunedoara, începuturile si­ şi ridicate din cînd în
radio; 10, XO fierul brut —• acele ciudate <:înd. Nu ca şi acum cînd
— balade şi calupuri — n-a serviţ ca ele­ derurgiei pot fi considerate sînt uitate de multă vre­
; 111,00 Bulc- ment de izbire a „berbeci­ că datează din timpul stră­ me. Nu-i nici de mirare
15 Atlas cul-
coteca „O“; lor“ cu care romanii asalta­ moşilor daci, care au edi­ deci că roiurile de muşte
dorit Radio-' seră cetatea de scaun a-re­ ficat la Sarmîzegetusa Re­ au inundat locui, dau
tiii de ştiri; gelui Decebal, ci era trans­ gia cel mai puternic centru buzna şi spre cantină. „O
ira folcloru-
15 Medalion format în unelte sau ar­ „siderurgic“ din această să ne dea şela ceva doc­
Georgc Gri­ me, în funcţie de necesită­ parte a continentului euro­ torii împotriva muştelor.“
la 1 Ia 8 ; Corul mixt al comunei Ghclari (dirijor Marin Dirvi) a constituit una din surprizele pean. — ne spunea o lucrătoa­
club ; 18,00 iutcrjucleţenei tic la Reşiţa. I oto : VIRGIL ONOIU ţile de moment, chiar în re din cantină. Bine ar U
,15 Kadiore-
Orelc serii ; s-o Iacă cît mai repede,
cintecc şi completăm noi...
entalc; 20,30 DUMITRU POPESCU rr UN OM ÎN LODEN" j
a; 20,40 Cia- iesiiri prilejuite (le DACA MAI PLĂTIŢI.^
Romanul poliţist „Moar- *
22;00 Hadio- RAZA DE COBALT
ig de dans ; tea vine pe bandă de mag­
ştiri; 0,05— netofon“ de Haruiamb Zin­ Pe strada M. Eminescu,
¡urzicai noc- Vizionar, scrutător . al za de cobalt arde în inimi că a trecut pe ecran din din Deva, ia numărul 2,
iniţiativa Casei de filme
zilei luni istoriei, al lumii minerale, de gheaţă/ şi-aprinde făclii Unu. Alegerea regizorului locuieşte Ana Gostian, ©
femeie în virslă de peste
a! sedimentării lumilor tre­
în orbitele regelui Lear“.
cute in geologic, al proble­ (Germinai, ciclul al doilea Nicolae Mărgineanu este 80 de ani, singură. ®e
fericită, deoarece romanul
melor esenţiale şi de aceea — Panoptic). cîleva zile în apartament
IA tragice ale lumii contem­ inspirator conţine în fişă
„ÎŢI MULŢUMIM mi i grădiniţei' gazdă au Conştiinţă dintre acelea elemente realmente apte de s-a înfundat coloana (le
prezentat dansuri moderne porane este Dumitru Po­ treze, bune cunoscătoare a a fi convertite în secvenţe
DIN INIMĂ, pescu in noul volum — stărilor de primejdie, a su­ scurgere a apei. A soli­
m in loden şi cîntecc populare, mem­ „Rază de cobait“, apărut prafeţelor accidentale şi de efect. Desigur, morfolo­ citat, firesc G.LG.C.L.-ul.
ă dupi’ PARTID IUBIT !“ brii cenaclului „Muguri“ de curind ia Editura Emi- gia epică e una, cea ă fil­ Au venit doi meseriaşi,
(Artai: 3 versuri (creaţie proprie), mocirloase pe care le sim­ mului alta. Totuşi, Nicolae
iţele ..xii- Nici că se putea alege iar elevii şcolii generale neseu. Distanţa de cinci te sub piciorul omenesc, se- Mărgineanu demonstrează au meşterit ceva, au în­
ani la dare apare noua car­
-,tzeoi tic bu­ - colul nostru viciat de pro- în acest film de debut că casat Î44 de lei şi au
tul) ; Poliţia un generic mai adecvat nr. 11, în colaborare cu te- a. autorului după „Gus­ . feţi perorând o credinţă sau transbordarea factologici plecat. Dar coloana a
•ta); Al trei- pentru spectacolul festiv biblioteca municipală, mon­ tul sâmburelui“, unde era alta, fuga in „beţia albă“ a colorate a romanului este
■ seriile I-Il pe care pionierii şi şoimii tajul literar ,,Creştem o- cultivat eu predilecţie un narcoticelor, a uciderii pro­ posibilă fără ca şă sufere rămas tot înfundată. ■ La
; i PETRa­ patriei din municipiul De­ dală cu ţara“. Acţiunea romantism uşor. retoric,'în­ fesioniste amintind un ev pierderi sensibile. Astfel, - următoarele solicitări ale
don stol <U- sumează şi o vizibilă dife­ mediu întunecat şi inchizi­ femeii, meseriaşii au răs­
iniintirilor — va i-aa pregătit pentru s-a încheiat cu vizitarea renţă valorică şi de sub­ torial — poetul simte ne­ regizorul păstrează cu des­
Noiembrie) ; sărbătoarea lor. Lori, Casa expoziţiei personale de stanţă. Ciclul prim : „Cons­ voia ieşirii in Agora <— un­ tulă stricteţe firul acţionai puns : „Dacă mai plătiti,
in (Republi- de cultură din Deva a găz­ desen a elevului Teodor pecte“ din care cităm : „Jo­ al cărţii — aventura plină mai încercăm...“. Oare-l
Espresul de duit acest spectacol) mare Iloară de ia şcoala gene­ cul e simplu, amuzant,/ şi de realmente îşi captivea­ de întorsături spectaculare drept ?
t); Optimiştii ză auditoriu prin ideile şi primejdioase a ingineru­
•VULCAN : ai celor mici, realizat cu rală nr. 11, a expoziţiei de cu puţină atenţie nu se sale, expuse clar, uşor pa­ lui Stamatiad.
orcsc); LO- talent de elevii de la şco­ artă culinară şi desen a poate greşi :/ toţi ţintesc în rabolic : „Oniu! cu glugă/ Ceea ce defineşte filmul GARAŢI APA CU...
dipiomaticl lile generale nr. 4 — prin şoimilor de la grădiniţa fiecare/ şi doar unul' tre­ învăţase bine linia cefii/ de debut al lui Nicolae
ANINOASA: montajul muz.ical-literar ; gazdă (ion Vlad, corespon­ buie să nimerească/ în cel culcuşul de catifea roşie, Mărgineanu este o anumi- CIURUL ?
nnessee — revistă, dansuri populare dent). ce nu va mai'fi“ — (Joc
luncitorcsc); tragic), cultivă parabola — Un control efectuat ia
isca de upă româneşti şi germane, rechizitoriu liric bine di­ C.A.P. Ţcbea în legătură
BRAD; Lan- dansuri moderne — Jir. 3 COPIII LUMII simulat în vers, tăiat in
; — seriile — dansul umbreluţelor, concret sub forma jocului cu modul cum sînt res­
ic); ORAŞ- dans popular maghiar, re­ DORESC PACEA... pentru copii descris aproa­ pectate normele de pre­
la, Teodoro- citatori — casa pionierilor pe etnografic. Tensiunea a- venire şi stingere a in­
iepturlle lui ...a iost titlul unor îndră­ cesţui poem, forţa demasca­ moale/ al lamei./ Copiii se tă eleganţă a naraţiunii, a- cendiilor a evidenţiat,
irii); GEOA- şl şoimilor patriei — cu gite şi diverse manifestări toare, treptele subtil con­ legănau/ pe cizmele moi, pelarea la imagine in mod
rşarul din turui şi jocuri populare, struite ale dezvăluirii arse­ stropite cu sînge,/ agăţaţi coyîrşitor. Şi, acest lucru între altele, faptul că Ia
riţi fără Vi­ dar şi ele preşcolari din organizate în această săp- de palmele/ lustruite pe pichet erau puse găleţi...
aturi!); HA- tămînă dc Consiliul mu­ nalului terorii psihologice, coada securii“. (Călăii, ciclul trebuie precizat, Mărginea­ sparte. Consideră oare
de tăcere grădiniţele şi căminele o- nicipal Deva al organiza­ asemănătoare celei din a- al treilea — „Ecorşeuri“). nu izbuteşte realizarea unei
trăsături definitorii pentru
iZI: Trenul raşLilui, care au cules în­ ţiei pionierilor şi Comite­ renu gladiatorului, consti­ conducerea unităţii res­
iLAN: Con- delungi aplauze din partea tuie atmosfera pi-edominan- Ciclul „Mulaje“ cuprinde un film poliţist: evitarea pective că în caz de ne­
Casa de cul- părinţilor şi Daţilor lor tul municipal al femeilor. tă a întregii cărţi. Pentru poeme în care gravitatea limbuţiei dialogului, care voie sc poale interveni
: Zbor mor- mai mari. Ele au cuprins concursuri a reliefa şi mai bine at­ rostirii nu mai este dată de nu o dată a diluat suspens-
5IA: Johnny dc desene pe aslalt cu mosfera încărcată, incen­ cruzimea limbajului, a idei­ ul şi celelalte caracteristici la stingerea incendiului
iris in plină tema „Pace şi fericire pen­ diară şi profundă a liris­ lor şi stărilor demascate li­ ale recuzitei genului. Tran­ cu apa cărată folosind
TELIUC : „CREŞTEM ODATĂ ric — ci de o apartenenţă slaţia pasajelor discriptive ciurul ?
moş (Mine- tru toţi copiii lumii", (rea­ mului lui Dumitru Popes­ sigură şi unică la treburile
CU ŢARA“ lizate de şoimi), întrecerea cu mai redăm un pasaj din din roman — ne referim
de triciclete, trotinete şi acest poem : „Cîştigătorii îi mari ale pămînlului, la e- concret la stările lui Sta­ DE CE LIPSESC
xistenţa acestei planete pe
matiad, îndelung depănate
Sub egida clubului arte­ biciclete dotată cu „Cupa pun pe. învinşi/ să repete care trebuie să o păstrăm de romancier — este făcu­ DULCIURILE ?
lor de pe lîngă Casa pio­ de ciocolată" (de care au in cor/ partitura scrisă pen­ şi pe care trebuie să ne tă de către regizor cu con­
tru ei anume/ şi silabisită
nierilor şi şoimilor patriei beneficiat şi cîştigătorii, şi cu severitate de dirijor./ Se păstrăm ca oameni, echi­ cursul excelentului Victor La bufetul din satul
Hunedoara, la grădiniţa învinşii), o paradă a modei întîrnplă să mai piardă, cei libru clar al naturii şi e- Rebengiue, care imprimă Nucşoara lipsesc dc cîtc-
labil pentru nr. 2 I.C.S.H. (director El- pentru copii, organizată la slabi/, din istorie un oare­ xistenţei universale. In a- personajului veridicitate va luni dulciurile (bis­
; călduroasă vira Popescu) a avut loc care capitol —/ citeva bor­ c-est sens cităm din poemul psihologică. Jocul nuanţat cuiţi, napolitane şi alte­
cerul tem- acţiunea „Cinstire muncii“ magazinul „Vipia" şi între­ ne înfipte neglijent/ şi un „Galere“ : „Lanţul mă lea­ al lui Ovidiu Iuliu Moldo­
upă-amiaza, gă strîns pe păniînt,/ zale­ van, Constantin Diplan, le), deşi aceste produse
cădea piai la care au participat nu­ gită de un reuşit ’ program gînd născător de pericol“. le se împuţinează,/ intru-n George Constantin, Mircea au fosi solicitate în repe­
i deal şi de meroşi pionieri şi şoimi ai artistic. Forţa artistică a limbaju­
c ploaie în- lui crud, cu tentă inesteti­ ţarină adine/ sub nepăsarea Albuleseu, Tănase Cazimir, tate rînduri la depozitul
cări electri­ patriei. Cu această ocazie întrecerile da triciclete, că, naivă chiar, încolţeşte Thalassei/ scăldată-n amia­ Sanda Toma, Draga Oltea- dc aprovizionare din Ha­
că la mode- biciclete, trotinete, con­ precum la generaţia războ­ ză./ Corăbii de-ai-gint/ sca­ nu-Matei şi Florina Luican ţeg. Cu putină bunăvoin­
estic. Tem- s-a prezentat expunerea iului a lui Ion Caraion, pără noaptea pe mare./ Ga­ este cu toiul memorabil în
l între U-iG „Copiii — generaţie a cursurile de desene pe as­ Eugen Jebeleanu, Geo Du- lerele nu găsesc nici -un acest film. Graţie lor, con­ ţă, situaţia respectivă îşi
maximă în- mitrescu, avînd un fond . port,/ nici o scăpare“. venţia genului apare dis­ poate însă găsi soluţio­
grade. muncii şi a viitorului“ şi falt au oferit, ieri şi alaltă­ Volumul „Rază de cobalt“ narea, mai ales pentru o
eme în ge- mult mai civil, bazat pe o cretă, neostentativă. Fără
tă cu cerul simpozionul „Rolul muncii ieri, adevărate spectacole sugestie dramatică ce atin­ aduce mărturii noi si dis­ îndoială, „Un om în loden“ satisface şi gusturile mi-
după-amla- în educarea pentru viată,a în aer liber ia Petroşani, ge uneori cosmicul: „Acest ■ tincte despre o conştiinţă este un film palpitant, ca­ ailor consumatori de dul­
•or cădea a- soare năpraşnic/ acoperit poetică de prim rang. re merită să fie văzut.
însoţite de copiilor“, realizat de elevii Vulcan, Lupeni, Brad şi în cu albeaţă/ aruncă vitriol ciuri din satul amintit.
şcolii generale nr. 1. ¡şoi­ multe alte localităţi. pe un deschis cimitir./ Ra­ VALEKIU BÂKGAU AL. COVACI
ame * muxta # 4 jtanm 4 saturn 4nw 4 uaom t Maso » A*oa» s Jtaat* 4 Msxxats t ■