Page 9 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 9
•m.”
Proletari din toate ţările, uniţi-va ! ■
ANUL XKXi
6 711
1979
4 pagini — 39 bani
I N II E S TIT II # I N U E STIŢil • I IU U E ŞUTII
„SUB ARCURI UNDE MERGEM
■HIAKATRARE «TERSA DE LUMINĂ" AZI?
La Casa de cultură din
Călău a avut loc cel dc-al • Azi începe săptamina
şaptelea număr al revistei- eultural-educativă „Qrăş-
Pe şantierele de locuinţe vorbite „Sub arcuri de lu tio — valră de cultură
mină“, Din sumarul revis
tei consemnăm : traduceri românească“. După o pa
din lirica spaniolă (Marfa radă a portului' popular,
din Valea Jiului: miza Tuzza) ; cronică lite la casa de cultură va a-
rară (Silviu Guga) ; eseul
„Arta romană in Dacia“ vea loc spectacolul tema
(Dorină Itul) ş.a. Invitatul tic „Partidului şi ţării un
reuniunii a fost scriitorul
Recuperarea rămînerilor în Rada Ciobanu care a pre imn al vieţii noastre“ sus
ţinut de ansamblul pio
zentat un fragment din ro
manul in curs de apariţie, nierilor şi şoimilor patriei,
urmă, intrarea activităţii „Vămile nopţii“. urmat de spectacolul for
maţiilor casei de cultură
NOUĂ SECŢIE DE
unităţilor
economice
şi
pe făgaşul cel bun cer PRESTĂRI SERVICII şi deschiderea expoziţiei
ale oraşului. Va avea loc
Pentru a satisface cerin
ţele populaţiei din cartierul „Aspecte ale continuităţii
răspundere şi angajare Dacia“, cooperativa „Con şi permanenţei aşezărilor
de pe platforma .Luncani-
lor“. ® La Deva, la şcoa
totală în muncă! la generală nr. 4, va
avea loc, începind de la
orele 10,00, întîlnirea mi
cilor cititori cu scriito
Convorbire cu tovarăşul inginer EMILIAN rul pentru copii Silvestru
TOMULESCU, directorul Grupului de şantiere structorul“ Deva a deschis Patiţa. ® La kartodro-
din Valea Jiului al T.C. Deva aici o nouă secţie de pres mul din Micro 15 se va
tări servicii : un atelier
pentru încadrări de rame, desfăşura faza judeţeană
— Din punct de vedere ceastă lună mai dăm în fo oglinzi şi tablouri. Secţia de karting a şcolarilor.
ai stadiilor fizice, cum aţi losinţă la Uricani 17 apar este amplasată îu piaţa de « Cupa „A XXXV-a a-
alimente din cartier. (ŞT.
încheiat cclc 5 luni dc tamente, la Petroşani blocul VARGA, corespondent). niversarc a eliberării“ —
muncă scurse din acest an ? 69, scările A şi B, totali- competiţie rezervată lu
— Planul trimestrului 1 zînd 56 apartamente .şi „TROFEUL MICULUI crătorilor din raza consi
a fost-de 170 apartamente. blocul 51 C cu 58 de apar CITITOR“ liilor unice agroindustria
Le-am predat la timpul sta tamente. Ieri, la Casa de cultură le — se desfăşoară azi la
bilit, În trimestrul II 'avem — Să notăm că planul se din Deva a avut loc decer Ilia, Dobra, Hunedoara şi
de realizat 248 de aparta mestrului I, planul întregu narea „trofeului micului ci Gheţari.
mente. Garantăm că le vom lui an vor fi îndeplinite ? titor“ autorilor şi ilustrato Platforma siderurgică de la Călan. Echipa dc Instalatori • „Festivalul sportiv“
preferaţi
copiilor
al
rilor
preda lâ timp, unele chiar — Planul fizic aferent din municipiu. Instituit pe oondtwă de Ioan Andrcscu execută Instalaţia de răcire a fur parcurge azi o nouă eta
înainte de termen. La un primului semestru va fi în marginea unui sondaj în nalului nr. 3. pă — la Simoria.
număr de 70 apartamente deplinit în avans, ceea ce treprins în municipiul Deva
(de către Biblioteca jude
stadiile fizice sînt în avans garantează realizarea pla ţeană, fn colaborare cu
cu cel puţin o lună de zi nului anual. Hotărîrea noas Consiliul judeţean al Orga O întrebare pentru toate unităţile agricole :
le. tră, a tuturor constructori nizaţiei pionierilor), privind
— Să localizăm, tovarăşe lor din cele 5 şantiere ale cartea pentru copii apărată
director. grupului este să recuperăm în anul I97S, trofeul a re
venit scriitorului Silvestru
—• La Petrila am predat cît mai grabnic cu putinţă Patiţa şi ilustratoarelor Ste Ce cantititi de furaje aţi insilozat piuă acum ?
blocul 55 cu 57 apartamen rămînerile în urmă, să in la Creţu şi Livia Rusz. ->
te şi două scări ale blocu trăm pe făgaşul de ritmici CONCERTELE Este o întrebare pe care nutreţurilor a fost bine or realmente condiţii ca ia în-
lui 50 cu 28 apartamente : tate cerut de planulmobi- FILARMONICII trebuie să şi-o pună cu deo ganizată, s-au obţinut rezul silozarea nutreţurilor să se
la Lupeni, blocul K 4 cu 56 T'iir cnpAnp sebită insistenţă conducerile tate care merită să fie evi obţină realizări mult mai
apartamente l-am predat, Convorbire realizată de DIN CLUJ-NAPOCA fiecărei unităţi agricole, şi denţiate. Intre altele se de bune. Care sînt însă cauze
iar la Vulcan 29 aparta fcH. I. NEGREA consiliile unice agroindus taşează C.A.P. Lăpuşnic, le ce.au determinat acumu
mente au fost puse la dis In cadrul stagiunii muzi triale. deoarece faţă de pro Şoimuş, Silvaş, Rapoltu Ma larea restanţelor ?
poziţia locatarilor. In a- {Confirmar* în pag. o 2 «) cale, Filarmonica de Stat re, Bobilna şi altele, unde în primul rînd trebuie
din Cluj-Napoca dirijată do gramul de însilozare a fu
Petre Sbârcea şi avhidu-1 rajelor stabilit pentru luna au fost însilozate cîte 600— menţionat faptul că la une
ca solist pe Ioan Reinfeld mai a.c. unităţile agricole 1100 tone furaje. O preocu le cooperative agricole nu
(vioară)
prezintă
concerte,
ÎN INTERIORUL ZIARULUI luni 4 Iunie la Hunedoara din judeţul nostru au rămas pare susţinută pentru strîn- s-au asigurat resursele ne
(casa de cultură, orele în restanţă cu peste 10 000 gerea şi depozitarea nutre cesare de furaje pentru în
şi marţi B iunie Ia Deva silozare, deoarece pajiştile
■ lin preşedinte „grijuliu“ ■ Cheiţa fermecată (con- (casa de cultură, orele 18,30). tone. în această lună, pe ţurilor prin însilozare au
(foileton) semnări) In program : A. Castaldl — lingă recuperarea restanţei manifestat, de asemenea, îmbunătăţite au fost păşu-
■ Autoservire nu înseam- „Colţul filantropului“ „Tarantela“, ,T. S. Rach — amintite este necesar să fie conducerile Complexului in- nate ( ?). Asemenea situaţii
m
„Concert pentru vioară şl
nă însuşirea fără pla- — orchestră 1« La minor“. realizate 34 000 tone siloz. tercooperatist Bărăşti, coo s-au întîlnit la C.A.P. Sar-
tă a bunurilor obşteşti 7 v „ _ Beethove» — „Simfonia a Intr-o serie de cooperati perativelor agricole din mizegetusa, Ostrov, Tot eşti
■ Panoramic ştiinţific ® P săptamina V-a*. ve agricole, unde acţiunea Căstău, Brănişca, Turdaş şi
e
de recoltare şi însilozare a altor unităţi. Au existat (Continuare in pag. o 2-a)
Gara — dacă ar Ii ca Cioară cu un fost coleg dc
Simeria să aibă blazonul Simeria anilor noştri . acum un deceniu, să zi
său, emblema proprie — cem. La fel cum nimeni —
constituie însemnul distinc carg în ultimii 10—15—20
tiv de personalitate ai a- E adevărat, oraşul Sime de muncă demne ale unor de âiîi n-a văzut o gară,
c.estui oraş dc pe Strei şi In toate domeniile vieţii ES IM m m m oameni cè reuşesc să per sau mai ales gara Simeria
ria arc realizări deosebite
Mureş, care sigur este aşe petueze cu cinste o tradi — n-ar recunoaşte stafia
zarea cu cea mai mare celor 14 000 de locuitori. ţie muncitorească, în pre prin care trec zilnic, adi
densitate dc feroviari pe Dintre aceştia, aproape ÜBI! lMM Mi m zent polivalentă, . care, că în 24 de ore, circa 450
metrul pătrat. De aceea, 9 000 sînt încadrafi în u- chiar în profilul strict fe de trenuri. Dar asta, numai
orice încercare de a igno nilă(i/e economice şi în roviar, astăzi înseamnă pentru că aici, toate tre
ra sau măcar minimaliza prezent reuşesc să dea o primii 3 ani al cincinalului rate peste plan, în 220 to mult mai mult decît meca nurile opresc şi pornesc
blazonul ceferist al Sime- producţie în valoare de cu peste 72 milioane. Iei. ne unt suplimentar planu nic, acar, irînar. Ba, am dirijate de impiegaţi de
riei n-are nici o şansă. Ori- peste 650 milioane lei a- Lei ce se regăsesc în de lui, într-o depăşire a pla zice că aceştia au şi dispă mişcare precum Gheorghe
cît aî încerca să contra nual. Aceşti 9 000 de oa păşiri cu 157 000 mp la nului de investita cu 46 rut pentru că nu poţi com Benţa, cu ajutorul siste
balansezi ponderea fero meni au depăşit valoarea plăci mozaicele, în cele milioane lei. para pe mecanicul Vladi melor moderne : centrali
viară, fizică şi de conştiin producţiei industriale pe peste 1 100 vagoare repa zare electrodlnamică, bloc
ţă a oraşului cu prolilul Cilre ce reflectă laptele mir Pelau sau Gheorghe dc linie automat, tracţiu
nou, creaţia aproape exclu ne electrllicală. Dar Sime
sivă a socialismului — ria ceferistă nu înseamnă
prelucrarea marmurei, in
dustrializarea laptelui —, numai gară, cl şl depou,
triaj, revHie-lriaj, revizie -
balanţa va trage tot spre călători şi alte asemenea
I.M.M.R. şi complexul secţii ale unei activităţi
G.F.R. în acest cadru pre complexe, care în prezent
ponderent muncitoresc, dar iac din Complexul C.1LR.
al unui detaşament de ma Simeria unul dintre cele
re cinstire - şi ' tradiţie re mai moderne noduri fero
voluţionară, o discuţie
despre ce înseamnă Sime viare din ţară. Simeria-
triaj înseamnă, de pildă,
ria anului 35 al unei ţări manevrarea a 4 500 vagoa
libere, socialiste, se va a- ne în 24 de ore şi forma
xa, desigur, pe... specii icul rea a 75 de trenuri în a-
local, cu toată tentaţia in celaşi interval de timp.
terlocutorului nostru, Ioan Totul mecanizat, pe cocoa
Farcaş, primarul oraşului, şa de triere, prin comandă
de a abale discuţia şi spre NICOLAE STANCIU
„realizările frumoase ale
altor unităţi",
Vedere din oraşul Simeria, care se află Sn continuii transformare. Foto : VIRGIL ON’OIU (Continuare în pag. a 2-a)
