Page 81 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 81

Proletari din toate ţările, uniţi-vă I
                                                                                                                                                         ANUL XXXI


                                                                                                                                                            NR. 6729


                                                                                                                                                           DUMINICA,

                                                                                                                                                            24 IUNIE
                                                                                                                                                             1979


                                                                                                                                                     4 pagini — 30 bani





            La invitaţia preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU, azi a inceput


                         Vizita de stat în ţara noastră


                     a preşedintelui Republicii Cipru,


                                 Spyros Kyprianou


                           Ceremonia                               Convorbiri

                    sosirii în Capitală                                oficiale                    I.F.A.  „Vîscoza“  Lupeni.  Maistrul  Susana  Maghiar  împărtăşeşte  din  experienţa  sa  de
                                                                                               peste  3-1  de  ani  literaţi  in  cadrul  fabricii,  tinerelor  filatoare  Victoria  Mureşan  şi  Estera
                                                                                               Calotă.                                              Foto: ŞT. NEMECSEK
             I.a  invitaţi,a  tovarăşului   Ceremonia  sosirii  înalţilor   La  Palatul  Republicii  au
            Nicolae Ceauşescu, preşedin­  oaspeţi  a  avut  loc  pe  Aero­  început, in ziua de 23 iunie,
            tele   Republicii   Socialiste   portul internaţional Otopeni,   convorbirile  oficiale  între                                       eforturi stăruitoare pentru
            România, şi a tovarăşei Elena   împodobit  sărbătoreşte.  Pe   preşedintele Republicii Socia­                                        creşterea  procentului  de
            Oeauşescu, preşedintele Re­  frontispiciul  aerogării  se  a-   liste   România,  tovarăşul                                          scoatere  de  metal  din  to­
            publicii  Cipru,  Spyros  Ky-   flau portretele celor doi pre­  Nicolae  Ceauşescu,  şi  pre­                                        na de oţel-lingou.
            prianou, împreună cu doam­  şedinţi, încadrate  de drape­  şedintele  Republicii  Cipru,
            na M'mi Kyprianou, a sosit,  lele  de  stat  ale  României  şi   Spyros Kyprianou.                                                        Restanţele
           '  sîmbălâ.  în  Capitală,  intr-o   Ciprului.          Convorbirile sînt consacra­                                                      se recuperează
            vizită  de  stat  in  tara  noas-   La  coborîrea  din  avion,   te  examinării  stadiului  ac­
            tr. .                      preşedintele Spyros Kypria­  tual  si  a  perspectivelor  de                                                Deşi ploile abundente din
              ntilnirea dintre preşedin­  nou şi doamna Mimi Kypria­  dezvoltare a relaţiilor româ-   Depăşiri de plan la    Laminatorii          ultima vreme, îndeosebi în
            tele  Nicolae  Ceauşescu  şi   nou  au  fost  întîmpinaţi  cu   no-cipriote.                                      îşi sporesc        zonele  montane  din  judeţ,
            preşedintele Spyros 'Kypria­  cordialitate  de  preşedintele   Cei doi- preşedinţi au sub­  producţia fizică                         au_ perturbat activitatea lu­
            nou constituie un nou prilej   Republicii  Socialiste  Româ­  liniat  importanţa  .deosebită                realizările iii muncă    crătorilor forestieri, ei s-au
            ne adîncire a prieteniei tra­  nia, l o v a  r ă  ş u 1 Nicolae   pe care o acord;- convorbiri­  Siderurgiştii  din  Gălan           mobilizat energic şi au în­
            diţionale  dintre  cele  două   Ceauşescu,  şi  de  tovarăşa   lor începute sîmbătă la Bucu­  îşi  amplifică  preocupările   în  ampla  şi  însufleţitoa-   vins  o  serie  de  greutăţi,
            popoare, de dezvoltare a co­  Elena Ceauşescu.        reşti,  apreciind,  de  comun   în  muncă,  obţinînd  con­  rea  întrecere  socialistă  ce   reuşind să-.şi realizeze sar­
            laborării reciproc-a vânt aj oa­  Cei  doi  şefi  de  stat  şi-au   acord,  că  dialogul  româno-   stant  însemnate  depăşiri   se desfăşoară: în cinstea a-t   cinile de plan la unele sor­
            se  dintre  România  şi Cipru,   strîns prieteneşte mîinile. Cu   cipriot  la  nivel  ¡nalt  va   de  plan.  Cu  sporurile  de   niversării a 35 de ani de la   timente, iar la altele să ob­
            contribuind, totodată, la în­  aceeaşi căldură şi-au strîns  marca  o  contribuţie  de  cea   producţie înregistrate de la   eliberarea  patriei  şi  Con­  ţină  chiar  depăşiri.  Astfel,
            tărirea păcii şi securităţii în                       mai mare însemnătate la ex­                           gresului  al  XlI-l'ea  al   pe  două  decade  din  iunie,
            Europa şi in lume.         (ConMnuare  în  pag.  a  4-a)  tinderea şi aprofundarea le­  începutul  acestei  luni.  et   partidului  colectivul  •  de   ei  au  realizat  în  plus  fa­
                                                                                               au ridicat realizările supli­
                                                                  găturilor de strînsâ prietenie   mentare  cumulate  pe  cele   muncă  ai  Uzinei  nr.  4  la­  ţă  de  plan  250  tone  de
                                                                                                                        minoare  din  cadrul  J.S.
                   Vizita protocolară                             şi popoarele noastre, în folo­  17o de zile din an la 5 020   Hunedoara înregistrează lu­  buşteni  total  (reeuperînd
                                                                  şi  colaborare  dintre  ţările
                                                                                                                                                 astfel  o  bună  parte  din
                                                                                               tone semicoc-s-, 585 tone u-
                                                                                                                        nă -de lună însemnate suc­
                                                                  sul şi spre binele lor, în in­  tUaje pentru industria me­  cese  in  producţie.  Numai   restanţele  pe  primele  5
                                                                                                                                                 luni  ale  anului).  5  mc
             Preşedintele Republicii Ci­  relaţiilor  dintre  România  şi   teresul cauzei păcii, securită­  talurgică, 125 tone. utilaje   în  cele  22  de  zile  din  lu­  cherestea.  100  de  lăzi  şi
            pru,  Spyros  Kyprianou,  şi   Cipru,  scoţînd  in  evidenţă   ţii,  cooperării  şi  înţelegerii   de turnare pentru oţelării,   na iunie laminatorii lnme-   alte  sortimente.  în  aceste
                                                                  în  Balcani,  in  Europa  şi  în
                                                                                              2 920 mp corpuri de încăl­
            aoamna Mimi Kyprianou au   bunele  rezultate  înregistra­  lume.                  zit din fontă şi alte produ­  doreni  au  realizat  supli­  zile  forestierii  acţionează
            iacul,  sîmbătă,  o  vizită  pro-   te în dezvoltarea conlucrării                                           mentar  prevederilor  de   cu forţe sporite pentru re­
            ocolară preşedintelui Repu­  pe  plan  politic,  economic,   P r e ş e d i n ţ i i   Nicolae   se.  De  remarcat  că  aceste   plan mai mult de 7 500 to­  venirea  la  activitate  nor­
            blicii Socialiste România, to­  tehnico-ştiinţific,  cultural  şi   Ceauşescu şi Spyros Kypria­  sporuri  la  producţia  fizică   ne de laminate finite, plu­  mală, după ploile puterni­
            varăşul Nicolae Ceauşescu. şi   în  alte  domenii  importante.   nou  au  hotărit  ca  aspectele   au  fost  obţinute  în  condi­  sul  de  producţie  înregis­  ce  din  zilele  de  19.  20  şi
            tovarăşei Elena Ceauşescu.  S-a apreciat că sînt întruni­  concrete  ale  colaborării  bi­  ţiile  unor  însemnate  eco­  trat  de  la  începutul  anu­  21 iunie, şi încheierea pri­
             Cei  doi  şefi  de  stat  au  a-   te toate condiţiile pentru ex­  laterale  să  fie  analizate  în        lui  însumînd  mal  mult  de   mului  semestru  al  anului
                                                                  cadrul  întîlnirilor  de  lucru
            vu„  cu  acest  prilej,  un   tinderea  şi  diversificarea  în   între  membrii  delegaţiilor   nomii  de  materii  prime  şi   29 000 tone laminate. Tot­  cu  rezultate  bune  la  pro­
            prim  schimb  de  păreri  in   continuare  a  colaborării  bi­  celor două ţări.  materiale. •              odată, laminatorii depun  ducţia fizică.
            probleme  privind  dezvolta­  laterale  pe  baza  principiilor
            rea  colaborării  româno-ci-   egalităţii în drepturi şi res­  Preşedintele  Spyros  Ky­
            oriote.  atît  pe  tărîm  bilate­  pectului  reciproc,  în  intere­  prianou a adresat preşedin­  ÎN ZIARUL DE AZI :
            ral,  oît  şi  in  sfera  vieţii  in­  sul ambelor popoare, al cau­  telui  Republicii  Socialiste
            ternaţionale               zei păcii, înţelegerii .şi pro­  România,  tovarăşul  Nicolae   @ Întreţinerea culturi­
               P r e ş e d i n ţ i i   Nicolae   gresului social.  Ceauşescu, şi tovarăşei Elena   lor — cu operativita­
                                        întîlnirea  s-a  desfăşurat
            Ceauşescu şi Spyros Kypria­  intr-o  atmosferă  de  caldă   Ceauşescu invitaţia de a face   te şi de calitate
                                                                  o  vizită  oficială  în  Republi­
            nou şi-au manifestat deplina   prietenie, de stimă şi înţele­  ca Cipru. Invitaţia a fost ac­  © Panoramic, ştiinţific
           satisfacţie faţă de evoluţia  gere reciprocă.          ceptată cu plăcere.
                                                                                                                                            m reintra mina Dîlja
                                                                                                                                   In ritmul cerut la producţia
                                            Brănişca  —  centrul  de   euta, Bârăşti — te întîmpi-   a întăririi C.A.R., cele' pa­
                                        comună, se prezintă vizita­  nă ca' nişte neîntrecuţi gos­  tru  sute  s-au  unit  într-o
                                        torului  ca  una  dintre  cele   podari, ca nişte oameni ca-   singură  cooperativă  agri­
                   „ÎN LUMEA            mai  curate  şi  frumoase  a-   re-şi  folosesc  puterea  de   colă de producţie cu sediul
                  BASMELOR“             şezări  rurale  ale  judeţului   muncă,  .gîndirea  intr-un   la  Brănişca.  Miron  Betea,
                                        nostru.  Strada  principală,   destin  din  ce  în  ce  mai   preşedintele  unităţii,  ne   Situaţia îndeplinirii planului la zi
              Căminul  cultural  din  Bră-   cît şi strada gării, ambe-  senin,  mai  bogat.  Cu  mai  spunea că „această unifica­
             rrişca,  împodobit  cu  flori  şi                                              re  va  conduce  la  realizări   Prezintă tovarăşul VICTOR NEGRU, preşedintele
             covoare  ţărăneşti,  a  găzduit                                               mult  mai  mari.  Culturile   comitetului sindicatului pe mină :
             un  emoţionant  şi  îndrăgit                                                  agricole — griul, orzul, po­
             program   artistic,   susţinut                                                                                 —  Am  inceput  anul  bine.  In  luna  ianuarie  am
             de  şoimii  patriei  de  ta  gră­                                              rumbul  —  de  pe  cele  mai   realizat un plus de 77 tone cărbune, februarie 390 tone,
             diniţa  din  comună  sub  c-                                                  bine  de  600  de  hectare,   martie  528  tone.  Deci,  am  încheiat  primul  trimestru
             gida  „Anului  Internaţional                                                   dau garanţia obţinerii unor
             al   Copilului“.   Cintecele,                                                  producţii superioare“. Pla­  eu  realizări  bune,  promiţătoare.  Dar  a  urmat  luna
             poeziile  şi  montajul  muzical                                                nul-  în  sectorul  zootehnic,   aprilie, în care a început... minusul : 4 692 tone ; mai
             —  prin  care  au  exprimat                                                    la  finele  lunii  mai,  la  nu­  3 557 tone, iar în iunie, mina înregistrează un minus
             dragostea  de  ţară,  partid  şi                                               măr  capete  bovine'  şi  ovi­
             popor,  dragostea  de  muncă   le  asfaltate,  cu  trotuare   bine de 18 ani in urmă, ţă­  ne,  este  depăşit  cu  160  şi   de 3 307 tone.
             .şi  recunoştinţa  pentru  via­  largi, te întâmpină cu case   ranii  din  satele  Brănişca,   respectiv. 257 capete. Din­  La  inaintări  şi  deschideri  sîntem  la  plan,  avem
             ta  fericită  pe  care  o  tră­  mari şi luminoase, cu porţi   Rovina,  Boz  şi  Tîrnăviţa                  condiţii pentru a se îndeplini planul şi angajamentul
             iesc  —  au  fost  întregite  cu   trainice, cu tei şi pomi or­  şi-au  unit  pămînturile,  a-   tre  cei  mai  harnici  şi  pri­  asumat ca răspuns Ia chemarea la întrecere socialis­
             sceneta  „în  lumea  basme­  namentali. Toate acestea- te  verea  obştească  şi  munca   cepuţi cooperatori şi îngri­
             lor“.  Prin  eroii  săi.  scene­  fac  să-şi  încetineşti  paşii,   în  cooperative  agricole  de   jitori de animale. îi amin­  tă lansată de ortacii de la Lupeni.
             ta  a  reliefat  principiile  mo­                                              tim pe Păscuţa Mîrza, Pe­
             rale  care  stau  Ia  baza  pro­  să  priveşti  cu  atenţie,  cu   producţie.  De  la  an  la  an,   tru  Pîrva,  Miron  Crişan,
             cesului  de  educaţie  a  tine­  interes.            rezultatele  muncii  în  co­                               SECTORUL 1           slante  realizări  se  prezintă
             relor  vlăstare,  dragostea  de   Locuitorii din cele 9" sa­  mun  s-au  făcut  tot  mai   MIRON  ŢIC                                minerii din brigăzile condu­
             muncă,   cinstea/   dreptatea.   te  —  Brănişca,-  Rovina,   mult  vizibil,  mai  ales  în   corespondent      DOVEDEŞTE            se  de  Vasile  Zaharia,  Emil
             Un  spectacol  îndrăgit  aii-  o-   Boz,.  Tîrnăviţa,  Tîrnava,   zootehnie. Pentru o cît mai                                        Aionesei şi Constantin Bută.
             ferit,  pe  scena  căminului   Furcsoara. Căbeştî. Geala-.                                                      CA SE POATE
             cultural  din  Boz,  şi  pionie­                     bună organizare a muncii,  ^Continuare în pag. a 3-a)                             —  Care sînt randamentele
             rii din acest sat.                                                                                          Luna  aceasta,  sectorul  I   lor ?
                                                                                                                       are 251 tone de cărbune ex­  —-  Faţă  de  norma  plani­
             SALA DE SPECTACOLE                                                                                        tras  în  plus.  Este  singurul   ficată (în jur de 5 tone căr­
                   MODERNA                                                                                             sector  cu  plus.  Cum  a  fost   bune  pe  post)  fiecare  reali­
                                                                                                                       posibil ?                  zează în plus mai bine de o
              La  clubul  muncitoresc  din                                                                               —  Am întîmpinat greutăţi,.   .tonă  cărbune.  Astfel,  pro­
             Aninoa.su  a  fost  reamena-                                                                              dar   abnegaţia   minerilor   ductivitatea muncii pe aba­
             jată   şi   modernizată   sala                                                                                                       taj a fost depăşită cu 1 300 kg
             de   spectacole,   primind   o                                                                            noştri, omogenitatea brigăzi­  cărbune/posl. ■
             notă   specific   minerească.                                                                             lor  minereşti,  disciplina  în   —  Cum  veţi  încheia  luna
             De  menţionat  că  lucrările                                                                              muncă — trăsături specifice   iunie, primul semestru ?
             au  fost  executate  după  o-                                                                             oamenilor  sectorului  —  au
             rele  de  program  de  către                                                                              învins  —  sublinia  inginerul   —  Cei  200  de  mineri  din
             personalul  muncitor  ai  în­                                                                             Constantin Groşanu, adjunc­  sector  sînt  stăpîniţi  de  un
             treprinderii  miniere  din  lo­                                                                           tul şefului de sector.     singur  gînd  :  să  recuperăm
             calitate.                                                                                                                            restanţele,  să  scoatem  căr­
                                                                                                                         — Ceva mai concret, tova­  bune în plus. Avem linie de
                   VERNISAJ                                                                                            răşe Groşanu.
                                                                                                                         — în abatajele cameră, fa­
              Mărfi,  orele  11,  la  Muzeul                                                                           ţă  de  planul  de  4,748  to-   Au pus întrebări şi au
             judeţean  Deva  va  avea  Ioc                                                                             ne/post,  am  realizat  peste  6   consemnat răspunsuri
             vernisajul  expoziţiei  de  de­                                                                           tone cărbune De post. iar ne
             sene aparţinind graficianu-
   76   77   78   79   80   81   82   83   84   85   86