Page 93 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 93
Proletari din toate ţările, uniţi-vă !
ANUL XXXI
NK. «782
. JOÍ,
28 IUNIE
197»
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI 4 pagini — 20 bani
) ' ' ?' > i *
S
MIÉ
„ZIUA
IN ZIARUL DE AZI : (gr ' ¡, BIBLIOTECARULUI"
î,'. economioevxiec^ -i-a
„Lectura
111 - preocupare tineretului —
¡¡¡¡til
permanenta
u
Pe şantierul întreprinderii de produse H la educare» materia- bibliotecii* a fost tema ma
list-.şiiinţifică a tine
c
prilejui
nifestărilor
de
retului 2 Pasivitatea „Ziua bibliotecarului“, orga
nizată. la Totcşti. Iu prezen
electrotehnice din Petroşani: trebuie să facă loc ţa bibliotecarilor comunali
clin zonele Haţeg, Hunedoa
răspunderii şi dăruirii ra, Petroşani şi orăştie,
manifestarea s-a transfor
Lucrările au demarat D Daco-geţii şi înflori- mat într-un autentic schimb
de experienţă.
toarea lor civilizaţie
satisfăcător. Acum se impune S5 HUNEDOARA : Cu
rier citadin
a fi mult intensificate! IU Civica
NOI BLOCURI DATE
¡3 Meridiane IN FOLOSINŢA
Obiectiv prioritar pe har să. nu stagneze. Vom orga Vulcan : Aspect de muncă ilin rubrica <le conCecţii.
ta Văii Jiului, a judeţului, niza mai bine activitatea de Foto : ŞTEFAN NEMECSEK Constructorii de la T.C.
întreprinderea de produse întreţinere, aprovizionarea Deva îşi amplifică străda
niile în muncă pentru a
electrotehnice din Petroşani cu piese de schimb — arăta finaliza lu termen obicei i-
va trebui, să producă, în subinginerul mecanic Ga- \ vele din planul pe acest
patru etape, începînd din briel Kanduth. BATAL!A RECOLTE! 79 i \ an. In aceste zile, alte douu
blocuri an fosl Oale in lo-
martie 1980. Dată spre exe — Cite curse cu beton aţi l loainţă. Este vorba despre
cuţie în seama Trustului de făcut pînă la ăceastă oră J.anul se unduia," aidoma tic unul de bun augur. La Este începutul recoltei 79, ) blocul 35, clin centrul ora-
şului Deva, si de blocul
construcţii industriale Bra (era ora 13,30) ? — îl între unei mări liniştite, in via un moment dat, Marin operaţie de maximă im t ) k 5, din cartierul „Vîscoza“
şov, colectiv cu o bogată băm pe şoferul Vaier Coşo- tul călduţ al dimineţii de Crişan, inginerul şei al portanţă care se cerc des l — Lupeni, care şi-au pri-
experienţă, în multe rînduri veanu. iunie. Combinele GIo- C.A.P. Spini, intră in lan, făşurată Iară cusur şi, tot ( ! ■ mit deja locatarii.
clasificat printre fruntaşii — Patru. 'Am o defecţiu riastăleau liniştite la mar -/.drobi in palme cilevu odată, într-un timp mai \ MICII MILIŢIENI —
pe ţară, întreprinderea se ginea tarlalei, iar cîţiva spice, apoi zise : scurt pentru ca toate 1.
ne la maşină. Sînt zile cînd — Gala, putem începe. bele să ia drumul hamba s LA DATORIE
pare că are garantate foaie fac mai multe — ne răs oameni se învârteau in ju \
Cercul „Micilor miliţieni“
condiţiile să intre în func punde. rul tor, incercind ici dacă .Conducătorii combinelor relor ţării. (condus de înv. Şimo Tosif)
ţiune la termenele stabilite. un şurub e bine sirius, se caţără în cabine şi câ — Sperăm la o recoltă [ ) de la Şcoala generală din
— Ieri cîte aţi făcut ? teva clipe mai apoi se bună, ne spune Marin Cri-
Aninoasa îsi continuă fru-
Dar să vedem cum se — Trei. A fost defectă colo dacă o curea nu csle auzi duduitul motoarelor şan. Avem aici 20 do hec [ 1 moaşa activitate si în zilele
munceşte a i c i ? în ce ritm? staţia de betoane!.. prea puţin Întinsă. Se sim uriaşelor agregate. Petru tare Cu orz şi mai avem \ vacanţei. Ocupanţi ai ori-
Cu ce forţe? Ce greutăţi ţea o uşoară emoţie in ini Mczci, Ioan Moraru şi Ni- încă- 24 ha în altă parte. mului loc în întrecere pe o-
so întimpină ? Ajungem la magazia şan mile oamenilor provocată raşul Petroşani, micii miîi-
tierului. colae Şerban, de Ia S.M.A. tieni de la Aninoasa con-
— La ora de faţă sînt în de faptul că fiecare do Simcria ambalară motoa TRAIAN BONDOR \ tiuuă educaţia rutieră nu
şantier 5 fierari-betonişti, 7 —- Cum se prezintă situa rea ca debutul campaniei rele. numai teoretic, ci si practic.
în locuri bine stabilite ale
dulgheri, 18 muncitori neca ţia aprovizionării Tu mate de seceriş din acest an să Începutul ¡úsese săvîrşit. (Continuare în pag. a 2-a) \ comunei.
lificaţi (în curînd vor fi 30), riale de construcţii? —•în l
precum şi mecanici de uti trebăm.
laje şi un subinginer me * — Avem cărămidă, ci ras
canic. Sînlem dotaţi cu două ment, fier-beton. Ne lipsesc
profilele laminate. Am fost
staţii de betoane, buldozere, ia C.S. Hunedoara, dar nu
autobetonicre, macara turn.
Regimul de lucru este de la le-am putut procura. Nu a-
ora 7 la ora 20, cu excep vera nici repartiţie — ne
ţia zilei de simbăta, când spunea Petre Ruxandra, ma
muncitorii veniţi din alte gazionerul şantierului.
localităţi pleacă mai devre Deşi era pauză de masă,
me şi "se întorc luni dimi fierarii-betonişti lucrau în
plin.
neaţă. La turnări de betoa
ne şi la descărcat do va — Lucrăm 10—12 ore pe
goane lucrăm şi în schim zi, cit e nevoie — sublinia
şeful de echipă Ioan Mîrza.
bul de noapte. Greutăţi mai
sînt. Apa bălteşte peste tot Dar uneori no lipseşte fie
rul de 16 mm diametru.
în şantier. Am adus două
pompe să o evacuăm. S-au — Eu am muncit 28 de
defectat. Timpul ploios ne ani ia mină, în subteran.
Acum - sînt pensionar, dar
ţine în loc — aflăm de la
maistrul constructor Gheor- am venit pe şantier şi mun-
ghe Seiceanu.
*— Ne ocupăm îndeaproa GH. I. NEGREA
pe ca utilajele din dotare
să funcţioneze în plin, for
ţa mecanizată a şantierului (Continuare în pag. a 2-a) La C.A.P. Sîntandrei — secerişul cunoaşte o mare desfăşurare de forţe. Foto : VIRGIL ONÖIU
Cu pianul semestrial îndeplinit Darul cel mai frumos...
U.U.M.R. CRIŞCIOR de plan pe primul semes prevederilor de plan se
în rîndul celor ce au în tru al anului. Lucrătorii mestriale şi la export, "ex Răsfoiesc, un album. O poi, înlr-o căsuţă momîr- inginer şef cu producţia pe
deplinit înainte de termen forestieri, din Valea Jiului pediind suplimentar produ împreunare de imagini şi lănească, ion a bătut cu mină. Din abataj la facul
sarcinile de plan revenite au realizat suplimentar pre se ce însumează mai mult date în care se rellcctă tălpile goale bolovanii şi tate şl de acolo înapoi la
pe primul semestru al a- vederilor de plan, de la de 35 000 lei. Cele mai bu viaţa unui om, împletită iarba acestor meleaguri de mină. Inginer simplu, mai
nului se înscrie şi colecti ne rezultate le-au înregis slrîns cu viaţa unei mine. basm, a adulmecat, în pri- firziu şei de sector, de o-
vul U.U.M.R. Crişcior, ca trat colectivele sectoarelor Prima filă. Vechile bla măverile din totdeauna bicei unde şi cînd era mai
re pînă în prezent înregis Lonea şi Cîmpu lui Neag. zoane ale mineritului, cu Sntîrziate ale Văii, pariu-
trează o depăşire de peste greu — Ia doi, la trei, la
3,3 milioane lei la planul I.P.I.L.F. HAŢEG noscutele ciocane încruci mul cîmpurilor înflorită şi patru, la . cinci — practic
valoric al producţiei nete. şate şi cunoscuta lampă al întinderilor de brad, a în toată mina, iar cu vreo
Avansul cîştigat în timp Harnicul colectiv al în minerească, încadrează o iubit lascinantele concerte zece ani şi mai bine în
permite lucrătorilor de aici treprinderii pentru produ menţiune jubiliară : „Două ale măieşlrelor artiste din urmă, inginer şei cu pro
ca pînă la încheierea se cerea şi industrializarea le zeci şi cinci de ani de ac codri şi din lunci, dar ini ducţia... în aceleaşi rit
mestrului I să obţină o gumelor şi fructelor Ha tivitate“. Şi tot pe prima ma şi suilelul iui au iost muri a progresai şi mina.
producţie industrială supli ţeg, şi-a realizat planul de filă, chipul unui om. Un mai puternic atrase de o
mentară în valoare de pe producţie pe semestrul I al Imaginea unei integra
ste 3,7 milioane lei. anului curent înainte de bărbat le priveşte din chemare pe care o simţea lii redă incinta unităţii la
Rodnicia cu care lucrea termen. Astfel, la valoarea fotografie cu nişte ochi că vine din tainicele şi ne începutul activităţii ingi
ză colectivul U.U.M.R. Cris- producţiei globale planul ageri şi inteligenţi, care cunoscutele adincuri ale nerului : scheletul metalic
cior în întîmpinarea celei semestrial este îndeplinit predomină faţa severă munţilor. Soarta lui Ion a al unui puţ cu o moletă
de a 35-a aniversări a eli în proporţie de 103,48 la marcată de cute ce par fost decisă de mina care în viri, pierdut între că
berării patriei şi a Con sută, la export în raport, dăltuite în ştîncă, domoli a apărut în inima satului suţele de basm risipite
gresului al XII-lea 'al de 181,3.0 la sută, obţinîn- tă de o căldură blinda ca copilărisale.
partidului rezultă şi din du-se o depăşire de 504 printre dealuri. Următoa
faptul că de la începutul mii lei valută, iar la con soarele unei înserări de Ion Băiănescu s-a tăcut rea, îniăfişează aceeaşi in
anului şi pînă în prezent serve din carne planul este vară, ce dă iăpturii o în inginer miner. cintă ia siirşitul carierei
el a realizat mai mult de realizat în raport de 102,65 făţişare calmă, plină de In omagiul pe care i l-a inginerului: un complex
2,9 milioane lei economii la sută. ' omenie şi bunătate. Un dedicat colectivul de mun de construcţii moderne,
la cheltuielile materiale. începutul anului si pînă la Demn de remarcat este chip în care locuitorii din că din Lonea se remarcă dominai de silueta impu
zi, mai mult de 300 mc şi faptul că datorită bunei
U.F.E.T. PETROŞANI buşteni de răşinoase, 100 organizări a procesului de Lonea şi majoritatea aa- Faptul Că ei este unul din nătoare a turnului de ex
înregistrînd lună de lu mc lemn de mină, 400 producţie şi folosirii la menilor de nădejde cbn inginerii care nil- crescut tracţie cu schip, întrecut
nă depăşiri de plan, colec mc lemn pentru con maximum a timpului de Valea de cărbune a Petro- odată cu mina. O metă- doar de înălţimile seniQÎe
tivul de muncă al Unităţii strucţii rurale, aproape lucru, productivitatea mun şaniuiui recunosc de Ia ioră ? Nicidecum. Ingine ale Fz.nnguhii.
forestiere de exploatare si 800 mc cherestea de fag, cii este depăşită cu 3 Ia prima privire pe inginerul rul comunist Ion Bălănes
transport Petroşani a reu 200 mc semifabricate. De sută faţă de cea planifica Ion Băiănescu — un om cu a urcat treptele ierar C-TIN MAGBALIN
şit să-şi îndeplinească îna asemenea, U.F.E.T. Petro tă. (NICU SBUCHEA, co al minei, un om al Văii. hiei minereşti de la sim
inte de termen prevederile şani a raportat îndeplinirea respondent). Născut pe plaiurile Cim plu muncitor subteran la (Continuare în pag . a 2-a)
