Page 83 - Drumul_socialismului_1979_06

9 DUMINICA, 24 IUNIE 1979 ~üg. 3

Consemnări Coiful... fitaniropufni
BBMSE1-PÍ CMMUTElf |
Oricît,oriunde Povestea

Oricîte maşini — din ce în ce mai multe — se vor ’ TIMPULUI «I
alerga pe panglicile de bitum ale veacului, unei... beri
oricîte folii de plastic se vor aşterne între noi şi ră­ (Urmare din pag. I) an, localurile de şcoală
ticüiu suflarea pură a firului de iarbă, , — ---------- --- exisienie au cievemi nem-
existente au devenit ncîn-4
r-fiTin tnn ro rl Acf ii curii rî t fr> —
oricît se vor înmulţi cei ce poartă în piept un cord Minodora Olari, Miron Pir- capăt oare desfăşurării în- Slăviie Bachus, zeu ai băuturii,
în loc de inimă, va, Maria Topor, Elena c le
£
i co­ bune condiţiuni. In acest figură marc în mitologie,
ri. oriunde m-aş afla, pe oricare dintre dealurile bine- . St-roie, Carolina Nistcr. scop, în satele Brănişca, patron al vinului născut din vie
cuvîntate ale acestei ţări, Pe teritoriul comunei e- Boz, Tîrnăviţa, Tirnava,
il uni­ voi auzi aceeaşi neistovită, solemnă şi tandră nostal­ xistă şi o fermă legumico­ Furcşoara s-au construit (şi nu al celuia... contra naturii),
lă de ’ 100 hectare, aparţi­
gie a versului său : nătoare . Fabricii de con­ şcoli noi, unele s-au reno­
„Sara pc deal buciumul sună cu jale...“ serve din Haţeg, unde se. vat, iăcîndu-se totul ca e- nc adresăm cu tot respectul, ţie,
Oricît de trist aş fi şi de fărănădejde, din felurite cultivă căpşuni, legume, ră- levii să-şi. poată acumula cel hărăzit să stingi dogoarea gurii,
pricini, dăcinoase. ’în gospodăriile cunoştinţele necesare. Pe
raza
■ locuitorii din
- -
comunei sînt o sene
oricît de neîndurătoare mi s-ar părea primejdiile a- individuale,’ de cadre de învăţători şi să nc ajuţi în contra acriturii
cestui veac, - satele de deal, Tirnava, profesori cu experienţă, cu a unei beri ce bere-ar vrea să fie
tarul. oricîte absurdităţi aş vedea'şi aş auzi. oricîţi îm­ Furcşoara, Căbeşti, Geala- Piuită vechime în muncă.
cuta, Bărăşti, cresc şi în­
tucu- buibaţi aş afla, care. se cred puternici şi stăpîni de-a grijesc cu pricepere şi pa­ Amintim şi aici cîteva nu­ Nu face spumă, n-arc gust, dar are
eş In pururi peste semenii lor, siune peste 900 capete vaci me : Victor Ştef, care este tupeul de-a se crede cea mai tare,
npio- scepticismul său calm şi sever nu mă va lăsa nici- de lapte şi tineret bovin. directorul căminului cultu *
T
Ivizia cînd să deznădăjduiesc : ral din Brănişca şi respon- 1 fiindcă alta nu-i în locul ei.
liree- Produsele pe care le ob­ şahii al staţiei de radiofi.- V
I Di- „Nu spera şi nu ai teamă, ■ ţin le valorifică pe bază de care, Maria Dobrei, Livia /
Ce e val ea valul trece...“ ■ contract cu statul, reali- Rusu, Letiţia Cisma.ş, Tna- ) j Ajută-1 ca să-nveţe cum s-o facă
îţia Cismas, ira-
Oricîţi duşmani ar fi să ne încolţească vreodată, rîv- zl rid Însemnate venituri. ian Ungur, r. Elevii de ieri, 1 (aşa, cu grijă, numai să ne placă !);
Maria Ursa, Gaşpar Bozan,
ameni
cope- nind izvoarele şi spicele noastre, Ioan Ungur, Laurenţiu Po­ azi sînt oameni cu meserii / de nu ne-ajuţi, ce cauţi printre zei ?
a» oricît de puţini am fi iar ei oricît de mulţi şi de pa, Iuluţ Bălan, Nicolae şi profesiisii diferite. Unii ţ
ia înarmaţi pînă în dinţi, sînt mecanizatori pe pâ- i
nierft Popa, .Lazăr Traian, Ioa- mînturile comunei, alţii ) OMUL DE PE STRADA
chim Sviciu, Cornel Oană,
fie a oricît s-ar teme aceia care gîndesc că tăria unui neam i uiuu ouuti, vuriiti wctnu, m r 1 :c r 1 . • 4 • i
ce stă doar in aur şi în fier, { Lazăr Nistor, Aron Bruma- ■ V. iP ! ? . > .Şoferii maiştri, 4
ştiu că izbînda ar fi de partea noastră căci aşa a } ru susţin şi pe bună drep- artificieri la cariera de .
piatră, mulţi sînt lehni- ţ
i tate, că avantajele, eîştigu- Piatril, mulţi, sînt telirn- \
lăsat el, cu rezonanţe de bronz,- ca un clopot ce ridica j rile ce le obţin din creşte- cieni, C.F.R.-rişti, medici,
ciel
V' C.1* .R.-nşti, medici, i
r profesori, ingineri. Ceea ce
norodul în vechime : j rea animalelor sînt deose- P °f esorl > ingineri. Ceea ce 1
„Şi nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimînt, ( bite, îi ajută să trăiască şi şi-au dorit au realizat. 4
Cum veniră se făcură toţi o apă şi-un pămînf...“ 1 să se bucure de toate cele Activitatea eultural-artis- i Una
Mihai JEminescu e duhul prielnic şi tutelar al aces­ ţ trebuincioase. Şi, dacă s-pu- tică a cunoscut şi ea o bu- J
tui neam. ^ nem că înainte vreme, ca nă dezvoltare. S-au pre-4
din cărămidă acoperi- zentat o' serie de spectaco- i
El sălăşluieşte oriunde, pe culmi ori de-a lungul ape­ sele................... Pe săpfămînă
..Poi­ lor, în foşnetul înmiresmat al ierburilor, în taina lu­ te cui ţiglă lipseau total, le în faţa cetăţenilor _ din }
astăzi, aproape că nu-i satele comunei, cit şi pe j.
minişurilor ori în scorburile copacilor foarte bătrîni. curte să nu-şi fi ridicat o alte scene din afară. Lo- >
Şi efigia lui de-a pururi tînără şi gînditoare, de veghe construcţie nouă sau să nu calitatea este legată prin i
nt re- neamului său, se poate zări în anumite nopţi senine fi renovat pe cea veche. gară şi prin autobuze de o /
în transparenţa văzduhului, la ceasul enigmatic cînd S-au construit o serie de serie de localităţi. Acolo 1
„Stelele-n cer podeţe, s-au reparat şi a- unde au fost stăpîni mai i
menajat drumuri de acces,
Deasupra mărilor menajat drumuri de acces, bine de trei veacuri fanai- /
bss Ard depărtărilor, s-au electrificat cinci sate. iii de baroni, în castelul ţ
în prezent, lingă magazi- Pe care-1 deţineau, şi nu 1
Pînă ce pier...“ nul sătesc din Brănişca se era singurul, în anii noştri J
s
RADU CIOBANU ridică cu forţe proprii, o .-a statornicit o aleasă des- 4
nouă construcţie, unde va tinaţie umană — prevento- f
Bu- funcţiona oficiul poştal şi riul T.B.C., iar în prezent, )
>pro- fSppfi
l»«a- dispensarul uman. în frun- cămin de bătrîni. i
i toa- msmm tea tuturor acţiunilor au De la tovarăşul Constan- )
adio- fost deputaţii, oamenii de fin Murariu, secretar al ^
13,39 nădejde, cei obişnuiţi a fi consiliului popular, am a- j
aii vn ■F în primele rînduri. £lat că „toţi locuitorii aşe- 1
> a ; — Nu am făcut o soco- zărilor sînt interesaţi de 4
"lor ; teală a orelor de muncă aspectul edilitar-gospodă- 1
lică :
19,SO patriotică efectuate — spu- rese, sînt dornici să se nu- ţ
pre- nea . Simion Popa, deputat mere printre fruntaşii în i
rnal; în satul Rovina — dar rea- întrecerea , patriotică eu
laria lizările ce le avem astăzi, ^ comune“,
a e
mc-
21,90 la care am contribuit din Coordonatele noi ale co- ;0 - (
ă do plăcere, merită să ne bucu- munei Brănişca, sînt ..vizi- ZI— 1
mal; re. bile la tot pasul, stau cu 1
>rtiv; Aşa este, munca făcută mîndrie pe temelia prezen-
24,00 în scopul tuturor, a obştei, tului. Durabilul şi frumo- }
-5,00 a trăiniciei, ne bucură, ne sul sînt puncte şi legături l
tum.
C.S.H. Aspect de !a circumscripţia nr. 1, condusă de me­ emoţionează. Cum numă- statornice şi pe această J
dicul EavLnia Opriş, avînd ca asistentă principală pe comu- rul capiilor de pe raza.co- vatră românească străbu-4 Desen do C. GAVR1LA
msţa v. Brăteanu. Aici se asigură o asistenţă medicală de munei a crescut din an în nă... ■
calitate, mult apreciată de pacienţi. Foto: N. NEGRU
i-n
lier
anti-
nră);
torul
e ia-
nou
rp)>
- . lo' „V E Z U V I U L“ Munfüor Metaliferi
l lui fabuloasa călătorie a globulelor roşii Energia
o
¡llnzi Lingă satul Cnraci, co­ 000—700 m, unde atinge Celelalte produse vulca­ GulfstreanuiM
EU- muna Baia de Cris, se află dimensiuni de 2,5—3,5 km nice — bombe, lapili, ce­
iluno unul din cei mai mari vul­ diametru. Profesorul elveţian Bra- avînd un diametru de două
vlnn- cani, denumit de geologi, Numai in partea de Nord, nuşă — se răspîndeau pe nemark a realizat, pentru ori mai mic decît al său; în. pofida legilor natu­
Na- o suprafaţă de peste 10 km, prima dată în lume, un pentru a le străbate, glo­
inci- datorită activităţii sale in­ spre satui Lunca Moţilor, fiind semnalate azi la Va­ rii, energia Gulfstreamu-
siro- tense în perioada neogenă, craterul este distrus de rîu- film despre călătoria he­ bulele roşii îşi deformea­ lui nu se epuizează pe
(¡VÍI- „Vezuviul“ Munţilor Meta­ riie Caraci şi Lunca, lăsînd lea Bradului, la Ribiţa si matiilor de-a lungul celor ză aspectul, această pro­ parcurs } dimpotrivă, ea
Crişan, la Rişca şi Baldo-
tpro- liferi. Intr-un stadiu ini­ liberă vederea spre coşul 200 km de vase de sînge prietate fiind una din cele este constant întreţinută,
cito- ţial, aria acestui vulcan a central de erupţie, azi în vin, la Birtin şi’ Prislop. din corpul omenesc. O ca­ specifice globulelor roşii.
A1 fost supusă unor procese formă de claie de fin (Vf. In urma' puternicelor e- meră de luat vederi a ur­ de-a lungul a peste 10 000-
clto- rupţii ale vulcanului Ca- mărit „in vivo“ goana he­ Pentru realizarea acestui km — susţin fizicienii, în
ollce tectonice (ruptură-prăbuşi- Măgura Căraciului 830 m). raciu a rămas mineraliza- matiilor în aprovizionarea film, profesorul Branemark urma unor îndelungate
. I-1I re) oare ,au dus la forma­ Interesant este faptul că a inventat un dispozitiv
AD ; rea unui crater sub forma produsele vulcanice sînt ţia auro-argintiferă de pe cu oxigen a celulelor cor­ cercetări. Taina menţine­
olar unei căldări avînd un mij­ dispuse la o altitudine de valea Ţebei (Steampurilor) pului. Pentru aceasta, o care permite filmarea cir­ rii acestei energii nu a
Sic); 000 m în jurul craterului, şi de la Caraci, zona con­ hematie parcurge artere, culaţiei sanguine cu ajuto­ fost, pînă acum, dezlega­
urile loc, un stilp centrai (cel mai mult spre satul Ţebea. stituind un punct impor­ vene, capilare, drumul său rul unui mic tub din titan
l O- care se vede astăzi). ■ Lava vulcanului cobora tant al marelui patrulater durînd 120 de zile. inserat în braţul pacientu­ tă.
fot- Vulcanul iniţial avea Specialiştii sovietici sînt
ciln înălţimea de 3 000 m. pînă în valea Crişului Alb, aurifer din Munţii Apu­ Sîngele nostru conţine lui. Experienţa durează
GlU- acoperind locurile pe lin­ seni (Baia de Criş — Săcă- 20 000 miliarde globule ro­ şapte luni. i’ilmul a fost de părere însă că sub
nînt, Cu toată eroziunea pu­ gă bazinul Ţebea şi Mes­ rîmb — Zlatna — Roşia şii. Deşi diametrul unei realizat cu ajutorul unor. influenţa polului magne­
li I tu— ternică pe care a suferit-o, teacănul spre Est, ajungînd Montană). tic, a scăderii de tempe­
ţiinzi craterul se mai observă şi pînă la Baia de Criş şi hematii este de 7,5 microni, voluntari, în majoritate ratură şi a altor factori
AZI: în prezent. El se poate con­ Lunca Moţilor spre Nord, ea reuşeşte să se „strecoa­ medici, colaboratori de-ai
ă « tura bine spre Vest, Est şi Prof. NICOLAE CRISTEA interni ai curentului, în
: rn- trecînd de Cărăstău şi Bir- re“ cu agilitate în capilare profesorului Branemark. interiorul acestuia se pro­
de Sud, ia o altitudine de tin la Vest. Baia de Criş
rasul duc numeroase vârtejuri
3IA : care îl alimentează con­
a să tinuu cu energie.
TE-
tlului 29 Um pe sccumlil — aceas­ tura distinctivă a progresului După cum se ştie, Gulf-
Ghi- ta este viteza cu caro plane­ Pămîntul-un vlăstar al cosmosului modem de cunoaştere constă streamul influenţează şi
ta noastră se deplasează in într-o concepţie nouă asupra condiţiile climatice ale
spaţiul cosmic. Indiscutabil, studierii naturii Pămîntului. Europei, iar modificările
Terra este un vlăstar al Cos­ ţe din organisme. A fost fă­ ce găsite în meteoriţi a de­ relui. Se emite şi o altă ipo­ Datele oferite de experimen­
mosului. Cu toate acestea, cută următoarea experienţă : monstrat că acestea din ur­ teză interesantă, dar greu do tele cosmice directe aşează din interiorul său ar tre­
abia tehnica modernă a ex­ pe cercurile trunchiurilor do mase puteau forma numai în confirmat : în condiţiile unei pe o temelie strict ştiinţifică bui luate în considerare
perimentului a conferit ac­ copaci seculari a fost studiat condiţiile iradierii cu raze astfel de apariţii, nivelul ra­ ipotezelo eu privire la unita­ la alcătuirea unui tablou
tualitatea şi acuitatea pro­ modul în cârd se modifică, în ' cosmice a unui amestec de diaţiei ionizate de pe Pămînt tea legităţilor de formare a
ţntru blemei legate de influenţa decurs de circa o sută de ani, . apă cu diferite gaze. In acest a crescut atît de miilt, incit diverselor corpuri din Siste­ sinoptic pe termen lung.
le în directă a factorilor cosmici cantitatea de izotopi C-14. A fel, se confirmă ipoteza po­ a dus la dispariţia rapidă a mul solar — I.una, planeta,
tem- asupra vieţii pe Fămint. rezultat o curbă a intensităţii trivit căreia, in urmă cu 3-4 marilor animale de pe atunci, asteroizi, meteoriţi. Aceasta
că- Ipoteza conform căreia a- razelor cosmico de-a lungul miliarde de ani, suprafaţa a dinozaurilor. Se presupune, obligă la o abordare dintr-un
irmă pariţia şi dezvoltarea anumi­ unui veac. Astfel de expe­ Pămîntului era puternic ira­ do asemenea, că în intervale unghi nou a rolului pe care
•b tor forme de viaţă pe Pă- rienţe se numesc „reconsti­ diată de raze cosmice ce pă­ de timp marcate de scăderea l-ar fi putut juca în forma­ Mişcări terestre
scăr- mînt depind în mare măsură tuirea condiţiilor cosmice“. trundeau cu uşurinţă printr-o simţitoare a intensităţii raze­ rea Pămîntului alte corpuri
ttura de variabilitatea radiaţiei so­ Există şi un alt mijloc de atmosferă mai puţin densă lor cosmice din Sistemul so­ cereşti, mediul cosmic, radia­ ondulatorii
între lare, de oscilaţiile din inten­ cunoaştere a celor mai impor­ decît cea de astăzi. Pe Pă- lar s-au produs modificări ţia solară. Recunoaşterea ro­
ma­ sitatea razelor cosmice se tante legi ale genezei cosmi­ mîntul lipsit de protecţie au importante in evoluţia algelor lului important al Cosmosu­
mele. confirmă prin diferite meto­ ce, şi anume studierea me­ avut Ioc procese nucleare şi în perioada de trecere de la lui în evoluţia Pămîntului a Ijncepîml din 1976, o regiu­
de. Potrivit părerii mai mul­ teoriţilor ce poartă urmele chimice radioactive ce au precambrian Ia cambrlan. condus la mutaţii importante ne de circa opt milioane de
nie : tor cercetători, astfel de ra­ de furtuni şi interacţiuni nu­ precedat formarea unor com­ Algele de culoare albastru- în ştiinţă despre evoluţia vie­ hectare din California, intre
.ora­ diaţii, provenite din adîncu- clearo cosmico care însoţesc binaţii organice complexe şi verzui au început să se de­ ţii. Los Angeles şi Bakersfielil, în­
se rile universului, au exercitat „piatra cerească" pe tot tra­ diverse, de felul celor desco­ plaseze către zonele mai pu­ Studierea variabilităţii in­ registrează mişcări ondulatorii,
icale o influenţă hotărîtoare asupra seul ei, deci pînă la pătrun­ perite în meteoriţi, şi caro ţin adinei şi mai puternic lu­ tensităţii razelor cosmice, a terenul ridieîndu-se sau cobo-
des- atmosferei, gravitaţiei, asupra derea în atmosfera terestră. au constituit substratul pe ca­ minate. Concomitent, ele au modificărilor gravitaţionale rînd. Specialiştii ştiu deja că
determinate de locul Siste­
apariţia acestor denivelări, in
mişcărilor tectonice ale Pă- In legătură cu această ulti­ re a apărut ulterior viaţa. scăzut din punct de vedere mului nostru solar in Galaxie prezent de 45 centimetri, sînt
mintului şi a clmpului său mă chestiune s-a constatat o Nu este exclus ea în evo­ calitativ şi au început să ce­ a generat concepţii noi, nu adesea dovada creşterii ener­
îsta- magnetic şl, in sfirşit, asupra interesantă interdependenţă luţia Pămîntului şi chiar in deze locul algelor roşii, a numai in cercetarea apariţiei gici subterane în zona faliilor
no- 'biosferei — învelişul vieţii. între intensitatea razelor cos­ destinul străvechilor săi lo­ căror fiziologie corespundea şi evoluţiei vieţii pe Pămînt. din Palmdale. De-a lungul r
lo- mice şi etapele evoluţiei Pă- cuitori un rol esenţial să-l fl mai bine noilor condiţii cos­ ci şi în abordarea acestei cestor falii, regiunea de coas-
! de Intensitatea sau slăbirea ra­ mice. probleme la scara întregului o t*A /Io *«aI
diaţilor cosmice modifică mîntului. Astfel, studierea a- jucat apariţia unei supemo-