Page 91 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 91
MIERCURI, 27 IUNIE 1979
Pag. S
Artiştii amatori hune do re ni
flti fim românesc de excepţie ...ZGOMOTOASE
INOVAŢII
în faţa întrecerii finale In general, petrecerile
fnlcrlu- C L I N A prilejuite de diverse e- î
Anilrleş lori hunedoreni. La ora ac venimente — nunţi, ono- i
iscă mastici, aniversări ş.a., ]
tuală aceştia sc allă într-un . sc desfăşoară în z.ilelc ţ
serios proces dc lucru, de
la »oi „Am scris „Clipa" dintr-o coloanei vertebrale, fiind 1 dc sîmbătă şi duminică, fi
Jare repetiţii, liecare echipă, fie nevoie polemică. Şi pot reprezentarea puternic rea l Dacă întlmplarea urc loc 3
care artist dorind să se com spune că este rezultatul li listă a conceptului de om J într-un bloc de locuinţe, !
porte cil mai bine la con nei experienţe personale“, social încrezător in adevă ţ frumos este să anunţi j
(Urmare din pag. I) zăm la Deva o trecere în fruntarea apropiată. Am cer aceste cuvinte pe care Dinu rul său. Puritatea morală a 4 vecinii în prealabil, ca *
finalele revistă cu caracter de repe titudinea că vor reuşi dat Săraru le notează pe mar protagonistului are două să nu se lase cu supă- i
: Stea. că unii ar Uşii amatori, care tiţie a tuturor echipelor
Roşu iiind modul în care este ginea romanului său — in surse esenţiale ; 1) cinstea rare. Iată însă că fami- I
imo — sînt plecaţi din localităţile participante. tratat de către liecare aşe trat în conştiinţa literară congenitală; 2) convinge fufe Albu şi Fluicrică «
ÎSC. lor în interes de serviciu, Ml NHL DODEA, directorul ză mint de cultură acest mo contemporană ca una din rea fermă că adevărul şi din blocul 65 (apartamen- !
rec ic lac elorturi de a se reîn Centrului judeţean de îndru iele 24 şi, respectiv, 44), ^
la Pi- ment al ¡estivalului. Majo cele mai importante opere crezul său de comunist a-
Sti. toarce, spre a participa la mare a creaţiei populare şi ritatea iinalistelor liunedo- epice — definesc foarte parţin unui popor întreg. din cartierul Bejan, au
c
repetiţii împreună cu cole mişcării artistice de masă: exact eu o francheţe cuce Tocmai din acest motiv introdus inovaţii în a- 1
¡spre« gii lor. De asemenea, mulţi. La cele patru finale rene au fost foarte active ritoare, obiectivul prin Dumitru . Dumitru luptă coastă problemă: petre- j
vor .
în
au renunţat la concediul de participa, în total, aproxi parte această perioadă, luînd cipal urmărit de ecraniza fără compromisuri contra cerile ce ie organizează J
manilestări
diverse
Ia
vară. Preconizăm să organi mativ 1 200 de artişti ania- rea realizată de Gheorghe celor care vor să fie pro au loc în zilele de vi- ,
luciivi- artistice — festivaluri lo Vitanidis. ncri pma spre dimineaţă,
cale, întîlnirea tinerelului fitorii clipei.
Intr-un fel, „Clipa“ cerea şi nici vecinii nu sînt
cu istoria dc la Costcşli, Filmul transmută pe e-
Ci- dialogul pe aceeaşi scenă parcă anume translaţia ci cran bogata -factologic a încunoştiinţaţi.
îeaşti“. nematografică, deoarece atît romanului, Vitanidis avind
aboţi“. de la Brad, ncdela vulcă- datele sale de construcţie grijă să fructifice optim,
I. X’ro- neană, spectacole în staţiu epică, sensibil apropiată-de cu mijloace pur cinemato
ourilor nile balneoclimaterice ş.a.
distins cea filmică, cit şi proble grafice, alternanţa planu
Nivelul actual atins de e- matica sa pasionantă fac rilor temporale. Astfel,
i Z&p
itivaţ chipcle noastre ne face să din romanul lui Dinu Să fragmente de biografii tre
le la aşteptăm finalele cu încre raru o excelentă materie cute, confruntate cu pre
dere şi avem convingerea primă pentru o peliculă zentul, aduc pe ecran por
că vom depăşi rezultatele neobişnuită. trete de mare complexita „AŞTEPTAŢI ClTEVA
din prima ediţie a Festiva „ însuşi făptui că acţiunea te, pledînd pentru ideea că ORE CA TOT NU 1
lului ■ naţional „Cruţarea îmbrăţişează trei. decenii destinul României socialis VA... SERVIM“ 1
României". de istorie pline de proce te este vegheat de inimi
se metamorfice de ordin fierbinţi şi dc raţiuni lim Eram la Rîu Mare-Rc- f
Cele spusa de către inter social, politic si econo- pezi.
locutorii noştri privind se tezat. La unitatea pentru |
'(> Ra riozitatea şi temeiniciei—cp_ msMia=- ţjQŞjufT.iep 1
li; 7,OU car,; cal mai VUtU UtliŞll CF leta Andrei, Emanoil Pe- tind. La orele 15,00 uni- i
ievista maiori hunedoreni se pregă .pului, decisivele prefaceri . ţatea trebuia să înceapă
melo- se reflectă în evoluţia u- truţ, Mitică Popes-cu, Olga
şiiri; Grupul vocal cameral al Sindicatului sanitar Hunedoara, tesc, în a ceste zile, ne nor destine umane deose Tudorache şi mulţi alţii, 4 x'îiizaren. Dar maşina cu ]
ţători- se pregăteşte, sub bagheta prol'. Aurelia Costcscu, pentru bucură şi ne dau convinge care, sub bagheta regizo i carne dc la abatorul din 1
ştiri ; finala întrecerii in festivalul naţional „fiinţarea României“. rea că, in curînd, vom pu bit de interesante. Perso I Hiţeg nu sosise nici Ia
; 10,30 foto : ION VLAB tea consemna rezultate pe najul central al filmului, rală a lui Vitanidis şi în. i orele 16,30. A sosit mai .
11,00 Dumitru Dumitru (excepţio faţa obiectivului inspirat
>3 Mi- măsura talentului şi stră nal interpretat de. Gheor al lui Nicu Stan, reali 1 tîrziu, s-a descărcat car- |
#
12,00 duinţei acestora. Ar li, de zează echivalentul filmic » nea şl... li s-a spus gos-
5 Din ALBUM BE MCANtf iapt, o-răsplată binemeritată ghe Cozorici, înarmat cu ţ podinclor să plece acasă. I
ostru; toată instrumentaţia ma al unui roman de excepţie.
nfine ; pentru munca şi ctorturile turităţii artistice) statuea 4 Fiind îngheţată beton,
;ative ; depuse pe parcursul a doi AL. COVACI J carnea nu putea ii pusă
15,00 „CÎNTEC, JOC gir au avut o comportare ză exemplul inflexibilităţii ţ în vînzare dccît a doua
10 Ra- 81 VOIE BUNA meritorie. Pe echipe, locu ani.
dona- rile au fost câştigate de ’j zi. Datorită dclicienţei
otbal : LA MESTECANIŞ“ Deva (I), Dorohoi (II), O- în livrare de la abatorul
tomâ- răştie (III), Hunedoara (IV),
(i şi La locul zis „Mestecăni.ş“. — Cum îi daţi? zunare. Pe masa din faţa cu una trebuie să plătesc te din Haţeg, după cc au
11 na- cie pe dealul ce ascunde Cugir (V), iar la individual, Cetăţeanul, smead la faţă, lui, I.R. a pus o pungă de lefonul de acasă. aşteptat orc în şir. con
niei“; in adîncuri abatajele mi- premiile primului ioc le-au se uită la femeie cu ochi a- — O mie de lei pentru te sumatorii n-au losl nici
impo- cucerit Adrian Tuşlea.Vio- plastic în care se aflau 2 580
» Ca- "nei Dilja, sute de pionieri rel Marton, Kasler Carol tenţi, să vadă cam cît de lei, cinci verighete străluci lefon ?... serviţi. Din vina cui ?
O zi şi elevi de la Şcoala gene (Deva), Anca Donceriu şi naivă este, apoi mulţumit de — Da, că am avut convor
Non rală nr. 2 din Petroşani Puiu Dorobăţ (Orăştie). O constatare răspunde sec : toare. Pantalonii blue-jeans biri multe... ACOPERIŢI-LE !
s-au întîlnit într-o frumoa — Zece bătrîne, adică o Deci, omul care făcea pe 1
.ctua- să zi de vacanţă. A fost o bună impresie a făcut Ga mie în cap. săracul, cel fără slujbă, avea La l.L. Deva au fost «
briel Hondréa, din Doro
ţlebre recreaţie vesela, desfăşu Nu apucă însă să-şi ter acasă telefon şi-l utiliza aduse din import cără- \
>rela- rată în „Cintec, joc şi voie hoi, în vîrstă de 8 ani, care rniz.i retractare pentru în- ţ
18,30 bună la Mestecăniş“ — cum a cucerit premiile II tla mine vorba că se apropiară mult, de vreme ce plătea o zidirea cuptoarelor de ci- e
sate : a fost şi denumită acţiu planor faza a Il-a) şi III de el doi cetăţeni în unifor Pantalonii mie de lei pe lună penţru el.
de nea. Demonstraţiile forma (la planor Al), precum şi mă albastră şi începură să-l Cum uşor se poate bănui, meni. Achiziţionate cu 5
inter ţiilor de pregătire pentru diploma pentru cel mai ti- întrebe de una de alta. Ioan .I.R. avea o activitate inten eforturi valutare, cără- \
no E- apărarea patriei, concursu Rădulescu îşi afişă pe chip blue - jeans nu să pe linie de bişniţă şi ast mizlle se cer bine de- \
9,30— rile de alergare in sac sau năr concurent. pozltate pînă la folosire. *
case- o mască inocentă apoi în fel se explică folosirea tele
cu oul în lingură, de arun CONCURS JUDEŢEAN cepu să se tînguie că nu, el fonului cu asiduitate. Dar la l.L. Deva despre S
care la ţintă, de... „cine erau originali, aşa ceva nu poate li vor- J
mănincă mai repede go DE RADIOGONIOMETRIE nu este bişniţar, ci din... Până la urmă, I.R. a fost ba. Stocul de cărămizi
goaşa cu marmeladă“ s-au Arad, a venit la Deva să-şi condamnat pentru speculă,
încheiat cu o susţinută în Parcul oraşului Deva a caute un loc de muncă, iar în schimb dar nu acesta e motivul pen este supus degradării. Să
tâlnire de fotbal între ab găzduit faza judeţeană a pînă aici a călătorit cu ma tru care am scris acest arti sperăm că nu dellnltiv!
solvenţii clasei a VlII-a şi concursului de radiogonio şina unui cetăţean, care în col, ci altul, şi iată care:
profesori. métrie, la care au partici ioc să-i ia bani pentru verighetele In ultima vreme, vin în De DESPRAFUITOARE i |
4.1‘se- pat echipaje de la oasele transport, suflet bun, i-a vîn- va şi în alte oraşe ale jude CU ...PĂIANJENI !
il să „MEMORIAL pionierilor şi şoimilor pa duţ o pereche de pantaloni ţului tot felul de’ indivizi ce, I
ubim triei din Petroşani, Vul
ntrul AUREL VLAICU“ can, Deva, Hunedoara şi blue-jeans, noi nouţi, origi erau... fie în piaţă, fie pe la uşile La Livezeni, două des-
de nali. Cu cinci sute i-a vîn- apartamentelor din blocuri prălultoare şi o betonie
Prinţ Pe cîmpuî de zbor de pe de la Şcoala generală nr. I dut, chilipir, ce mai. El a oferă tot felul de mărfuri ră stau nefolosite din iu
Ex- pămîntul Binţinţilor s-a Deva. Receptivitatea la cerut pe ei o mie, în piaţa tinichea curată provenite — zic ei — din nie anul trecut. Formaţia
Ki- desfăşurat concursul inter- identificarea „vulpilor“ a Devei, în acea zi de sfîrşit
truc- judeţean de aeromodele adus pe primele 3 locuri, import... Şi nu sînt puţine mixturl-bcloane aparţi-
spec- „Memorial Aurel Vlaicu“. la fete, pe Ramona Mihal- de mai, dar era dispus să-i cazurile cînd cei ce se lasă nînd secţiei din Deva de
Dia- Noua ediţie a adus la start cea (Hunedoara), Anişoara dea şi cu 7—800. Are nevoie prinşi în acest gen de co întreţinere, reparaţii dru
dem- 0 echipaje, care s-au între Baidoc (Vulcan) şi Camelia de bani căci, din aprilie merţ se trezesc, după ce muri şi poduri şi sigu
n-o cut la planoare faza a XI-a, Matei (Deva), iar la băieţi 1978, nu munceşte nicăieri, nu erau originali, în schimb pleacă bişniţarul, că au fost ranţa circulaţiei are ne
-n); planoare A 1, motoplanoare pe Marius Pantilimon (De are acasă 5 guri de hrănit.,. verighetele erau pur şi sim traşi pe sfoară. E bine să
iarry radiocomandate, semima- va), Cezar Mantea (Petro voie de ele. Dar în loc
¡1 de chete I.S.-24 şi macheta de şani) şi Romulus Stănucă Cu tot tonul plin de nevi plu... tinichea lustruită. , fim atenţi cu astfel de indi să le folosească, oame
ruL- vitrină de avioane romă- (Vulcan), care vor repre novăţie a spuselor sale, I. R. — Spuneai că n-ai bani, de vizi, dar nu în sensul de a ni, muncesc manual,
lemă neşti. Echipajele caselor zenta judeţul nostru la în ■n-a reuşit să înduioşeze pe aceea vinzi pantalonii... le cumpăra marfa, ci luin- greu. Cine le despăien-
LO- pionierilor şi şoimilor pa trecerea naţională din ta cei doi în uniformă. Ba mai du-i de guler şi dueîndu-i jeneşte ?...
(Mi- triei din Deva, Dorohoi, băra de la Nucşoara (Ar mult, s-a trezit invitat la mi — Păi nici n-am, păcatele la miliţie.
apoll Orăştie, Hunedoara si Cu- liţia municipiului, unde i s-a mele. O mie de lei am luat-o
se) ; geş). spus să scoală totul din bu- împrumut de la fratele meu, TRAIAN BONDOU
thon
cito-
sau
ie) ; Şi, vom începe cu o scurtă prezentat o perspectivă fru
:ular „carte Ue vizită“ a invitatului. moasă, cînd, în sfîrşit, clu
IAR- Produs al pepinierei celebrei Campionatul ie felia! văzut de oameni din preajma gazonului bul a devenit puternic, __ cu,
it — formaţii orădene I.C.O., după viitor asigurat, cu jucători!
tAŞ- juniorat, L. Vlad a jucat la tineri, buni şi, foarte impor
■ r — Phoenix Baia Mare, apoi, ca tant, localnici, nu e păcat să:
ia) î militai-, la Cîmpulung, unde cum a fost campionatul re Azi antrenorul LADISLAU VLAD — Un lucru e sigur : în retrogradeze, pentru nişte,
ira) ; l-a avut antrenor pe Konay şi cent încheiat? fotbal nu există jucători bă- greşeli din t u r ? ! Sincer, re
£n- colegi de echipă pe Onisie, -r- Greu, cel mai greu de (Aurul Brad) trîni şi jucători tineri, ci nu gret foarte mult retrograda
. de Zeană, Alexandrescu şi alţii, eînd sînt antrenor, prin des mai seriozitate şi neseriozita
ionii cu o parte dintre el ajungînd făşurarea sa, dar şi prin în te. Asta, pe toată linia, de rea Corvinului.^ Dar regret
Iar); la C.C.A. Din campionatul 1954 cheierea sa tîrziu decisă. Un La sKrşitul acestui zbuciumat an fotbalistic, ne-am •la jucător, la antrenor şi la cel mai mult că în ansam
de- S-a reîntors la I.C.O., apoi Pro campionat ca un duş rece gîndit ca retrospectiva activităţii să o facem împreună conducere. blu, echipele noastre au a-
CA- gresul Oradea, care a cîştlgat pentru echipele hunedorehe, La noi se spune că fotba vut o slabă comportare în
de „Cupa P.omâniei" în 1958 şl a din care însă au învăţat pro cu „eroii“ acestui campionat, pe care îi invităm să-şi acest campionat, comportare
eze- ocupat locul 7 în campionat. declare public opiniile în legătură cu cc au făcut, ce lul este aşa cum este din ce cu puţină atenţie şi, cum
isaţi Din 1357 pînă în 1962 a jucat babil şi cei ce nu au înţer era dc făcut pentru fotbalul hunedorcan. cauza jucătorilor, dar men am mai spus, printr-o cola
uni- la Baia Mare, ca la 32 dc ani Ies la ’ timpul potrivit că o talitatea acestora de unde a borare bună, putea fi evita
;rtfă să revină la Crlşul, apoi Cri- competiţie trebuie abordată Pentru prima dezbatere de acest fel am invitat apărut? De la faptul că an tă. Acum, totul depinde de
şana Oradea, unde la 35 de din prima etapă cu hotărî- pe antrenorul echipei Aurul Brad, Ladislau Vlad, trenorii nu sînt exigenţi, nu reuşita factorilor din cluburi
ani a suferit un accident care re, după o pregătire serioasă. din motive lesne de înţeles: ccliipa sa a avut cea mai curmă neregulile, lenea şi si asociaţii de a reface ur
l-a făcut să abandoneze acti Mă gîndesc, de exemplu, la bună comportare dintre cele 6 divizionare A şi B hu- delăsarea unor jucători, nu gent moralul, atmosfera de
vitatea competlţională. Jiul, care nu s-a pregătit a- lucrează cu convingere, se lucru, pentru ocolirea delă
La 3G de ani funcţiona ca tent pentru acest campionat, nedorenc. veritate şi seriozitate. E ade sării, resemnării. Nu trebuie
antrenor la centrul de juniori cu gîndul că sînt echipe mai vărat că unii nu fac asta să ne lăsăm, ci trebuie să
al Crişulul, după un an, la ti slabe şi nu va ajunge în si pentru că mai des conduce nu apucăm serios de treabă,
»tril neret şi după încă un an a portarea slabă a Victoriei depindea- titlul, în timp ce rile sancţionează sau renun de lucru ; să se asigure con-'
nnea tuaţia ’ critică. E adevărat, Călan şi Mureşului Deva, numai Metalurgistul Cugir ţă la antrenori şi nu la ju- diţiile materiale şi de pre-
căl- preluat echipa de seniori, pînă Jiul a simţit şi slabul aport şi „U“ Cluj'-Napoca au scos cători-problemă, care este aşa • gătire — antrenorii — pen
nult în 1972. A promovat de două al lui Mulţescu, deseori acci dar şi aceste echipe' au pier
în ori pe Crişul în „A“, odată pe dentat, dar echipa este des dut timp preţios de pregătire cîte 5 puncte de la echipele din cauza conducerilor secţi tru revenirea într-un • sin,-
turi Mureşul Deva în „B“. A retro tul de uzată şl numai o pre în vara trecută, începînd noastre. Faceţi socoteala, ilor, de obicei cocoloşitoare gur campionat la nivelul de
ide. gradat odată, cu Crişul, dar campionatul cu stîngul, ca unde ar fi Victoria Călan, a abaterilor, şi a antrenori consacrare a fotbalului hu-
G şl preluase echipa gata retrogra gătire bună ar fi dus-o la apoi toate eforturile, lăuda Mureşul Deva şi Dacia Orăş lor ce nu ştiu să se impună nedorean. Nu este timp de
dată de la ştefan Coidum. (In rezultate mai bune, care să bile, să fie tîrzii. Aş zice tie cu punctele pierdute în în faţa jucătorilor şi să gă pierdut...
o menţină fără emoţii. Şi
ge 1975 a repromovat Bihorul în Corvinul a început greu şi însă că şi în aceste condiţii, faţa celor două echipe ? în sească, să primească spriji ...Da. nu e timp de pier
nul „A“). In 1976 a preluat şi a printr-o bună colaborare şi „B“, pe locuri liniştite. nul secţiilor în susţinerea dut. Are dreptate antrenorul
lia- salvat Mureşul de la retrogra abia după ce Mircea Lucescu înţelegere, echipele hunedo- unei atmosfere sănătoase de L. Vlad. S-a pierdut destul
îm- dare. A activat apoi la F.C. a preluat conducerea echipei — In marc ar ti cam cum lucru. în campionatul încheiat. în
iaie Corvinul, Victoria Călan şi a- rezultatele au fost mai bune, rene n-ar fi ajuns unde au spuneţi, dar, totuşi activi Iată. nu e păcat acum, cel viitor trebuie să e re-
cum la Aurul Brad — cu rezul dar, cum se vede, a fost tîr ajuns. Dar noi ne-am luptat tatea fotbalistică suferă De
tate bune. ziu... Uneori nrhectn întro „/U n-