Page 78 - Drumul_socialismului_1979_06

Vag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NK

în sirînsă legătură cu ducerea sistematică a consu­ rilor în scopul unei cit mai muncii, ridicarea indicilor
de folosire a maşinilor-unel-
activitatea economică murilor de materii prime, bune utilizări a capacităţii te, reducerea consumului de Starea drumurilor - necazul
materiale, combustibili şi e-
vagoanelor de marfă prin
nergie. A fost subliniată, in accelerarea rulajului acesto­ metal şi energie etc. Aşa
In cadrul dezbaterilor de acest context, necesitatea de ra şi încărcarea lor la ca­ cum remarca tovarăşul Iu-
atestare care au avut loc la a se menţine o rată înaltă pacitatea maximă. Tovarăşul liu Bogdan, secretarul orga­
cursul de invăţămînt poli­ a acumulărilor şi de a se îosif Jabotinschi, propagan­ nizaţiei de partid, rezultate­ principal al şoferilor brădeni In jurul orc
tico-ideologic de la organi­ realiza o creştere continuă n dist, aprecia că în tot cursul le obţinute în producţie, în misiune diret
zaţia de partid de la Direc­ venitului naţional, acestea anilor la care se referă a- realizarea sarcinilor, dau mă­ sosirii preşet
blicil Cipru, ;
ţia judeţeană de statistică n fiind condiţii esenţiale pen­ testarea cursanţii au dovedit sura eficienţei învăţământu­ Autobaza _ din Brad se cadraţi la I.M. Barza, nou, care,
îost abordată tema : „Pro­ tru dezvoltarea economico- interes şi preocupare pentru lui, a întregii activităţi po- numără printre unităţile U.U.M.R. Crişcior, Exploa­ doamna Mii
gramul P.C.R. cu privire la socială a României Sn ritm studierea problemelor, că litico-educative. Aceasta pen­ va face, la
necesitatea creşterii continue înalt şi depăşirea intr-un şi-au îmbogăţit cunoştinţele, tru că educaţia politico-idpo- întreprinderii de transpor­ tarea minieră Ţebea. Cum şedinlelul Re
a eficienţei economice. Ce- timp cit mai scurt a stadiului iar la locul de muncă acţio- îogică nu este un scop în turi auto Hunedoara care este organizată această ac­ liste Român
ă-inţele organizării ştiinţifice sine, ci are menirea ca, prin raportează în mod frecvent tivitate, cum funcţionează Nicolae Ceau
varăşel Eleni
a producţiei şi a muncii“. în dezvoltarea conştiinţei poli­ rezultate pozitive la toti in­ navetismul?. Răspunsul la vizită de stat
cadrul ei, dezbaterile s-au tice, să-i ajute pe oameni să dicatorii de plan. La finele aceste întrebări este acela tră
axat pe sarcinile izvorîte din acţioneze în mod conştient şi 12.43 Concert
cuvîntarea secretarului gene­ CONVORBIRI B£ ATESTARE responsabil, să muncească celor 5 luni trecute din a- că de foarte multă vreme 14,00 Corespoi
ral al partidului, tovarăşul mai bine, să obţină realizări cest an, colectivul de mun­ Autobaza din Brad n-a în­ ţeni trai
Nicolae Ceauşescu, la Con­ tot mai bune. In acest con­ că de aici a prezentat un registrat reclamaţii din par­ 14.15 Ea fintir.
lodii po]
sfătuirea de lucru de la text s-a subliniat că sarci­ bilanţ care cuprinde depă­ tea întreprinderilor pe care 14.40 ¡Şcoala c
C. C. al P. C. R. din mai ÎN ÎNVATĂMÎNTUL nile de producţie au fost în­ 15,05 Festivalc
a.c., evidenţiindu-se princi­ deplinite şi depăşite, că s-au şirea veniturilor brute pla­ le deserveşte, iar conducă­ „Cin tarei
palele căi de creştere a e- obţinut importante, economii nificate cu 2,8 la sută, a ve­ tori auto precum Nicolae 15,20 Un fapt
ficienţ’ei economice şi cerin­ de metal şi energie, că s-a niturilor din transportul de Barbu, Ioan Buta, Vasile proape ■
ţele actuale privind organi­ POLITICO- IDE0L08IC trecut la policalificarea oa­ marfă cu 4,2 la sută, a ce­ Vîrdea, Constantin Cîflogea 15.40 Muzică
zarea ştiinţifică a producţiei menilor, iar unii urmează şi alţii sînt recunoscuţi şi mentală
şi a muncii în toate domeni­ liceul seral. lor provenite din transpor­ 15,53 Agenda
16,23 România
ile activităţii de producţie. tul de călători cu 1,3 la apreciaţi pentru modul res­ 16.43 Stadion,
Toţi cursanţii — între care Strîns legat de sută, a planului de tone ponsabil în care muncesc, sclceţiun
amintim pe tovarăşii Kmi- de ţară în curs de dezvolta­ nează cu răspundere pentru transportate cu 7,9 la sută pentru respectarea întoc­ 17.50 Copiii K
lian Rovenţa, Ana Beu, Vio­ re, precum şi pentru asigu­ realizarea planului, fac pro­ cerinţele C.A.P. ş.a. Vorbind despre pre­ mai a programului stabilit. liste ra
rica Oană, Magdalena Băr- rarea creşterii nivelului de puneri, vin cu sugestii şi In tot cursul anului în a- inimă pi
bănţari, Odeta Borza, Elena trai al oamenilor muncii în antrenează întregul colectiv bordarea şi dezbaterea te­ ocupările actuale ale colec­ Cu toate că în ultima gistrarea
conformitate cu prevederile
ieşti? ni
Iohom, Mafia Bodea, Maria înscrise în Programul parti­ la o muncă rodnică. melor de la învăţămîntul tivului autobazei, în frunte vreme nu s-au . înregistrat plinirea
Pută, Ioan Popovici, Traian politico-ideologic de la Şcoa­ cu comuniştii, Constantin întârzieri ale curselor în la înfiin
Laslău şi alţii — au dovedit dului. Rezultatele obţinute în la generală din Băcia — Lupu, conducătorul unităţii, convenţie, Autobaza se detaşam«
că stâpînesc în mod temei­ Dezbateri orientate muncă — dovada propagandist Ioan Ilerţa — preciza : confruntă şi ea cu unele din Son)
nic problemele şi ştiu să s-au avut în vedere sarcinile, V .„aţion
facă o legătură logică, fi­ spre sarcini concretă a eficienţei problemele noi reieşite din — Ne străduim să înde­ necazuri, cum ar fi, de pil­ j «ii .si Z
1.079 '
rească, cu realităţile din e- de actualitate învăţământului documentele partidului şi plinim şi depăşim sarcini­ dă, lipsa pieselor de schimb, 18.35 Săptăm»
conomia judeţului. în mod statului. în acest fel s-a a- le de plan pentru a cinsti a anvelopelor şi starea terna şi
deosebit s-a insistat asupra Membrii cursului de învă- In cadrul cursului dc în- sigurat ca invâţămîntul să aniversarea eliberării pa­ proastă a unor drumuri. 18.50 1001 de s
indicatorilor de eficienţă,. a ţămîn't politico-ideologic din văţămînt politico-ideologic fie mereu in actualitate, triei şi Congresul al XII- 19.15 Teleench
căilor care asigură obţinerea organizaţia de bază nr. 3 de al organizaţiei de partid nr. strîns legat de cerinţele pe Drumurile ce duc spre sa­ 10,55 Film sei
Episodul
cu un efort minim a unui la Staţia C.F.R. Simeria- 3 de la atelierul mecanic al oare partidul le pune acum lea al partidului cu rezulta­ tele Dumbrava, Crişan, O- 20,45 tiililnirea
efect maxim, economisirea triaj s-au referit în mod I.M.M.R. Simeria, dezbateri­ in faţa organizaţiilor de te cit mai frumoase. bîrşa, Birtin, Ciungani şi seara
muncii vjj şi a muncii trecu­ deosebit — în dezbaterea de le au reliefat modul cum s-a partid, a comuniştilor. Aici, — De la 27 mai s-a tre­ altele sînt într-o stare nu 21.35 X ele jurii;
te, folosirea la parametri atestare — la sarcinile ce acţionat şi se acţionează in dezbaterile finale de a- cut la ora de vară. Cum prea propice circulaţiei
înalţi a suprafeţelor şi a ca­ revin lucrătorilor din trans­ pentru studierea şi aplicarea testare s-au făcut referiri s-a adaptat autobaza la
pacităţii utilajelor din dota­ porturi, sarcini sublinia­ în practică a sarcinilor des­ concrete la sarcinile reieşite auto.
rea unităţilor, creşterea pro­ te în cuvîntarea tovarăşului prinse din documentele de din cuvîntarea tovarăşului noul orar ? Autobaza a sesizat consi­
ductivităţii muncii sociale, Nicolae Ceauşescu ia Con­ partid, cu referiri directe la Nicolae Ceauşescu ia Con­ — Fără nici o dificulta­ liile populare ale comune­
ridicarea valorii producţiei sfătuirea de’ lucru de indicaţiile şi orientările cu­ sfătuirea de lucru de te. Fapt firesc, deoarece am lor de care aparţin aceste BUCUREŞT
nete, a produsului nou creat, la C. C. al P.C.R. din mai prinse în cuvîntarea tovară­ la C. C. al P.C.R. din mai luat numeroase măsuri pen­ dioprogramul
îmbunătăţirea parametrilor a.c. în spiritul lor s-a dis­ şului Nicolae Ceauşescu la a.c. pentru lucrătorii ogoa­ tru a evita evenimente ne­ sate, dar măsui-ile necesare Radiojurnal;
calitativi şi tehnici-funcţio- cutat despre modul cum este Consfătuirea de lucru de relor şi la contribuţia pe ca­ întârzie. Ar fi firesc să se presei; 3,10 <
nali ai produselor, creşterea organizată şi se desfăşoară la C. C. al P.C.R. din re trebuie să şi-o aducă ca­ plăcute. acţioneze cu mai multă ho- diilor; 9,00 B
gradului de calificare şi spe­ activitatea lă compunerea şi mai a.c. Astfel, în ştrinsă drele didactice în fiecare sat In mod firesc, preocupa­ tărîre în acest sens, luîn- 9,05 Audiem 1
cializare a forţei de muncă, descompunerea trenurilor, la legătură cu cele studiate şi C.A.P. la înfăptuirea unui rea pentin buna funcţiona­ Buletin de ş
precum şi cerinţa de a se necesitatea de a se asigura s-au făcut referiri la modul nou salt calitativ, revoluţio­ re a transportului de călă­ du-se drept pildă cazul lo­ vis ta literară
Legendă şi <
reduce continuu cheltuielile prin munca tuturor ferovia­ cum s-a acţionat şi se acţio­ nar in agricultura noastră. cuitorilor din satele Curechi letin de şti
de producţie şi în primul rilor o cit mai rapidă for­ nează pentru creşterea pro­ tori are în centrul ei bu­ şi Şesuri (ambele aparţinînd cultural; li
rînd cele materiale prin re­ mare şi expediere a trenu- ducţiei şi productivităţii N. BADIU nul mers al curselor de comunei Bucureşti) care au „U"; 11,35
navetişti. Zilnic autobuzele contribuit cu bani şi muncă Radio-TV.; li
ştiri; 12,05 ni;
Autobazei transportă circa patriotică la repararea clorului nos'
„Curentul electric 5 000 de oameni spre locu­ drumului spre satele lor ! liota componi
la 1 la 3; 1
rile de muncă şi spre case­ club; 10,00 Ita
şi rolul lui în le lor, cei mai mulţi în­ TRAIAN BONDOK Radio divertisi
economia naţională" rele serii;
cîntece de v<
Azi, în Romi
Aşa s-a intitulat acţiu­ Universitatea denţe sonore
nea clubului de ştiinţă şi jurnal; 23,30
24.00 Buletin
tehnică al Casei pionieri­ 6.00 Non stop
lor şi şoimilor patriei Hu­ şi de conducere turn.
nedoara ce a avut loc la
cinematograful „Flacăra“.
Cu aceeaşi ocazie a A N U N Ţ 4 ;
fost prezentată o expo­ Examenele vor avea loc Ia sediul Cabinetului jude­
ziţie cu lucrări electroni­ ţean pentru activitate ideologică şi paiilieo-edueativă,
DEVA : Cli
ce, executate de membrii după următorul program : (Patria); Pro
cercurilor tehnico-operati- — anul I — 25 iunie 1979, între orele 8 şi 19,00 ; (Arta); Mage
tive de la casa pionierilor — anul II — 26 iunie 1979, între orele 8 şi 19,09 ; chităţit (Grăd
şi şoimilor patriei şi o — anul HI — 27—28 iunie 1979, între orele 8 şi HUNEDOARA
Harry f (Flăcăi
expoziţie volantă cu cărţi 19,00 ; mintie (Ar ti
tehnice organizată de bi­ — anul III (secretari adjuncţi eu propaganda de Ia împrertbâ ('
blioteca municipală. comune), 29 iunie 1979, între orele 8—18,00. PETROŞANI
loden (Unire
Mackenna, si
Noiembrie);
paralele (Reţ
INVliTlfli L Bl PENI : Ciocc
(Cultural);
C. S. HUNEDOARA — O.S.M. I. Comunistul Ghcorglie Băiceanu (Stingă), sub- limpede şi
ingincr, şeful schimbului ,.B‘\ împreună eu termotehnicianu! Hert Vălean şi controlorul de (Muncitoresc)
calitate lancu IVIcrluşcă, urmărind parametrii de funcţionare a cuptorului in vederea redu­ în termen, economice, de calitate Na poli se re
cerii consumului de combustibili şi energie. Foto : N. NEGRU toresc); LOF
plă problemă
norul) ; PETJ
Pe amenajarea hidroenergetică Rîa AHare-Retezat sul de Buî
Deşi e vară, so nu uitam zootehnicii resc) ; Ab
patrulea
st
resc) ; UJilC/
(Urmare din pag. I) dau lapte mult! Ce-o fi la reu după provizorate, după Şantierul I-uzină poate şi trebuie de pe stradi
Noiembi
(7
iarnă, cînd vacile vor ră- şansa găsirii sau nu a mul­ Compania a
cernă, porumb — ar duce mîne pe siloz, dacă se în- gătorilor. de lună (Stei
RAŞTIE : Toi
la planul de siloz, dar silozează cantitatea necesa­ In privinţa recoltării fî- să iasă din ritmul... pasului pe loc bal (Patria);
C.A.P. Peştişu Mare a cum­ ră, şi pe fînul care numai neţelor, nici la C.A.P. Hăş- insulă (Flacăr
BAT : Al tre
părat în iarna trecută fin puţin e bun, şi acela ne- dat lucrurile nu stau mai seriile i-n (C
în scama colectivului de
de 100 000 lei ! ! recoltat ? bine. Adică, mai mult... muncă al şantierului I-uzină lehnologie de lucru neprevă­ aşa curii ar, trebui. Nici nu ră); HAŢEG:
Acum cum staţi cu finul, De fapt, la sectorul zoo­ siau. Pentru că de pe o su­ din cadrul Grupului de şan­ zută la începerea obiectivu­ se organizează bine munca paralele (Pop
lui.
pe toate schimburile.
veţi cumpăra şi la iarnă ? tehnic al cooperativei am prafaţă de 87 hectare sînt tiere Rîu Mare-Retezat sînt — Care este programul de Sus, la iotul castel, con­ Un suris în
Zbor mortal;
— Avem o suprafaţă de întâlnit cam exact situaţia bune de coasă 11 în livezi date spre execuţie lucrări lucru ? ' dus de inginerul Ioan Dăni- spectorul Har
56 de hectare cu fin, dar întâlnită cu un an in urmă. şi 10 în grădini, dar in deosebit de importante : cen­ — Sistem industrial, adi­ lă, se fac pregătiri pentru cultură); SIM
numai vreo 17 sînt cu fin Nici acum un an nu erau total s-au cosit... 3 hectare. trala subterană, galeria for­ că trei schimburi. De fapt, introducerea maşinii de fo­ fantomă (Mu
Aleargă după
mai bun. Pînă acum n-am Un motiv ar fi că oamenii ţată, castelul de echilibru, la toate locurile de muncă rat cu secţiune plină. Tron­ te prind (L
canalul de fugă şi altele.
cosit nimic. Să terminăm asiguraţi îngrijitorii per­ nu vin la lucru. De acord, Format din trei loturi, pe din subteran se lucrează în sonul superior al gajeriei LIUC : D-al<
trei schimburi.
cu lucerna... manenţi ; nici acum un an principalele obiective, şan­ — Ştim că sinteţi bine do­ forţate s-a terminat, a în­ (Minerul).
porţile grajdurilor nu... se dar altui este că nu s-a ceput lucrul Ia tronsonul
Deja, parcă lucrurile se găsit modalitatea de mobi­ tierul este conectat bine în taţi. Totuşi, ritmurile sînt ultim.
încurcă, şi nu prea se în­ închideau, ca şi acum — lizare a cetăţenilor, locui­ executarea lucrărilor, unele slabe, se bate pasul pe loc... — Nici aici nu se mun­ IliOTC
trezăreşte perspectiva ca .cu toate că de atunci „pa­ tori ai satului dar nemem­ dintre ele ie-a finalizat in — Utilajele se defectează ceşte în ritmurile cerute, nu iirriwiiiM
unitatea să nu rămînă şi în tronul" cooperativei, Şan­ bri cooperatori. Ceea ce termenele stabilite, chiar în des, mai există indisciplină, •impuse, posibile...
absenţe de la lucru...
avans. Dar ritmul nu este
Rezultatele
acest an deficitara la fin. tierul 2 al I.C.S.I-I., a pro­ s-ar compensa prin organi­ nici pe departe cel cerut, cel — Asistenţa, supraveghe­ — Pentru aceasta ar îi ne­ iunie 1971) :
Situaţia, legaţi ce activi­ mis de cîteva oii solemn zarea mai bună a muncii impus de graficele de exe­ rea tehnică de specialitate cesar să constituim formaţii Extr. I : 40,
tatea curentă, la zi, a sec­ că va rezolva închiderea numai cu cooperatorii. cuţie, de stadiul de con­ cum aţi organizat-o ? puternice la betonure, echi­ 77. 83, G, 20.
Extr. a H-a
torului zootehnic se încurcă porţilor. Acum, nou este Sigur, ploile din ultimele strucţie al obiectivului hi­ — Avem maiştri, subingl- pe de fierari-betonişti, dul­ 30, 12, 40,
gheri pentru subteran — ne
mai tare arătând că în doar că se pare (numai „se zile au stînjenit pe alocuri droenergetic din Retezat. neri, ingineri pe fiecare spunea tovarăşul Ion Lupu. Fond total
Cum se desfăşoară lucrările
schimb, iar de citeva săp-
prezent, cînd ceie 95 de pare") că C.A.P. are o < lucrările la zi — îndeosebi în prezent ? tămîni şeful şantierului, ing. — Se impunea demult... 901 504 lei. di!
la categoria 1
vaci mulgătoare ar da lap­ nouă unitatea patronatoare întreţinerea culturilor pră- Lotul centrala subterană, Tiberiu Micu,’ şi eu facem — Nu avem mineri destui,
tele care ar asigura înde­ — Şantierul 1 ai I.C.S.H. condus de inginerul Ştefan cu rîndul în schimbul de dar vom califica în şantier.
plinirea ritmică a planului Dar porţile tot nu se în­ şitoare şi recoltarea furaje­ Kemecsey, a terminat exca- noapte. Urmărim desfăşura­ Ne vom organiza mai bine
şi chiar depăşirea, vacile chid... lor. Dar acest lucru nu tre­ vaţiile la suprastructura cen­ rea lucrului la-fiecare obiec­ şi vom ieşi din impasul ac­
tual...
tiv, intervenim operativ în
sînt mulse... pe apucate. A- De fapt, lucrul improvi­ buie să ţină pe nimeni tralei şi a început lucrul la soluţionarea situaţiilor care Este limpede eă la şantie­
Timpul pre
dică, la grajduri, unitatea zat în zootehnie continuă sub... umbrelă, ci este ne­ infrastructura acesteia. Aici se ivesc. rul I-uzină se ştie ce trebuie 23 iunie : Vrc
lucrările sînt Sn grafic.
nu are îngrijitori perma­ cu aceleaşi lipsuri, deşi a- cesar să se acţioneze ener­ Am văzut la treabă mine­ făcut pentru ca ritmul lu­ ţine nestabilă,
— In schimb, la galeria
nenţi şi munca se organi­ cest sector este încadrat şi gic şi eficient pentru asi­ forţată se înregistrează întâr­ rii din brigada condusă de crului să nu mai bată pa­ ros. Vor mal
zează de la o zi la alta, cu cu brigadier, în timp ce la gurarea efecutării lucrări­ zieri — preciza tovarăşul Ion Aurel Iliescu, pe Ivu Dra- sul pe loc. Dar nu se prea averse de pi
local de dese.
raiduri prin sat în căuta­ cel vegetal unitatea n-are lor. Să nu uităm nici sec­ Lupu, inginerul şef al şan­ gomir, Nicolae Budrincă, face. Că sînt şi greutăţi tiu ce. Local, car
contestă nimeni. Dar luîn-
Gheorghe Purcaru, pe cei
rea a două, trei femei, cîte brigadier, preşedinta Cso- torul zootehnic, care are tierului. de la excavaţii, din brigada du-le mereu în braţe, agă- rate dc prcc:
vor depăşi 2
s-or găsi, care să vină di­ nady Otilia îndeplinind şi ponderea lui, însemnată, în — Cauzele ? — întrebăm. lui Ioan Pop. Muncesc bine, ţîndu-ne de ele, în loc să le tul va sulla
mineaţa la muls. Muls ca­ această sarcină. planul de realizări şi veni­ — Geologia rocii nu este dar sporul lor nu se ridică învingem, nu vom reuşi să intensificări t
re, făcut cum se face, duce Un sector zootehnic des­ turi al unităţilor. Acum va- cea preconizată. Am întâlnit la cota aşteptărilor şi a do­ urgentăm lucrările. Dimpo­ vest. Temper.
va fi intre 11
la scăderea Producţiei de tul dp hinp rîoznnlt-nt n-nr eînf Io naenno rlai» Io infiltraţii de apă, rocă alte- tării pe care o au. înaintea- trivă !