Page 81 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 81
Proletari din toate ţările, uniţi-vă I
ANUL XXXI
NR. 6729
DUMINICA,
24 IUNIE
1979
4 pagini — 30 bani
La invitaţia preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU, azi a inceput
Vizita de stat în ţara noastră
a preşedintelui Republicii Cipru,
Spyros Kyprianou
Ceremonia Convorbiri
sosirii în Capitală oficiale I.F.A. „Vîscoza“ Lupeni. Maistrul Susana Maghiar împărtăşeşte din experienţa sa de
peste 3-1 de ani literaţi in cadrul fabricii, tinerelor filatoare Victoria Mureşan şi Estera
Calotă. Foto: ŞT. NEMECSEK
I.a invitaţi,a tovarăşului Ceremonia sosirii înalţilor La Palatul Republicii au
Nicolae Ceauşescu, preşedin oaspeţi a avut loc pe Aero început, in ziua de 23 iunie,
tele Republicii Socialiste portul internaţional Otopeni, convorbirile oficiale între eforturi stăruitoare pentru
România, şi a tovarăşei Elena împodobit sărbătoreşte. Pe preşedintele Republicii Socia creşterea procentului de
Oeauşescu, preşedintele Re frontispiciul aerogării se a- liste România, tovarăşul scoatere de metal din to
publicii Cipru, Spyros Ky- flau portretele celor doi pre Nicolae Ceauşescu, şi pre na de oţel-lingou.
prianou, împreună cu doam şedinţi, încadrate de drape şedintele Republicii Cipru,
na M'mi Kyprianou, a sosit, lele de stat ale României şi Spyros Kyprianou. Restanţele
' sîmbălâ. în Capitală, intr-o Ciprului. Convorbirile sînt consacra se recuperează
vizită de stat in tara noas- La coborîrea din avion, te examinării stadiului ac
tr. . preşedintele Spyros Kypria tual si a perspectivelor de Deşi ploile abundente din
ntilnirea dintre preşedin nou şi doamna Mimi Kypria dezvoltare a relaţiilor româ- Depăşiri de plan la Laminatorii ultima vreme, îndeosebi în
tele Nicolae Ceauşescu şi nou au fost întîmpinaţi cu no-cipriote. îşi sporesc zonele montane din judeţ,
preşedintele Spyros 'Kypria cordialitate de preşedintele Cei doi- preşedinţi au sub producţia fizică au_ perturbat activitatea lu
nou constituie un nou prilej Republicii Socialiste Româ liniat importanţa .deosebită realizările iii muncă crătorilor forestieri, ei s-au
ne adîncire a prieteniei tra nia, l o v a r ă ş u 1 Nicolae pe care o acord;- convorbiri Siderurgiştii din Gălan mobilizat energic şi au în
diţionale dintre cele două Ceauşescu, şi de tovarăşa lor începute sîmbătă la Bucu îşi amplifică preocupările în ampla şi însufleţitoa- vins o serie de greutăţi,
popoare, de dezvoltare a co Elena Ceauşescu. reşti, apreciind, de comun în muncă, obţinînd con rea întrecere socialistă ce reuşind să-.şi realizeze sar
laborării reciproc-a vânt aj oa Cei doi şefi de stat şi-au acord, că dialogul româno- stant însemnate depăşiri se desfăşoară: în cinstea a-t cinile de plan la unele sor
se dintre România şi Cipru, strîns prieteneşte mîinile. Cu cipriot la nivel ¡nalt va de plan. Cu sporurile de niversării a 35 de ani de la timente, iar la altele să ob
contribuind, totodată, la în aceeaşi căldură şi-au strîns marca o contribuţie de cea producţie înregistrate de la eliberarea patriei şi Con ţină chiar depăşiri. Astfel,
tărirea păcii şi securităţii în mai mare însemnătate la ex gresului al XlI-l'ea al pe două decade din iunie,
Europa şi in lume. (ConMnuare în pag. a 4-a) tinderea şi aprofundarea le începutul acestei luni. et partidului colectivul • de ei au realizat în plus fa
au ridicat realizările supli
găturilor de strînsâ prietenie mentare cumulate pe cele muncă ai Uzinei nr. 4 la ţă de plan 250 tone de
minoare din cadrul J.S.
Vizita protocolară şi popoarele noastre, în folo 17o de zile din an la 5 020 Hunedoara înregistrează lu buşteni total (reeuperînd
şi colaborare dintre ţările
astfel o bună parte din
tone semicoc-s-, 585 tone u-
nă -de lună însemnate suc
sul şi spre binele lor, în in tUaje pentru industria me cese in producţie. Numai restanţele pe primele 5
luni ale anului). 5 mc
Preşedintele Republicii Ci relaţiilor dintre România şi teresul cauzei păcii, securită talurgică, 125 tone. utilaje în cele 22 de zile din lu cherestea. 100 de lăzi şi
pru, Spyros Kyprianou, şi Cipru, scoţînd in evidenţă ţii, cooperării şi înţelegerii de turnare pentru oţelării, na iunie laminatorii lnme- alte sortimente. în aceste
în Balcani, in Europa şi în
2 920 mp corpuri de încăl
aoamna Mimi Kyprianou au bunele rezultate înregistra lume. zit din fontă şi alte produ doreni au realizat supli zile forestierii acţionează
iacul, sîmbătă, o vizită pro- te în dezvoltarea conlucrării mentar prevederilor de cu forţe sporite pentru re
ocolară preşedintelui Repu pe plan politic, economic, P r e ş e d i n ţ i i Nicolae se. De remarcat că aceste plan mai mult de 7 500 to venirea la activitate nor
blicii Socialiste România, to tehnico-ştiinţific, cultural şi Ceauşescu şi Spyros Kypria sporuri la producţia fizică ne de laminate finite, plu mală, după ploile puterni
varăşul Nicolae Ceauşescu. şi în alte domenii importante. nou au hotărit ca aspectele au fost obţinute în condi sul de producţie înregis ce din zilele de 19. 20 şi
tovarăşei Elena Ceauşescu. S-a apreciat că sînt întruni concrete ale colaborării bi ţiile unor însemnate eco trat de la începutul anu 21 iunie, şi încheierea pri
Cei doi şefi de stat au a- te toate condiţiile pentru ex laterale să fie analizate în lui însumînd mal mult de mului semestru al anului
cadrul întîlnirilor de lucru
vu„ cu acest prilej, un tinderea şi diversificarea în între membrii delegaţiilor nomii de materii prime şi 29 000 tone laminate. Tot cu rezultate bune la pro
prim schimb de păreri in continuare a colaborării bi celor două ţări. materiale. • odată, laminatorii depun ducţia fizică.
probleme privind dezvolta laterale pe baza principiilor
rea colaborării româno-ci- egalităţii în drepturi şi res Preşedintele Spyros Ky
oriote. atît pe tărîm bilate pectului reciproc, în intere prianou a adresat preşedin ÎN ZIARUL DE AZI :
ral, oît şi in sfera vieţii in sul ambelor popoare, al cau telui Republicii Socialiste
ternaţionale zei păcii, înţelegerii .şi pro România, tovarăşul Nicolae @ Întreţinerea culturi
P r e ş e d i n ţ i i Nicolae gresului social. Ceauşescu, şi tovarăşei Elena lor — cu operativita
întîlnirea s-a desfăşurat
Ceauşescu şi Spyros Kypria intr-o atmosferă de caldă Ceauşescu invitaţia de a face te şi de calitate
o vizită oficială în Republi
nou şi-au manifestat deplina prietenie, de stimă şi înţele ca Cipru. Invitaţia a fost ac © Panoramic, ştiinţific
satisfacţie faţă de evoluţia gere reciprocă. ceptată cu plăcere.
m reintra mina Dîlja
In ritmul cerut la producţia
Brănişca — centrul de euta, Bârăşti — te întîmpi- a întăririi C.A.R., cele' pa
comună, se prezintă vizita nă ca' nişte neîntrecuţi gos tru sute s-au unit într-o
torului ca una dintre cele podari, ca nişte oameni ca- singură cooperativă agri
„ÎN LUMEA mai curate şi frumoase a- re-şi folosesc puterea de colă de producţie cu sediul
BASMELOR“ şezări rurale ale judeţului muncă, .gîndirea intr-un la Brănişca. Miron Betea,
nostru. Strada principală, destin din ce în ce mai preşedintele unităţii, ne Situaţia îndeplinirii planului la zi
Căminul cultural din Bră- cît şi strada gării, ambe- senin, mai bogat. Cu mai spunea că „această unifica
rrişca, împodobit cu flori şi re va conduce la realizări Prezintă tovarăşul VICTOR NEGRU, preşedintele
covoare ţărăneşti, a găzduit mult mai mari. Culturile comitetului sindicatului pe mină :
un emoţionant şi îndrăgit agricole — griul, orzul, po
program artistic, susţinut — Am inceput anul bine. In luna ianuarie am
de şoimii patriei de ta gră rumbul — de pe cele mai realizat un plus de 77 tone cărbune, februarie 390 tone,
diniţa din comună sub c- bine de 600 de hectare, martie 528 tone. Deci, am încheiat primul trimestru
gida „Anului Internaţional dau garanţia obţinerii unor
al Copilului“. Cintecele, producţii superioare“. Pla eu realizări bune, promiţătoare. Dar a urmat luna
poeziile şi montajul muzical nul- în sectorul zootehnic, aprilie, în care a început... minusul : 4 692 tone ; mai
— prin care au exprimat la finele lunii mai, la nu 3 557 tone, iar în iunie, mina înregistrează un minus
dragostea de ţară, partid şi măr capete bovine' şi ovi
popor, dragostea de muncă le asfaltate, cu trotuare bine de 18 ani in urmă, ţă ne, este depăşit cu 160 şi de 3 307 tone.
.şi recunoştinţa pentru via largi, te întâmpină cu case ranii din satele Brănişca, respectiv. 257 capete. Din La inaintări şi deschideri sîntem la plan, avem
ta fericită pe care o tră mari şi luminoase, cu porţi Rovina, Boz şi Tîrnăviţa condiţii pentru a se îndeplini planul şi angajamentul
iesc — au fost întregite cu trainice, cu tei şi pomi or şi-au unit pămînturile, a- tre cei mai harnici şi pri asumat ca răspuns Ia chemarea la întrecere socialis
sceneta „în lumea basme namentali. Toate acestea- te verea obştească şi munca cepuţi cooperatori şi îngri
lor“. Prin eroii săi. scene fac să-şi încetineşti paşii, în cooperative agricole de jitori de animale. îi amin tă lansată de ortacii de la Lupeni.
ta a reliefat principiile mo tim pe Păscuţa Mîrza, Pe
rale care stau Ia baza pro să priveşti cu atenţie, cu producţie. De la an la an, tru Pîrva, Miron Crişan,
cesului de educaţie a tine interes. rezultatele muncii în co SECTORUL 1 slante realizări se prezintă
relor vlăstare, dragostea de Locuitorii din cele 9" sa mun s-au făcut tot mai MIRON ŢIC minerii din brigăzile condu
muncă, cinstea/ dreptatea. te — Brănişca,- Rovina, mult vizibil, mai ales în corespondent DOVEDEŞTE se de Vasile Zaharia, Emil
Un spectacol îndrăgit aii- o- Boz,. Tîrnăviţa, Tîrnava, zootehnie. Pentru o cît mai Aionesei şi Constantin Bută.
ferit, pe scena căminului Furcsoara. Căbeştî. Geala-. CA SE POATE
cultural din Boz, şi pionie bună organizare a muncii, ^Continuare în pag. a 3-a) — Care sînt randamentele
rii din acest sat. Luna aceasta, sectorul I lor ?
are 251 tone de cărbune ex —- Faţă de norma plani
SALA DE SPECTACOLE tras în plus. Este singurul ficată (în jur de 5 tone căr
MODERNA sector cu plus. Cum a fost bune pe post) fiecare reali
posibil ? zează în plus mai bine de o
La clubul muncitoresc din — Am întîmpinat greutăţi,. .tonă cărbune. Astfel, pro
Aninoa.su a fost reamena- dar abnegaţia minerilor ductivitatea muncii pe aba
jată şi modernizată sala taj a fost depăşită cu 1 300 kg
de spectacole, primind o noştri, omogenitatea brigăzi cărbune/posl. ■
notă specific minerească. lor minereşti, disciplina în — Cum veţi încheia luna
De menţionat că lucrările muncă — trăsături specifice iunie, primul semestru ?
au fost executate după o- oamenilor sectorului — au
rele de program de către învins — sublinia inginerul — Cei 200 de mineri din
personalul muncitor ai în Constantin Groşanu, adjunc sector sînt stăpîniţi de un
treprinderii miniere din lo tul şefului de sector. singur gînd : să recuperăm
calitate. restanţele, să scoatem căr
— Ceva mai concret, tova bune în plus. Avem linie de
VERNISAJ răşe Groşanu.
— în abatajele cameră, fa
Mărfi, orele 11, la Muzeul ţă de planul de 4,748 to- Au pus întrebări şi au
judeţean Deva va avea Ioc ne/post, am realizat peste 6 consemnat răspunsuri
vernisajul expoziţiei de de tone cărbune De post. iar ne
sene aparţinind graficianu-