Page 94 - Drumul_socialismului_1979_06

Pag. 2 CiîUMUL SOCIALISMULUI N

Pasivitatea trebuie să facă loc Bătălia recoltei 79

răspunderii şi dăruirii (Urmare din pag. I) va întimpla in curînd — du-1 ca un brîu, iar ală­
vom intra şi în el. Sînlem
tractoarele
ele
cu
17,00Telex
conştienţi de importanta turi de le preluau prea­ 17,05Tcleş
remorci
După ce parcurg o dls-
între multiplele laturi sînt.: „Poziţia partidului De pildă, nunţile uteciste tanlă bunicică pe margi­ bătăliei ce am început-o plinul recoltei. 5 combi- 17,25Curs
ale amplului proces educa­ nostru faţă de religie“, „O- sînt aici necunoscute, pen­ nea tarlalei, combinele sînt azi şi am luat toate măsu­ nieri erau de la S.M.A. 17,45La f;
ţional desfăşurat în vederea poziţia dintre ştiinţă şi re­ tru că „încă nimeni nu ştie oprite şi se controlează rile ca secerişul să se des­ Simeria — Gheorghe Vin- 17,55Rcpo
formării omului nou, cu o ligie“, „Materia — baza e- — spunea tovarăşul Ioan cum funcţionează, clacă nu făşoare fără pierderi. Me­ lilă, Nicolae Micolescu, U.R.5
conştiinţă tot mai înaltă şi xistenţei“ şi unde, de ase­ Munteanu — cum trebuie rămîn boabe în paie. Totul canizatorii, ceilalfi oameni Ioan Tiliban, Alexandru 18.15 Căsu
în tot mai strînsă corelaţie menea, s-a desfăşurat o mai făcute“. Oare aşa să fie ? angrenaţi în bătălia strîn- Deleşan, Pazekas Ioan —; 13,35Dcsei
cu realităţile prezentului organizată muncă politică Nimeni din oraşul Simeria e în regulă şi secerişul gerii recoltei ştiu ce au de iar doi de la Sîntandrei — ma i
porneşte iarăşi. Cele 3 ma­
socialist din ţara noastră, de la om la om, ceea ce nu ştie cum se organizea­ şini ce Iasă în urma lor făcut, aşa că putem să Nicolae Gliga şl Adam lo­ 1»,00Telej
cu ansamblul şi structura a contribuit la sustragerea ză o asemenea nuntă ? Sau brazde de paie, se înde­ prevedem că treaba o să ială. 15.15An ga
tate,
relaţiilor sociale, educaţia unor elevi de la activitatea dacă chiar aşa stau lucru­ părtează mergînd unu du­ meargă bine. — Cum merge maşina ? 15,30Ora
materialist-ştiinţifică ocupă la care participau în cadrul rile, de ce nu se învaţă din pă alta şi legănîndu-se ai­ Secerişul continuă. Pri­ îl întrebăm pe Ioan Tili­ 20,20 Teat)
un loc distinct. Pentru a diferitelor culte. Dar cam experienţa ce există pe a- doma unor corăbii pornite mele cantităţi din recolta ban, oprit la marginea la­ plarc
cunoaşte cum se desfăşoară ceastă- linie la Hunedoara, să înirunle imensitatea de de orz a acestui an de la nului pentru descărcare. Joaq
Pren
această activitate la în localităţile Văii Jiului, la apă. In cabinele lor con­ C.A.P. Spini au fost trimi­ — Bine: Mai avem ne­ 21,15Ritm
I.M.M.R. Simeria, locul ce-1 Brad ori în alte părţi ale ducătorii nu-şi luau privi­ se bazei de recepţie din cazuri cu curelele care se 21,35Tele,
ocupă ea în viaţa organi­ LA 1.M.MR, SIMERIA judeţului. Nu se ştie oare rile de Ia lanul ce le ve­ Orăştie. Deodată, o com­ întind, dar slntem atenti
zaţiei de tineret de aici am nici cum se organizează o nea mereu în faţă, în vre­ bină se opreşte. Ce-o fi ? şi le reglăm mereu.
vizitat zilele trecute unita­ în educarea seară de experienţe ştiinţi­ me ce auzul le. era atent — se întreabă toţi cu în­ — Sperăm să facem -ş
tea amintită. Socotim că ea materialist-ştiinţifică fice, un alt gen de acţiuni la zgomotul motorului, la grijorare. Nu, nu era o de­ azi treabă bună, opiniază K4
nu mai are nevoie de pre­ care n-a fost organizată bătăile numeroaselor piese fecţiune serioasă, combi- Adam loni/ă. Adică să nu
zentare. Amintim totuşi că a tineretului aici. Trebuie să existe preo­ aliate în mişcare în inte­ nierul Petru Mezei şi-a lăsăm să cadă nici un bob,
aici muncesc aproape 1 400 cupare mai multă, dorinţa riorul. maşinii. controlat încă o dată func­ să strîngem toată recolta.
BUCUR
de utecişti, iar numărul to­ de a întreprinde ceva şi să ţionarea maşinii, aslfel că, După. combine, tractoa­ (lioprogra
tal al tinerilor depăşeşte nu se aştepte de a primi Mai apoi celor 3 combi­ cîteva clipe mai apoi, com­ rele cu maşini de balotat Kadiojurr
2 000. Consultînd programe­ atît. Argumentele aduse de totul de-a gata. ne le-au venit în ajutor bina îşi reluă mersul în conduse de Nicolae Cor­ presei; 8
le de activitate ale comite­ către tovarăşii Ioan Mun- Pasivitatea faţă de aceas­ încă două şi astlel viteza întîmpinarea spicelor. dea, Rovin Vullurar şi Io- diilor; 9,(
tului U.T.C. pe întreprin­ teanu, secretarul comitetu­ tă importantă latură a ac­ secerişului a sporit consi­ Pe o altă tarla, a C.A.P. sil Buda strîngeau paiele 5.05 Răsp
lor; 10,'00
derabil.
dere, al comitetului pe lui de partid pe întreprin­ tivităţii politico-educative a — Azi terminăm aici, ne Sîntandrei, în apropierea eliberînd terenul. strîngcrea 10.05 Rad
pentru
Bătălia
grupul şcolar profesional şi dere şi Mircea Petrescu, se­ tineretului trebuie să facă spunea inginerul şct al podului C.P.R. ce trece pe noii recolte continuă in lor; 10,35
al unor organizaţii de tine­ cretarul comitetului U.T.C. loc aici — ca şi în alte u- C.A.P. Spini, mîine vrem deasupra şoselei, se pro­ ritm alert. Abia cînd se gărijl«-’ -
ret din secţii am constatat de la grupul şcolar că ar nităţi — necesarului şi e- să trecem în tarlaua cea­ ducea o mare desfăşurare lăsară umbrele serii oame­ 11 — folcl
de ştiri
că acţiunile privind educa­ exista o lipsă acută âe oa­ ficientului muncii angajate laltă, iar cînd grîul va ii ştiri; 12,0
meni care s-ar încumeta să de forte. 7 combine intra­ nii angrenaţi în campanie
ţia materialist-ştiinţifică abordeze probleme privind făcute cu dăruire, cu con­ i--plrguit — cred că asta se seră în lan, înconjurin- se duseră să se odihnească. clorului j
sînt destul de vitregite. Mai educarea materialist-ştiinţi­ vingerea că este utilă şi are re interj:
la l la
exact, în prima Jumă­ sorţi de izbîndă. Comitetul vers 20 ;
tate a acestui an au fost fică nu rezistă. în oraşul U.T.C. de la I.M.M.R., toţi 16,25 Tel:
Simeria există intelectuali,
prevăzute un număr foarte cum sînt inginerul Iuliu cei învestiţi cu munci de FOTOCRIUCĂ : Cum înţeleg sâ ajute la recoltat în agrict
redus de acţiuni pe această Vernichescu, medicul Cor­ organizare şi conducere a inîndră,
Buletin i
linie : în trimestrul I, spre nel Stoica, numeroşi profe­ vieţii de organizaţie trebuie tovarăşii de la S.M.A, Cîrnesti... nia publ
exemplu, pe agenda de lu­ sori de ştiinţe sociale; eco­ să analizeze cu simţ de; răs­ nee solit
cru a comitetului U.T.C. al nomie politică sau filozofie, pundere neajunsurile din serii; 20,
întreprinderii, nu figura mulţi comunişti pe care îi acest domeniu de activitate. nai „Cir
nici măcar o acţiune de a- are întreprinderea — cadre Cum tinerii de aici au ob­ 20,30 Rt
20,40 Cai
cest fel, iar pentru trimes­ cu pregătire superioară — ţinut rezultate demne de O zi înti
trul al doilea era prevăzută care, solicitaţi, ar putea să semnalat în multe privinţe, ritm ’79
doar o analiză (iunie 1979), dea un ajutor real în acti­ aVem convingerea că, be­ ştiri ;
în plenara comitetului, pri­ vitatea de educare materia­ neficiind şi de un sprijin muzical
vind preocuparea organiza­ list-ştiinţifică a tineretului. mai substanţial din partea
ţiilor U.T.C. în vederea edu­ Adevărul este însă că preo­ organizaţiilor de partid, lu­
cării materialist-ştiinţifice cupările privind munca de crurile se vor îndrepta şi-
a tinerilor, analiză care de educaţie materialist-ştiinţi­ vor evolua pe măsura po­
fapt n-a avut nici ea fică sînt aici, ca şi în alte tenţialului uman de care
loc (? !). în rest, nimic. Ce­ unităţi, deficitare. Cînd spu­ beneficiază, a recunoscute­
va 'preocupări, dar şi aces­ nem acest lucru ne gîndim DEVA
tea timide, au existat la şi la faptul că nu se între­ lor exigenţe comuniste ale compani
Ciocolati
grupul şcolar, unde s-au or­ prind acţiuni care să vizeze colectivului acestei presti­ A fost r
I’e terenurile Complexului de îngrăşare a viţeilor din Orâşiie au sosit să ajute la
ganizat în cadrul cercului latura afectivă, emoţională, gioase unităţi din judeţul seceriş ti combine de la Cirncşti. Dar nici una n-a putut intra in lan avind diferite de­ 7-a (Gră
..Prietenii adevărului“, une­ atît de hotărîtoare în cris­ nostru. fecţiuni. Un asemenea ajutor nu-i deloc eficient. 3 din cele 6 combine defecte fuseseră NEDOA1
le simpozioane pe teme cum talizarea unor convingeri. V. PĂŢAN recent reparate la lila. I-II (Fit
Buftea i
rul lui
I-lI (Ar
(Urmare din pag. I) fost analizată, s-au luat mă­ mă (Con
Lucrările au demarat satisfăcător, suri pentru a fi impulsio­ ŞANI:
(Unirea)
Darul cel mai frumos cesc ca fierar-betonist — nată, chiar s-au adus forţe New-Yo:
(7 Noic
noi de Ia Sibiu şi Braşov.
continua Traian Moldovan.
(Rcpubli
Doar e lipsă de forţă de se impune a fi mult Noi vom sublinia că sc om in
(Urinare din pag. 1) p e t r e c u t neîntrerupte muncă aici. impune mai multă ordine în VULCAI
schimbări, transiormări, în­ — Dulgherii şantierului ce intensificate! şantier, în gospodărirea ma­ mă de
LOI'va
noiri însoţite de îmbună­ fac ? terialelor de construcţie, o
în anii care s-au scurs, tăţirea continuă a condi­ — Montăm prefabricatele supraveghere tehnică aten­ po.
mai ales în ultimii zece, ţiilor de muncă şi de via­ care ne sosesc, confecţio­ tă, continuă. Obiectivul, u- re-"
colectivul minei, din cure- tă ale minerilor. La toate năm tipare pentru prefabri­ — Ou silit lăcătuş, dar fac: forţă dei muncă, vagoanele eiu !
catele ce se toarnă in şan­ de toate; La staţia de com- aşteaptă, nicat în Valea Jiului, se ca­ nlţ- Mu
a tăcut purle inginerul Bă- acestea, o contribuţie va­
lăncscu a parcurs un ne­ loroasă a adus-o şi Ion tier — răspunde Gheorghe presoare, la întreţinerea u- Nu i-am găsit pe şeful racterizează în primul rind CANI: Toţi
Noiembrie);
întrerupt proces de îmbu­ Bălănescu. Orent, şef de echipă. tilajelor, ajut şi la descăr­ lotului şi al şantierului. Fu­ prlntr-o înaltă tehnicitate, tiv parti
nătăţire a calităţii întregii „Cu ocazia încheierii ac­ — Necazuri ? catul vagoanelor — arăla seseră în şantier, dar pleca­ care se cere" imprimată încă GURAB
activităţi, a fructificai lot tivităţii dumneavoastră — De trei zile ne lipsesc Pavel Pănci Aici, la descăr­ seră cu treburi. Am aflat din această fază de con­ jurămîn
mai plenar avantajele con­ profesionale, ' vă urăm prefabricatele pentru aco­ însă că de curînd întreaga aerul) ;
centrării producţiei, extin­ mulţi ani cu sănătate şi periş... cat do vagoane nu există activitate a şantierului a strucţie. surprize
copie (
derii mecanizării, pertec- fericire alături de cei tăcere
(ionării proceselor tehno­ dragi“. Cu aceste cuvinte > GIU-Bă
logice. Cărbunele extras la Erin
pline de căldură se în­ „prczcnl“, dar o iac in­ ment au lost aduse liecă-
din abatajele tron talc a La ora cînd apar aceste risire şi- angajament, dc a- ră); 'f.
cheie albumul — modest tr-un lei aparate : se des- rui dascăl din a căror ca­ mîn i
crescut la aproape jumă­ omagiu adus muncit depu­ rind un-, Mioriţa Ciubota­ naliză şi cutezanţă, de în­ pacitate şi pasiune şi-au BRAZI
tate din totalul producţiei. se pe irontul cărbunelui rii, Rodiră Vint, Viorica trebări care cer răspun­ conspiră — în lafa con­ însuşit comori pentru via­ depărta
In anii 70 s-a trecut ta într-o viată de om. Sămărgtutcan, Vcronicu suri sincere cu cei care ducerii şcolii, a dascălilor, tă, fiecărui părinte care LAN: .
mecanizarea complexă. Nu­ Mălăescu, Mar ia Pctrean, şi Ie pun. a părinţilor. O frază e cultură]
Primind din mîinite se­ Velicia Salla, Simona Ma­ de-ajuns pentru o caracte­ trăia emoţia dc a-şi vedea
mărul complexelot de sus­ SIMERl
cretarului comitetului de rian, Maria Ghcrman, O- — Am- credinţa că acolo, rizare, pentru a ii ele în­ iiica OM. Oameni formali şui); 11
ţinere mecanizată aliate în partid acest semn__ al pre­ vidiu Mihc\7 Aurica Bar­ la locurile voastre de sele, aşa cum au fost la la şcoala pedagogiei unde să zboi
tuncliurpe s-a ridicat Iu LARI :
ţuirii şi recunoştinţei co­ ba, Gcorgela Popote, Da­ .muncă vc(i iaca dovada clasă, în timpul anilor de li s-a insuliat dragostea dc
cinci, Lonea începind să lectivului de muncă, cu niela Vulpe, Cat urina Ar- cinstei, corectitudinii, ca- şcoală. Momente de sin- carte, de învăţătură, sen­ (Muncii
rivalizeze cu cele mai me­ glasul copleşit de emoţie, deleanu, tllisabela Dulit, timentele nobile fată de
canizate mine din bazin Ion Bălănescu a spus doar Renale Heber, Georgelw ţară, de popor şi partid,
Productivitatea muncii a util: Teodoridis, Sanda Popcscu, unde Ii s-a cultivat căldu­
sporit cu peste 1 000 kg! — Vă mulţumesc din Adriana' CoslescrAna Stă- „Purcede drept ra pentru munca adevăra­ u?
post, iar consumul de lemn
inimă, Mr-ati iacul cel niş, Carmen> Andronache, tă, aceea de a creşte, de a
s-ii redus cu peste 10 mc/
mai irumos dcir, pe care toţi cei aproape 100 de-ab- modela oameni. „Ne vom
1 000 tone. îl voi păstra toată viata solventî ai Liceului peda­ Rezu
in toate domeniile de ca o amintire deosebit de. gogic din Deva se alia la şi biruie-n furtună“ înlîlni peste ani şi va tre­ 27 iunj
justillcăm
prezenta
bui
să
activitate ale minei s-au plăcută... conirunlarea finală — exa­ noastră matură în misiu­ Extr.
Extr.
menul de bacalaureat. Poa­ nea nobilă pe care ne-am 8, io, :
te şt-au ales universul de raclerului integru, unei ‘ceritale ce înfloresc zîm­ ales-o. Ne vom înlîlni Fond
simţire şt gîndire în pa­ comportări morale irepror bete pe chipuri de dascăli, peste 10 ani, peste 20 de lei.
triotismul Liiccaiăruhii poe­ şabile, demne de titlul de de părinţi, de absolvenţi. ani. Atunci va li 1999 —
ziei româneşti, poate mo­ învăţător. Proicsorul diri­ Ora educativă de la clasa veţi h generaţia care va
mentele de v\rl ale liricii ginte, Ovidiu Srrbu, se a.XIl-a educatoare a fost încheia anul şcolar 2 000.
contemporane, au desci­ confesează în faţa colegi­ festivă) dar — aşa cum a- Iată viitorul deschis de
frat ecuaţiile algebrice, lor, a. părinţilor loştilor săi preoia şi diriginta — ca drumul pe care păşiţi azi".
trăind, in aceste -zile, le­ elevi, în fa/a celor 38 de n-a căzut în iesttvism şi Şi versul arghezian, ales
pra confruntărilor în cu­ absolvenţi, avînd certitu­ Iriumtalism, oricîl de mari dc dirigintă pentru a în­ Timj
noaştere, in tot ce au asi­ dinea că vorbele sale au ar . Ii succesele (şi succe soţi munca educatoarelor Zl\\r> I
va fi
milat în anii de liceu. Dac acoperirea iaptelor. illcvii sele sînt mari, clasa a ab pe care le-a îndrumai, în­
clipele acelea catg gy pig- săt, pentru care a Joşi al solvit liceul cu media ge demna : „Cînd pleci să să cu
fiiers examenul de azi, o- doilea părinte, au încheiat nerală peste 0), a declan­ te-nsoţească piaza bună/ nin. '
Temp'
rele educative — cum de­ cursurile liceale cu media şat gînduri nostalgice, dar Ca un inel sticlind în 18 gra
numesc pedagogii ultima peste citra 0. n-a căzut în sentimenta­ dreapta tal Nu şovăi, nu mă :
lecţie de dirigen(ie, iecfic în clasa a XlI-a edu­ lism, ci tot ceea cc a oie­ le-ndoi, nu tc-nlrlsla/ Pur­
dc rămas bun şi de zbor catoare, profesorul diri­ rii a izvorît din convin­ cede drept şi btruic-n tur-
spre înalt — nu pot li ui­ ginte, Margareta Ist rate, geri, din acel optimism pe­ tună 1“.
La
tate. Nu pol şi nu trebuie tace apelul ultimei orc. 36 dagogic însuşit în anii de să şi
uitate 1 Sînt ore de mărtu­ de educatoare răspund şcoală. Gînduri - angaja- LUCIA LICIU mult
Călan — vedere din oraşul nou.