Page 73 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 73
Proletari din toate ţările, uniţi-va !
VINERI.
22 IUNIE
1979
4 pagini — 30 Lani
ÎN ZIARUL DE AZI _ţ_
© Acţiuni l’crmc pentru
creşterea productivi
tăţii muncii in aba
's
taje
© Aplicarea tratamen
telor Ia cartof) — o
sarcină Obligatorie
@ Epilog la articolul
„Suflete in derivă“
© „Sanitarii pricepuţi“
în întrecerea jude
La un timp relativ scurt metalice de acoperire la stalaţiei de gaz aferentă ţeană
de la punerea, eşalonată, în blocurile finisoare, iar în cuptorului, montează con
funcţiune a celor două cup 15 iunie a fost terminată ductele şi utilajele staţiei ® Programul tv. pe săp-
toare de la noua oţelărie e- aceeaşi operaţiune în por de alimentare cu unsoare, tămîna viitoare Kiu Mare-Relezat, atelierul <le confecţii metalice. In foto
iectrică, pe platforma side ţiunea dintre aceste blocuri. definitivează instalaţia de O Semnal grafie : o parte din echipa condusă de Simion Enăşonl, exe
rurgică de la Hunedoara se Concomitent am executat ungere din zona căilor cu cutând cíntrele pentru excavaţiile de la camera inferioară
Iot Vaste!, şantierul I.
pregăteşte asiduu o nouă unele . modificări ce s-rau role şi a opritorului esca- 9 Meridiane Foto; VIKGII. OXOIU
premieră industrială — in impus pe parcurs la insta motabil.
trarea în producţie a celui laţiile de la groapa de şu- — Echipele lui Petru
de al treilea laminor de taje, care însă nu afectea Uliş şi Ioan Cornea sînt în
sirmă. Constructorii hune- ză graficul lucrărilor noas plin efort la montarea sta sităţii şi eu uit program ar
ooreni — şi alături de ei tre de bază, deoarece ne ţiilor hidraulice — ne-a in tistic susţinut de membrii
oamenii muncii din combi aflăm cu toate termenele format maistrul Petru Mu cercului de chitarc-ncordeoa-
natul siderurgic care vor stabilite. rar— inclusiv a conductelor ne.
lua in primire noul obiec Maistrul Petru Murar, şi armăturii, operaţiuni ce GHIZI TURISTICI
tiv — îşi sporesc eforturile care răspunde de activita preced declanşarea probe mu mu.
la finalizarea lucrărilor spe tea instalatorilor, acţionea lor de presiune. A fost tot Îji orgi» niz/irea Agen M ci
cifice acestei ultime etape. ză în diferite puncte ale odată intensificată activita ' „CONFRUNTĂRI B.T.T. a Comitetului jude
ii, aceste zile premergă laminorului cu patru for tea de montare şi asambla ţean Hunedoara al U.T.C., Ia ...şi mai cînlu şi acum
Deva, Hunedoara vi Petro
toare evenimentului, for maţii alcătuite din cei mai re a instalaţiilor pneuma DE IDEI PRIVIND şani au fost orgajiizaie şcoli Ia Hunedoara. Cînlu ca
maţiile de monlori ale iui buni muncitori. Cele condu tice, în timp ce spălarea PROBLEM ATIC A de ghizi pe care le-au al>- pe timpuri, ceea ce a-
Ştefan Pop şi Toth Ludo se de Silvestru Matiaş şi tuturor reţelelor de ali UMANA" -solvi t 90 de t iu eri, e a r e a u\ s i ■ tesla continuitatea unei
vic au ajuns cu lucrările Ioan Arteanu şi-au concen mentare cu apă a utilaje Cu prilejul festivităţii il.e debutat cu succes in ace-isia Inimoase tradiţii. Aşa
a ci i viţii I e ex t rap ro fes io 11a J ă.
Js montare;) platformei în trat forţele la spălarea uti lor laminorului se apropie încheiere' a cursurilor Uni {IOAN VLAD, corespondent). dar, în z.i de joi, în zvo
jurul-staţiei de format „co lajelor cu ulei în zona a de sfîrşi't. versităţii culi ural-ştiinţif ier, nul de răcoare al scrii,
la Casa municipală Ue cultu
lacii“ din sîrmă şi în zona IlI-a, după care vor con — Mecanismele acţionate ră Hunedoara a avut loc ex INAUGURAREA fanfara sideruigi'tilor îşi
transportorului cu cricheţi. tinua această lucrare la zo de curent alternativ au punerea „Confruntări de UNUI NOU face modesta dar stator
idei
privind
problematica
în două-trei ' zile lucrarea nele IV şi V. în acelaşi contemporană“, susţinută de CINEMATOGRAF nica prezenjă în parcu
va fi terminată, după care ritm au fost pregătite in- fost deja rodate in totali prof. univ. dr. I.udtvig Duminică, la Brădăţel, pe rile. oraşului.
tate. treeîndu-se la execu
s& va trece la ultimele ro stalaţiile^de uscare a zidă tarea operativă a remedie G’u'.mbe:';: din Bucureşti: Ma a m ena j a «*ea hul^o en ergeti că Instrumentiştii 'f O mi
le ale transportului de riei din cuptorul cu pro rilor ce se impun în zona nifestarea, la care au pani- rle la Rin IV*a re-Retezat s-a nă de oameni inimoşi,
cjpal cursanţi, lectori şi con
ţagl.e, care va asigura ali pulsie, îneît acestea au in ducerea universităţii cni.u- deschis un nou cinemaiogj'af cărora duritatea metalu
mentarea cuptorului cu trat jn funcţiune pînă în SABIN IONESCU ral-ştiinţifico, s-a încheiat .cu sătesc. Cu acest prilej a ru lui ,le-,a înăsprit' în timp
propulsie al laminorului. ziua. de 16 iunie a.c. Co vizionarea expoziţiei de lu lat filmul artistic românesc putinele, dar nu şi gin
„Nea Marin miliardar“.
crări .ale cursanţilor univer
— O parte* din oamenii echipierii lui Ioan Arteanu găşia spirituală. Subli
mei — ne-a spus Toth Lu se ocupă în aceste zile de (Continuare în pag a 2-a) niem ,,în timp" pentru
dovic — am încheiat în 13 crearea condiţiilor pentru că, mulţi dintre aceştia
iunie a.c. montarea plăcilor punerea sub presiune a in sJnl de acum pensionari,
cu limpide albite aici,
pc această străbună va
tră de metal şi de ioc :
— Aici e podul peste ne, vinerea trecută am dat Kcrcu... în cel mai tlnăr Petru Baidan, Ioan Igna,
Jiul de Vest, care duce la in iolosinfu un nou bloc. bloc din cel mai tînăr oraş Dumitru Dranciuc, Laszlo
Pruncise, fraţii Dionisie şi
noul cartier ,,Bucura“. cu 70 de apartamente, tot al Văii Jiului. Tovarăşul
Ungă ci, complexul hote aici, în cartierul Bucura. Vilhdm Neag vorbeşte cu
lier cu piscină, Ia dreapta, 32 de mineri şi ajutori mi respect despre oamenii o-
locul de agrement, cu ca neri, 4 maiştri mineri, nu raşLitui în irunteu căruia
AU ÎNDEPLINIT PLANUL
bană, aici, noul sediu ad meroşi vagonetari, lăcă se altă, asLimîndu-şi cu
SEMESTRIAL ministrativ, şcoala cu 24 tuşi, electricieni, strungari, răspundere sarcinile mari
săli de clasă, dispensarul, subingincri se vor muta ce-i revin. ,,Ne preocupă
Exploatarea dincoace blocurile care in aceste zile, în aparla- in primul -rinei îmbunătă T ¡beriu Dobraler —(oşti
minieră Certej ţirea activităţii econo- laminorişti, iui nul işti, mi
mico-financiare la mina U- neri sau cocsuri, strun
Desfăşurînd larg între ricani, Ia noua întreprin gari. Alături de.ei, o ge
cerea socialistă pentru a dere cc va intra în iunc- neral ie mai... tînără —
pune la dispoziţia econo liune, preparatia de cuar(, Puvel Stanca, ioan Pop,
miei naţionale .mai multe Băiat, dirijorul Ion
resurse minerale utile, co ridicarea gradului de con —- şi apoi, ,,ir\a-
lectivul E:M. Certej înre torl al vieţii oamenilor şi In ale muzicii, e.le- i
gistrează constant realizări — potrivit hotărî rilof
de seamă în producţie. Zi vor completa actualul mentele noi ale blocului partidului nostru, a indi Liviu Popa, Petru
lele trecute, harnicii mi cartier. Macheta oraşului nr. 17. ¡pi eu voi li loca caţiilor dale de secreta Herban, Dumitru Sabău,
neri de aici au obţinut un a fost realizată anul tre tarul acestui bloc — a- rul său general, tovarăşul G. Măricel.
nou succes — îndeplinirea daugă primarul oraşului U- Nicolae Ccauşescu -— asi Este adevărat că oa
prevederilor de plan pe cut, dar coloritul nu mai
primele şase luni ale anu corespunde. O seamă de lu ricani, tovarăşul Vilhelm gurarea unor condiţii la menii aceştia — ne 'g in
lui. în perioada care a Neag. . nivel calitativ superioa el im mai cu seamă la,
trecut de la începutul anu crări se aiiă în construcţie. Aşadar, primarul oraşu re pentru aprovizionarea pensionari — nu mai au
Industria oraşului lui, ei au reuşit să reali Dc pildă, un cinemulograi lui, va ii, în curind, co populaţiei, prestărilor de un aşa de numeros audi
vremea
ti-]
Brad a îndeplinit zeze o producţie industrială cu 350 de locuri, noul că locatar cu iomiliile mine servicii, organizarea tim toriu, ca pe când radioul
suplimentară in vaioarje de
ncreţii
pului liber al minerilor”.
lor,
planul pe patru ani 2,6 milioane lei. să reducă min şi cantina Ia casa de rilor Constantin Decebal, Ceea ce îl preocupă pe era un lux, iar televizo
aprobate
şi
copii,
avem
Ioan
Popescu,
ai cincinalului cu 74.3 lei cheltuielile to vom începe lucrările în Gheorghc. Dionisie Kclemen, tovarăşul Vilhelm Ncag rul se afla Jn... (uşă. Dar,
tale Ia 1 000 lei producţie
Avram,
în întâmpinarea .celei şi să obţină economii de trimestrul IV Ia şcoala cu a electricienilor şi strun LUCIA LICIU ei se mulţumesc şi cu
de-a 35-a aniversări a eli- 1.8 milioane lei la cheltu 24 săli de clasă, care la garilor Ioan Cosma, Anton pu(in. Insistă în faptul
berăril patriei şi Congre ielile materiale. anul va intra în iunctiu- Hali, a SLibinginerului Ioan 'Coniinuare în pag. a 3-a) serii de joi, in parcuri,
sului al XII-lea al.partidu cu unduiri de vals şi ar
lui, oamenii muncit din Sectorul de investiţii monii c/c melos popular,,
industria oraşului Brad ra al I.M. Petrila iiindcă şăvlrşesc. un vir-.
portează u.n succes de luat act de cultură din
prestigiu : îndeplinirea ‘ cu Intre cele mai vrednice pasiune, din inimă veş
mult înainte de termen a colective de muncă de la nic linărâ. Si, mai ales,
prevederilor de plan pe mina Petrila se numără şi
primii patru ani ai actua cel al sectorului de inves pentru că aceşti oameni,,
lului cincinal. O dovadă tiţii, care laie drumuri cu adevărat - inimoşi —'
eiocventă a hărniciei şi ab subterane pentru ortacii f/'e ei vîrstnici sau ado
negaţiei în muncă a colec lor de la producţie. Prin- lescenţi - - nu iac excep
tivelor brădene o consti tr-o activitate susţinută, ţie de la 'adevărul pc ca
tuie înseşi succesele înre bine organizată şi condusă, re îl ştim cil toţii : Cei
gistrate in primele 5 ’ luni prin disciplină şi răspunde ce iubesc Horite şi mu
din acest an: realizarea re patriotică, minerii de
suplimentară a unei pro aici au reuşit să încheie zica, au şi o marc dra
ducţii nete de 8.5 milioa plănui pe primul semestru goste de oameni.
ne lei, cu 500 000 lei mai al anului cu o jumătate' de Iată de ce, rîndurile de
mult decît - prevedea an lună .avans. Acest cîştig de ia[ă se vor şi o invi
gajamentul anual, obţine timp Ie va.permite ca pî-nă; taţie în (aptul serii, la
rea unor economii supli la finele lunii iunie .să e-j
mentare de 3.2 milioane lei fectueze suplimentar un vo mijloc de săptătnină, in
şi a unui volum de bene lum de lucrări de deschi . a. . . .. vmimm parcurile Hunedoarei...
ficii peste plan de 2,8 mi deri ,şi pregătiri de ..peste
lioane lei. 2 milioane lei. „Bucura“, „aşa se numeşte uoul cartier al „oraşului nou“ — Uricani —, al cărui chip SABIN IONESCU
se împlineşte de ia o lună la alta.
