Page 84 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 84
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6729 • DUMINICA, 24 IUNIE 1979
ÎN AJUTORUL LECTORILOR
noastră a preşet - __________________________________ ,__ ______
M
Ş ŞI PROPAGANDIŞTILOR, AL CELOR CARE
= PREZINTĂ INFORMAREA POLITICĂ
rării dintre popoarele român P r e ş e d i n ţ i i Nicolae Crtmiea evenimentelor sâptâmîxiii
Ceremonia şi cipriot. Ceauşescu şi Spyros Kypria
In această atmosferă entu nou au răspuns cu cordia
ziastă, cei doi preşedinţi au litate, din maşina deschisă
sosirii în Capitală părăsit aeroportul într-o ma cu care au călătorit pe o
şină escortată de motociclişti. parte a traseului, pînă la re
Aceeaşi atmosferă a dom şedinţă, manifestărilor de Ï Intr-un dialog permanent
(Urmare din pag. O onoare. Au fost intonate im nit pe străzile Capitalei, de-a . caldă stimă şi preţuire ale
nurile de stat ale Republicii lungul traseului pînă la Pa locuitorilor Capitalei.
1
mîinile tovarăşa Elena ■Socialiste' România şi Repu latul Primăverii, reşedinţa La Palatul Primăverii, pre
Ceauşescu şi doamna Mimi blicii Cipru, în timp ce, în înalţilor oaspeţi. Mii de bu- şedinţii Nicolae Ceauşescu şi 1 si fructuos cu oamenii
Kyprianou. semn de salut, au fost trase cureşteni au salutat cu căl Spyros Kypriancfu, tovarăşa « >
a
In continuarea ceremoniei; 21 de salve de artilerie. dură’ pe cei doi preşedinţi, Elena Ceauşescu şi doamna
preşedintele Ciprului a pre Cei doi preşedinţi au tre exprimînd sentimentele de Mimi Kyprianou s-au între ; Săptămîna pe care o in tru. Fie că este vorba de
zentat pe Nicos A. Rolandis, cut în revistă garda de o- prietenie ce şi le nutresc re ii cheiem este puternic mar- marea platformă maritimă
ministrul afacerilor externe, noare. ciproc popoarele român şi ţinut într-o atmosferă de ; cată de vizitele de lucru de la Mangalia, fie că a-
George Pelaghias, ambasa Tln grup de pionieri au cipriot. caldă cordialitate. ; pe care secretarul general vem în vedere unităţile a-
dor, director general în Mi oferit buchete de- flori pre ■ al partidului, tovarăşul gricole de stat şi coopera
nisterul Afacerilor Externe, şedinţilor Nicolae Ceauşescu ; Nicolae Ceauşescu, le-a e- tiste dobrogene, secretarul
pe celelalte persoane oficia şi Spyros Kyprianou, tova Plecarea la Predeal
le care îl însoţesc în vizita răşei Elena. Ceauşescu şi ; fectuat în cîteva unităţi e- • general a stabilit în fiecare
în ţara noastră. doamnei Mimi Kyprianou. După-amiază, preşedintele La sosirea în Predeal, înal ; conomice din judeţul Con- punct vizitat noi rezerve şi
In întîmpinarea înalţilor' Şefii de stat ai- României Republicii Cipru, Spyros Ky ţii oaspeţi au fost întîmpi- ; stanţa şi la Complexul ex- obiective de realizat, insis-
oaspeţi au venit tovarăşi din şi Ciprului au primit apoi prianou, împreună cu doam naţi cu multă căldură de ‘ poziţional din Piaţa Scîn- tînd permanent asupra căi
conducerea de partid şi de defilarea gărzii de onoare. na Mimi Kiprianou, a plecat - teii, parlicipînd, de aseme- lor şi mijloacelor ce tre
stat cu soţiile, miniştri, ge Un mare număr de bucu- la Predeal. Gheorghe Dumilrache, pre buie folosite pentru înfăp
nerali ai forţelor noastre ar reşteni aflaţi pe aeroport au înaltul oaspete este însoţit şedintele Consiliului popular • nea, împreună cu tovarăşa
mate. salutat cu căldură pe cei doi de Constantin Stătescu, mi judeţean Braşov, de alţi re • Elena Ceauşescu, la mani- tuirea celor stabilite.
Ceremonia- sosirii a conti preşedinţi, aclamînd înde nistrul justiţiei, de alte per 2 festarea jubiliară prilejuită Un exemplu elocvent îl
nuat cu prezentarea raportu lung pentru dezvoltarea con soane oficiale române şi ci prezentanţi ai organelor lo 2 de cea de-a XXX-a aniver- reprezintă pentru această
lui comandantului gărzii de tinuă a prieteniei şi colabo priote. cale de stat. • sare a Organizaţiei pionie- opţiune dialogul purtat cu/
- rilor, Ziua pionierilor şi A- specialiştii vizînd aplicarea“''
J nul Internaţional al Copi- măsurilor şi soluţiilor pre
; lului. conizate pentru reducerea (_
2 Pe platforma Şantierului mai accentuată a consumu
2 naval Mangalia, la I.A.S. rilor normate de materii
Z Amzacea, la Complexul A- prime, materiale, combus
NAŢIUNILE UNITE .» „Marea" de apă Z sociaţiei economice inter- tibili şi energie, precum şi
Z cooperatiste pentru creşte-
de valorificare a resurselor
2 rea şi îngrăşarea tineretu- secundare pentru anul vii
Spaţiul cosmic nu trebuie introdus in sfera cursei înarmărilor caldă a Ungariei 2 lui taurin Tortomanu, la tor şi cincinalul 1981—1985.
Z cooperativa agricolă Poiana
Preocupările
conducerii
2 din judeţul Constanţa, la
BUDAPESTA 23 (Ager 2 Complexul expoziţional, ca partidului pentru valorifi
NAŢIUNILE UNITE 23 mulţi ani funcţia de vice la încadrarea rapidă şi or pres). — Specialiştii au a- carea la maximum a resur
(Agerpres). — La New preşedinte. ganică a rezultatelor ştiin juns la concluzia că „ma Z şi la jubileul pionierilor, selor materiale — derivate
York se desfăşoară cea de-a Prezentînd punctele de ţei şi tehnicii spaţiale în e- rea“ de apă caldă care se ¡ peste tot secretarul general direct din documentele Con
22-a sesiune a Comitetului vedere ale ţării noastre, am forturile de instaurare a u- întinde aproape sub între 2 al partidului, preşedintele gresului al Xl-lea şi Confe
O.N.U. pentru folosirea paş basadorul Teodor Marihes- nei noi ordini economice in gul teritoriu al R.P. Unga 2 republicii, a fost întîmpinat rinţei Naţionale.— sînt pai -
nică a spaţiului cosmic, or cu, reprezentantul perma ternaţionale, de accelerare a re poale să fie utilizată nu 2 cu nespusă bucurie şi en- te integrantă a cerinţelor
nent al României la O.N.U., dezvoltării economice şi so « tuziasm, expresie vie a sen majore ale saltului calita
ganism format din 47 de numai ca sursă de apă pen
a subliniat necesitatea de a ciale a tuturor statelor, în tru ştranduri, ci şi în di il timentelor pe care întregul tiv pe care trebuie să-l rea
ţări, între care şi România, se găsi metodele cele mai special a celor rămase în verse sectoare de activita • nostru popor le nutresc fă lizăm în toate domeniile de
căruia îi revine de mai adecvate care să contribuie urmă. te economică. Rezervele de li ţă de partid şi secretarul activitate. Desfăşurată pe
Reprezentantul român a ape termale sînt apreciate ; său general, pentru neobo- baza unei orientări clare şl
reamintit faptul că evitarea în Ungaria la aproximativ 2 sita activitate pe care tova- precise dată de conducerea
facerilor externe din Be 500 miliarde de metri cubi, 2 răşul Nicolae Ceauşescu o partidului, activitatea lar
nin, Nigeria şi Togo. Par introducerii spaţiului cos din care o parte a şi înce- 2 depune zi de zi pentru bi- gă depusă în toate ramu
ticipanţii au analizat po mic în sfera cursei înarmă put să fie folosită în agri rile productive pentru de
sibilităţile extinderii cola rilor figurează, printre ele 2 nete şi prosperitatea multi-
borării dintre ţările lor, mentele unui program cu cultură ca sursă de energie 2 laterală a naţiunii române. pistarea şi valorificarea po
■ După cum informea stabilind măsurile practi prinzător de dezarmare — pentru sere şi pentru ferme “ Vizi tind obiectivele econo- sibilităţilor şi rezervelor de
ză agenţia France Presse, ce de materializare a coo examinate recent de Comi zootehnice. Cu ajutorul a- ; mice amintite secretarul ge- reducere a consumurilor a
la N’Djamcna a fost dat perării pe multiple pla sia O.N.U. pentru dezar peior termale se încălzesc ; neral al partidului a exami- pus în evidenţă o exoe-
publicităţii un decret prin nuri. mare. deja 8Q la sută din sere. ; nat cu exigenţă şi profun- rienţă bună. Analiza efec
-
care se anunţă crearea • zime problemele înfăptui- tuată a pornit de la acest
„Armatei naţionale inte SJ Ziarul „Unita“ a in 2 rii neabătute a obiectivelor bun cîştigat, relevînd tot
grate în Ciad, reprezen- format, vineri, că bande Singura soluţie în Nicaragua 2şi sarcinilor stabilite de odată proprietatea perfecti
tînd tendinţele polilico- le neofasciste au comis ; Congresul al Xl-lea şi Con- bilităţii a ceea ce s-a rea-
militare din guvernul de noi acte de violenţă şi este destituirea dictatorului Somoza ; Cerinţa Naţională ale parti- ' lizat. Pentru aceasta este
uniune naţională de tran provocări. Majoritatea au “ dului. manifestînd aceeaşi solicitat în continuare e-
ziţie — Forţele Armate fost îndreptate împotriva Z permanentă grijă pentru fortul susţinut al cercetă
Ciadiene, Forţele Armate unor membri şi simpati .WASHINGTON 23 (Ager- ridicat împotriva „propune 2 dezvoltarea în ritmuri înal- rii ştiinţifice şi ingineriei
din Nord, Frontul de Eli zanţi ai Partidului Comu pres). — Luînd cuvîntul în rilor de mediere“ şi a tri 2 te, armonioasă şi echilibra- tehnologice, activitatea tu
berare Naţională a Cia nist Italian. în Piazza cadrul dezbaterilor reuniu miterii unor „forţe de pa m turor colectivelor de mun
; tă a economiei, pentru per
dului (FROLINAT), For Vescoyio, un membru al nii ministeriale consultative ce“ ale O.S.A. în Nicara ii fecţionarea continuă a eon că, conduse de organizaţiile '
ţele Armate Occidentale P.C.I. a foit molestat, iar a Organizaţiei Statelor A- gua. El a subliniajl că sin de partid.
gura soluţie pentru actuala ii ducerii, promovarea consec-
din Ciad. automobilul său avariat. mericane (O.S.A.), 'care are
Pe Via Ugo de Carolis, loc la Washington, Mlguel situaţie din ţară esle des 2 ventă a progresului tehnic Ieri, la aeroportul inter
E3 La Cotonou au avut numeroase maşini parca Escot, reprezentantul gu tituirea Imediată a dictato 2 în toate ramurile, creşterea naţional Otopeni a avut loc
loc lucrările Comisiei per te au fost avariate, cîteva rului Somoza şi recunoaş 2 productivităţii muncii socia- ceremonia sosirii preşedin
manente a miniştrilor a- au fost incendiate. vernului nicaraguan de re terea guvei'nului de recon 2 le, economisirea muncii vii telui Republicii Cipru, Soy-
----------------a---------------------- construcţie naţională, s-a strucţie naţională. ; şi trecute şi obţinerea, in ros Kyprianou, care, îm
; final, a unei eficiente oco preună cu doamna Mimi
li nom.ice mai înalte — sin- Kyprianou, face la invitaţia
preşedintelui Republicii So
ivfjpMzaiiifuiffîpiI ■ mozaic duminical 2 gura garanţie a creşterii ne- cialiste România, tovarăşul
- contenite a nivelului de
2'trai ai poporului.
m Nicolae Ceauşescu, şi a to
; Consultarea permanentă varăşei Elena Ceauşescu, o
„R A C O R I T O A K E " răcoreşte în cele din urmă. placă 1 10. Domoli — Crea ; a producătorilor de bunuri vizită de stat în ţara noas
3. Amplasamente pentru ba tor de... umbră la domici ; materiale, a specialiştilor, tră .
Orizontal: 1. Refugiu ci ritoare la îndemîna oricui. terii la... gheaţă. 4. Versul liu. II. Moşul’ cu somnul ; dialogul viu purtat de şe
tadin pentru sezonul cald 7. Aţe — A se stinge (fig.j. zefirului — Sportiv... ma — Guvînt la ordinea zilei ii cretarul general cu oame- Vizita se înscrie în şirul
— Siluete zvelte pe lacuri 8 Răcoritoare aromată la jor. 5. Neon — Cîntecul pentru sezonul cald. ; nii muncii au de fiecare acţiunilor ţării noastre o-
sau la mare. 2. Nu-i pe pahar — Primele 'raze de greierului — Miezul frigu Dicţionar : TSA. Z dată darul de a contribui rientate spre larga înţele
deal, ci sus la munte şi-i o soare ! 9. Te ajută să bei lui ! 6. Dă consistenţă vi ¡1 substanţial la perfecţionarea gere şi colaborare multila
staţiune climaterică cunos apă (pl.) — O sezonistă... ziunii sculpturale — Trata PETRU PAKDAU terală între popoare, spre
cută — „Răcoritor“ care... siciliană. 10. Prăjitură fes te internaţionale. 7. Două Hunedoara 2 vieţii noastre economice şi soluţionarea marilor şi gre
înfierbîntă. 3. Ieşiţi de la... t i v ă — Rezultat sportiv. 11. picături de limonadă ! — 2 sociale, de a Impulsiona ac- lelor probleme cu care se
Flgaro — Oglinzi la ţărmul Te face să treci prin ră „Evantaiul“ patrupedelor. 8. REZOLVAREA CAREULUI 2 tivitatea productivă, de a confruntă omenirea con
mării. 4. A rămas neschim cori. Preludiul sezonului cald — DIN NUMĂRUL 6723 : 2 releva marile . rezerve ma- temporană.
bat — Fire din caierul vre Vertical : 1. Răcoritoare... 2 teriale şi de inteligenţă de
mii. 5. Literă grecească — ameţitoare — Unul despre Arcanul fermierilor. 9. Ar 1. Tractorişti. 2. E, Larga, « care dispune poporul nos- CORNEL ARMEANU
Merge cu rece deşi-i cu care nu se poate spune că mă feminină pentru lupta Eon. 3. Leap, Osiris. 4. Etc,
călduri. 6. Aşezaţi — Răco e rece. 2. Verbul care te cu canicula — Final de Braţe. A. 5. Ga. M, Ida,
Tm. 6. A, Simt, Nari. 7. Ro,
Ru, Taran. 8. Inginer, Nit,
9. Oi, Da, Va. A. 10. Mra-
nita, Uar, 11. Ta, Irigaţii.
MAT IN TREI MUTĂRI
Controlul poziţiei. „Cupa României" la fotbal —
Alb: Rd3, Nd4,. Nf3, Ce5,
Cf4
Negru: Rh4, p.f5. etapa I a edifiei 1979-1980
REZOLVAREA ; Azi, 24 iunie, cu începere G.F. Deva — Aurul Certej
PROBLEMEI j de la orele 11, se vor des (teren Bîrcea) ; I.G.C.L. Pe
făşura meciurile primei eta- troşani — Parîngul Lonea
2 pe a noii ediţii a „Cupei (teren Lonea) ; Prep. Lu-
DIN NUMĂRUL 6723 :
¡României“, după următoarea peni — Minerul Uricani (te
¡programare: Avîntul Zdrapţi ren Lupeni) ; Utilajul F-ca
1. Dd’3 — aS b7 :a6 »— I.M.C. Bîrcea : Viitorul de oxigen Petroşani — Mine
2. Te.3 — b3 Rc8 d8 2 Rişculiţa — Explorări Deva ; rul Aninoasa (teren Ani-
3. Tb3 — b8 + mat. 2 Cerna Topliţa — Constructo- noasa) : Cimentul Deva —i
; rul Hunedoara : A.C. Teliuc Dacia II Orăştie (teren Ve-
1. Dd3 — aH Rc8 — b8 j— I.G.C.L. Hunedoara ; Vij-
2. Te3 — b3 Orice 2 torul Hunedoara — Prep. Te- ţel) ; Prep. Petrila — Mine
3. Tb3 — b6-, b5 sau “lluc; Mecanica fină Orăştie rul Paroşeni; C.F.R. Petro
Da6 — a8 4- mat ;— Metalul Simeria: Rapid şani — Auto Haţeg.
