Page 86 - Drumul_socialismului_1979_06

CÏIÜM13L SOCIALISMUL!
Fag. 2

şi-au
Comitetului judeţean de partid

In

Colectivele de mineri de
la Lupeni şi Petrila au ra­
portat ieri un succes de
planului de transport. In înalt prestigiu muncitoresc :
(Urmare din pag. I)
staţiile de calc ferată Că- îndeplinirea planului la ex­
Jan-Băi, Iscroni, Hunedoa­ tracţia de cărbune pe pri­
U.T.C., a celorlalţi factori. ra si Mintia se depăşeşte mele 6 luni ale anului.
responsabili pentru pregă­ în mod nejustificat norma Minerii de la Lupeni au
tirea forţei de muncă, pen­ de staţionare a vagoanelor, extras de la începutul anu­
tru îmbunătăţirea condiţii­ se mai produc evenimente, lui şi pină la zi 43 839 tone
lor de muncă şi viaţă, în unele cu urmări grave, un de cărbune, Iar cei de la 9 i
vederea reducerii mişcării număr însemnat de vagoa­ Petrila — 30177 tone. Mine­ 10,0
şi fluctuaţiei forţei de ne colective nu se încarcă rii dedică aceste mari suc­
¿luncă. la capacitate, mai circulă cese celei de a 35-a aniver­ 10.5
încă în cursul acestei trenuri mici, tonate neco- sări a eliberării patriei şi 10.5
Juni, unităţile deficitare respunzător, se produc în- Congresului al Xll-lea al La concursul do muzică populară „Crfmpcl de cîtec românesc" au urcat, sîmbătă, pe 11,1
tîrzieri sau suspendări etc.
partidului.
vor stabili necesarul la Starea gospodărească lasă seena întrecerii, îs solişti din judeţ şl din ţară. Foto : VIRGIL ONOIU
meseriile de bază si vor şi ea de dorit, clădirile 13,0
lua măsuri pentru acoperi­ staţiilor nu sînt întreţinu­
rea lui, inclusiv prin redis­ te corespunzător, se mani­ LANSARE DE CARTE 12,3
tribuirea personalului au- . festă multă dezordine, ne­ •a 17,0
Kiliar şi trecerea în activi­ glijenţă şi risipă. Astă-seară, orele li, la li­ Haţeg, prag de plămădire a istoriei româneşti 17,C
tatea direct productivă, prin Au fost stabilite, în ca- brăria „Mlhai Emincscu“, 99 17,2
din Deva, va avea loc lan­
calificarea şi policalificarea drul şedinţei, o seamă_ de sarea volumului de versuri 17,-1
acestui personal. măsuri menite să ducă la „Groapa cu Ici“ a scriito­ Timp de o săptămînă, Ha­ toate statele lumii, în inte­ (jud. Dolj), Dorica Aloman şi
Au fost stabilite, de ase­ îmbunătăţirea activităţii în rului Lucian Valea. Cu a- ţegul a fost tezaur de gînd resul progresului şi al păcii“ Virgil Moga (jud. Alba) care 17,5
menea, măsuri pentru sta­ acest domeniu. Se vor rea­ cest prilej, autorul va acor­ şi simţire în care şi-a răs- ctc.), la care s-au adăugat au impresionat prin talent şi
da autografe.
bilizarea forţei de muncă de liza legături directe şi ra­ Aceeaşi lansare de carte i'rînt chipul istoria bogată şi spectacolele tematice „Co­ autenticitate, precum şi a in­
provenienţă din alte jude­ pide între bazinul Văii este organizată mîine, ore­ viaţa de azi a acestor locuri, lumnă de lumină“, „Prin terpretelor din afara con­ 13.2
18,5
ţe, încadrarea în producţie .Jiului şi Hunedoara, Galaţi, le 17, şi Ia librăria din dîndu-i o frumuseţe nouă. muncă şi cînt te slăvim cursului — Elena Pal, An­ 10,0
a tuturor absolvenţilor de Călan, Mintia, se va îmbu­ Eraii. I-a conferit-o cea de-a IV-a Românie’ socialistă“ şi expo­ gelica Sabău şi Marioara Jo- 19,1
licee şi şcoli profesionale, nătăţi aprovizionarea cu ediţie a manifestărilor poli- ziţiile de creaţie tehnico- san. Festivalul „Haţeg — 19.3
prag de plămădire a istoriei
intensificarea muncii de o- vagoane a marilor unităţi „BALADA tico-educative şi cultural-ar- şhinţifică. româneşti“ s-a încheiat, du­
rientare şcolară şi profe­ industriale din aceste loca­ MUNŢILOR“., tistice „Haţeg — prag de Sîmbătă, ziua manifestări­ minică, printr-o impresionan­ 13,4
lităţi, imobilizările de va­
sională, lărgirea gamei de plămădire a istoriei româ­ lor cultural-artistice a dăruit tă paradă a portului, cînte-
meserii, specialităţi şi func­ goane vor fi reduse cu re ...a fost genericul sub ca­ neşti“. Organizată de Consi­ localnicilor o întrecere a mu­ cului şi jocului românesc, la
minimum 10 la sută, iar u-
aproape
întiinlt
zicii româneşti care a adus
s-au
ţii îp care pot fi încadrate nităţile beneficiare din ju­ 5 000 do pionieri din ora­ liul orăşenesc de educaţie la cea de-a’ III-a ediţie a care âu participat formaţii 21,0
femei, organizarea de deţ vor reduce cu cel pu­ şul Petrila, într-o recrea­ politică şi cultură socialistă, concursului „Crîmpeie de artistice din judeţ, oferind, 21,3
cea de-a IV-a ediţie a mani­
cursuri speciale pentru în­ ţin două ore durata de sta­ tivă şi educativă manifesta­ festării s-a încadrat cu suc­ cîntcc românesc“ 18 solişti în centrul oraşului, momen­
suşirea celei de-a doua me­ ţionare a vagoanelor. re artistico-turistică. „Bala­ te de artă îndelung aplau­
serii, asigurarea la un'ni­ S-a indicat organelor şi da munţilor“, organizată de ces în amplul festival al vocali din judeţ şi din afara dată. O gală a laureaţilor a
vel calitativ superior a con­ organizaţiilor de partid, Consiliul orăşenesc al Or­ muncii şi creaţiei „Cîntarea lui. Publicul a primit cu făcut cunoscut publicului cîş-
căldură evoluţia soliştilor
diţiilor sociale, intensifica­ sindicat, U.T.C. şi condu­ ganizaţiei pionierilor Petri­ României“. A fost o săptămî­ Marioara Moş (Unirea), Mi- tigătorii concursului „Crîm­
nă de colocvii, sesiuni de co­
la s-a desfăşurat în decorul
rea muncii politico-educa­ cerilor unităţilor de cale natural de Ia Lunca Florii, municări, mese rotunde, au­ hai Stanciu şi Florica Sudri- peie de cîntec românesc“:
tive, organizarea mai bună ferată să intensifice munca locul I — Vasilica Dinu B
a activităţilor cultural-edu­ politico-educativă pentru UNITATE NOUA dienţe colective, brigăzi ştiin­ jan (Vulcan), Lenuţa Luţ (Dolj), II — Rodica Aloman dio;
cative şi de petrecere a întărirea disciplinei, creşte­ A COOPERAŢIEI ţifice care au prilejuit dez­ (Gurabarza), Marinela Sîntă- (Alba) şi Emilia Drăgotoiu Rar
timpului liber al oamenilor rea răspunderii faţă de în­ baterea unor teme cu impli­ mărean şi Mariana Anghel (Gorj), III — llie Dîrvărea- pre
(Călan), Elena Evsei, Dumi­
muncii. deplinirea sarcinilor, folo­ MEŞTEŞUGĂREŞTI caţii directe în viaţa politi­ tru Varga (Brad), Valentin nu (Dolj) şi Virginica Lazăr aui
că, economică, social-cultu-
In cadrul şedinţei a fost sirea mai bună a capacită­ Cooperativa „Mureşul" din rală şi istorică a oraşului Frejban (Toteşli), lulius Bor­ (Haţeg), iar premiile pentru 9,05
lor;
analizată, apoi, preocupa­ ţilor de transport şi tehni­ Deva a deschis o unitate („Aplicarea iniţiativelor mun­ za (Oi-ăştie), Ânuţa Moisescu popularitate, autenticitate şi 10,0.
rea organizaţiilor de partid, cii feroviare, îmbunătăţirea nouă. Este vorba de secţia citoreşti şi eficienţa lor eco­ (Brazi — Rîu Mare), Virgi- tinereţe au revenit soliştilor foii
a conducerilor unităţilor regularităţii şi siguranţei de încadrări geamuri şi ta­ nomică“, „Realizări şi per­ nica Lazăr (Haţeg), Rodica Virgil Moga (Alba),' Florica Bul
de cale ferată din judeţ circulaţiei trenurilor. blouri din strada Cuza Vo­ spective haţegane“, „Familia Tătăraş (Deva) şi mai ales Sudrijan (Vulcan) şi Lenuţa iolc
dă, lingă piaţa de alimen­
pentru realizarea planului In continuare, în cadrul te a oraşuluL (ŞTEFAN socialistă şi valorije ei mo­ a oaspeţilor — Emilia Dră- Luţ (Gurabarza). ră
de
de transport pe 1979, redu­ şedinţei a fost prezentată VARGA, corespondent). rale“, „Colaborarea Româ­ gotoiu (jud. Gorj), llie Dîr- roic
cerea cheltuielilor, sporirea informarea Direcţiei gene­ niei pe multiple planuri cu văreanu şi Vasilica Dinu LUCIA LICIU pen
beneficiilor şi creşterea rale pentru agricultură şi la 1
■ gradului de siguranţă în industrializarea produselor rioş
circulaţia trenurilor. 'agricole privind măsurile' (Urmare din pag. I) C.A.P. Vaidei, care n-au 10,21
16,41
S-a apreciat că, acţionînd luate pentru pregătirea prăşit sfecla furajeră; Ni­ zici
în spiritul orientărilor şi campaniei agricole de vară, colae Homorodean, Victoria de
indicaţiilor conducerii parti­ stadiul reparaţiilor la . ma­ asemenea, la porumb, pe o Damian, Nicolae Stanciu ciul
dului, organele şi organi­ şinile şi utilajele ce vor suprafaţă de 300 ha s-a fă­ mei
zaţiile de partid, sindicat, lucra la recoltări, asigura­ cut şi a treia praşilă. La să participe la prăşitul (H), Maria Lazăr, Nicolae 18,0i
zică
U.T.C. şi conducerile uni­ rea pieselor de schimb, a cultura cartofului, care în Stanciu (S), de la C.A.P. nia
tăţilor cie cale ferată au carburanţilor şi forţei de acest consiliu ocupă o su­ Cigmău, care nu au prăşit tem
Luat măsuri pentru folosi­ muncă necesare. prafaţă de 205 ha, s-au e- sfecla furajeră şi cartofii; păn
rea mai bună a capacităţi­ culturilor Iosif Groza, Vasile Zaharie, Bul
lor de transport, a tehnicii S-a indicat ca acum, cind se­ fectuat trei lucrări de rebi- Iosif Cărăban, Valeria Mer- într
feroviare din dotare, re­ cerişul dejaa început, toate lonare şi două tratamente mezan şi Elisabeta Opruţa, sloi
ducerea cheltuielilor mate­ utilajele care vor lucra la împotriva manei şi a gin- S.M.A., cu tovarăşii de la mele, pentru a-i cunoaşte
riale şi a consumurilor de recoltat să fie în perfectă dacului din Colorado, iar la primăria din Romos, cu me­ toată lumea cit de „harnici" de la C.A.P. Geoagiu. Este
energie, combustibil şi car­ stare de funcţionare, să se sfecla de zahăr (50 ha) s-au canizatori şi cooperatori, s-a sînt aceştia... Iată-i: Con­ bine că s-au luat măsuri m
buranţi, îmbunătăţirea re­ asigure în fiecare consiliu aplicat două praşile meca­ relevat că activitatea de stantin Crişan, Aurel Dru- şi suprafeţele respective ou I
gularităţii şi siguranţei cir­ unic agroindustrial, în fie­ nice şi manuale. Legumele întreţinere a culturilor se fost prăşite de alţi oameni,
culaţiei trenurilor, întărirea care unitate agricolă, o — care ocupă 200 ha, din desfăşoară în bune condi- goi, Crişan Bota, Steluţa dar nu-i deloc în ordine că
disciplinei şi creşterea răs­ pregătire minuţioasă, în care 75 ha ceapă, 30 ha Popovici, Saveta Oproescu, nu se iau din timp măsuri D
cele mai mici detalii, a
punderii pentru îndeplini- campaniei, pentru ca, prin ţiuni şi că sînt asigurate Viorica Gheorghiu, Corne­ pentru ca fiecare coopera­ nai'
. rea exemplară a sarcinilor folosirea integrală a poten­ varză, 20 ha ardei, 20 ha toate cerinţele unei bune lia Ştefan, MnriaSuciu, Ma- tor să respecte disciplina de trăi
(Al-
de plan. ţialului uman şi a mijloa­ tomate — sînt bine între­ dezvoltări a plantelor. Fru­ ria Urîţescu, de la C.A.P. muncă şi de producţie aşa păn
Cu toate că, pe ansam­ celor mecanice, printr-o ţinute, făcîndu-se la timp museţea culturilor este, în var;
blu, activitatea unităţilor de organizare perfectă, recol­ prăşitul mecanic şi manual. această privinţă, dovada Pişchinţi, care nu au prăşit cum fac cei mulţi. şl <
cale ferată se poate con­ tarea să se desfăşoare e- In discuţiile avute cu to­ cea mai concludentă. Avem porumbul, Iosif Iancu, Acum trebuie acţionat cu cur;
pop
sidera bună, există şi nea­ xemplar. varăşii Emilian Dobîrcău, însă — ne spuneau interlo­ Gheorghe Gherghe, Viorel energie şi pentru elimina­ toru
junsuri, îndeosebi în ramu­ în continuare, în cadrul preşedintele consiliului unic cutorii — şi unii cetăţeni, Bota, Ion Ileasă, Aurel rea excesului de apă provo­ ton
ra de mişcare, unde nu se şedinţei au fost rezolvate agroindustrial, ing. Virgil care fug de munca in cîmp. Ciuci, Ion Nedel, Saveta cat în unele locuri de ploi­ lo;’
realizează un număr în­ probleme ale activităţii cu­ Tudan, prim-vicepreşedintc Am fost solicitaţi de inter­ Jula, Nicolae Bildea şi le căzute săptămînă tre­ brir
doa
semnat de indicatori. ai rente. al consiliului, directorul locutori să-i dăm cu nu­ Gheorghe Muja, de la cută 1 LUI
t g gttm* g t (Cu
min
CAI
Pe linia raţionalizării con­ într-un program special, din da
sumurilor energetice, Ia resurselor secundare care amintim: utilizarea a- rest
C.S. Hunedoara se pune uu burului de la staţia de con­ (Mii
pre;
accent deosebit pe utiliza­ dens a U.C.C., recuperarea resc
rea intensivă şi eficientă a căldurii gazelor arse în pro­ phy
resurselor energetico secun­ cesul de aglomerare, încăl­ (Mu
dare rezultate din procese­ zirea cabinelor furnalelor de rab;
(Stc
le tehnologice, care consti­ 1000 mc cu căldură rezul­ Par;
tuie una din principalele căi tată de la caupere, utiliza­ ster
de reducere a consumului rea apei de răcire de la reu
GEC
de combustibili primari. cuptoarele Martin de 100 (Ca.<
La nivelul combinatului, de măsuri cu lotul specia­ dere rezultate de la cuptoa­ nia recuperării căldurii, a nalele 7—8 (gospodărie ur. tone, la încălzirea locurilor M-a
principalele resurse energe­ le pe linie de coordonare rele tehnologice, recupera­ constituit-o dotarea cuptoa­ 2 dc apă), formă de recupe­ de muncă, instalarea unui BID
CAI
tice secundare sînt: gazui operativă şl de respectare rea primară este realizată relor tehnologice cu cazano rare care trebuie extinsă şi cult
de furnal, gazul de cocse- strictă a disciplinei de dis­ Ia toate cuptoarele indus­ recuperatoare, acţiune ini­ Ia alte locuri de muncă din recuperator de căldură în toar
rie, căldura de la cuptoare­ pecer din partea tuturor triale consumatoare de com­ ţiată încă din perioada a- cadrul C.S. Hunedoara. circuitul gazelor arse la reşu
neşt
le tehnologice specifice si­ consumatorilor, pentru evi­ bustibili (exceptînd cuptoa­ nilor 1955—1960 şi intensi­ Avînd în vedere sarcini­ cuptoarele rotative de sin- TEL
derurgiei. Preocuparea pen­ tarea unor deranjamente ce rele de mică capacitate) prin ficată substanţial pe par­ le deosebite ce revin com­ terizare a dolomitei — în ncn
tru utilizarea maximală a ar putea avea loc in aceste dotarea cu recuperatoare curs. Astfel, în prezent func­ binatului pe linia raţiona­ vederea asigurării încălzirii
gazului de furnal, respectiv condiţii de exploatare (func­ tehnologice, avînd drept ţionează în cadrul combi­ lizării consumurilor energe­ locale şi a preîncălzirii ae­
prevederea şi realizarea de ţionarea fără gazometru scop preîncălzirea aerului natului 24 de cazane recu­ tice, precum şi repartiţiile rului necesar combustiei.
noi instalaţii consumatoare tampon şi procentul foarte de combustie, in viitor este peratoare de diverse capa­ de gaz metan şi energie e- Aria măsurilor menite să
(bigaz), precum şi întărirea mic ars la faclă pentru re­ necesar să punem un accent cităţi. Se remarcă in acest lectrică care sînt tot mai conducă la valorificarea in­
Rc
disciplinei în compartimen­ glajul presiunii). deosebit pe eficienţa aces­ cadru recuperarea căldurii mobilizatoare, este absolut di;
tul de coordonare " operati­ Spre deosebire de gazul tor schimbătoare de căldu­ din procesul de comprima­ necesar ca şi în viitor să tegrală a resurselor ener­ Din;
getice secundare rezultate
vă, transport şi distribuţie de furnal, specificul proce­ ră, respectiv asigurarea u- re a aerului la fabrica de întreprindem noi acţiuni, lu­ din procesele tehnologice l.o.
a acestui combustibil local sului tehnologic de fabri­ nor lucrări de întreţinere şi oxigen — măsură aplicată crări şi măsuri eficiente din C
se reflectă în dinamica re­ care a cocsului conduce la reparaţii corespunzătoare, Sn încă din luna august 1978 punct de vedere economic, este însă mult mai vastă. F.C.
zultatelor obţinute cu pri­ realizarea unei producţii re­ vederea realizării unei re­ ceea ce a permis prepara­ care în final să conducă Nouă, tuturor oamenilor A.S.
S.
vire la cantităţile eşapate în lativ constante de gaz de cuperări optime a căldurii, rea apei calde şi încălzirea la creşterea ponderii resur­ muncii din cadrul C.S.H., ne U.T.
revine sarcina să descope­
atmosferă pentru reglajul cocs, creînd condiţii de uti­ precum şi asigurării unei fabricii de oxigen în iarna selor energetice secundare Cor\
presiunii, care au scăzut de lizare maximală a acestui etanşeităţi cit mai perfecte 1978/1979 fără aport de căl­ în balanţa consumului de rim noi posibilităţi de recu­ Olin
„U"
Ia 4,92 la sută în 1972, la combustibil local, Şi aici a acestor instalaţii, cit şi la dură din exterior. Amintim, combustibil în combinat, perare, să urmărim îndea­ c
0,881 la sută în primele însă, cantităţile eşapate în canalele de gaze arse în to­ de asemenea, recuperarea pondere care pe primele 5 proape funcţionarea irepro­ Viitf
F
cinci luni ale anului 1979. atmosferă pentru reglajul talitate. căldurii rezultate în urma luni ale anului curent este şabilă a instalaţiilor de re­ Petr
Realizarea unei cantităţi e- presiunii au scăzut de Ia Aşa după cum aminteam, răcirii motoarelor electrice de cca 48 la sută. Măsurile cuperare existente. C.F.
şapate pentru reglajul pre­ 0,34 la sută în 1972 la 0,21 una din principalele pro­ de puteri mari şi utilizarea de viitor stabilite în aceas­ F
siunii numai 0,881 la su-, la sută pe primele cinci bleme care au stat în per­ ei pentru încălzirea cabine­ tă direcţie de conducerea VICHENTE OLARU Vict
G
tă din cantitatea totală de luni ale acestui an. manentă în atenţia colecti­ lor personalului de exploa­ combinatului, care stau în inginer principal Fo
246 748 tone c.c. gaze furnal în ce priveşte recupera- vului de energeticieni clin tare, cinn este cazul la sta- atenţia tuturor sectoarelor la serviciu! energetic Ici.