Page 95 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 95
"JOÍ, 28 ÍÜNIE 1979 t iiţ» 3
1
Daco-getii si ínfloritoarea
c? » *
lor ci
După cum se ştie, anul mare avînt. S-au păstrat
106 • e.n. a însemnat o piatră pînă azi ci leva remarcabile
de hotar în istoria veche a dovezi ale simţului artistic
. patriei noastre; Prin moar al strămoşilor noştri — cera Din noile blocuri alei oraşului siderurgiştilor.
tea eroică a lui Decebal şi mica ornamentată într-un
încheierea războaielor daco stil original, cu motive geo ■ MEREU ÎN FRUN acestui minunat loc de a-t. flori şi localităţilor Deva, din spate nu renunţă. în
române, o parte a Daciei a metrice, zoomorfe şi vegeta
fost transformată în provin le proprii aşezărilor din TEA REALIZĂRILOR din grement. A trecut-deja a^ Haţeg, Orăştie şi Calam cearcă,încă o dată, şi încă,
cie romană. Munţii Orăştiei, gama de po domeniul dezvoltării eco- nul şi... „tabăra de crea^ B ÎN PIAŢA „OBOR“ o dată., La. a patra încer
înainte de cucerire însă, doabe din ’ argint,, obiectele nomico-sociale — aşa cum ţie“ încă nu a luat fiinţă: care reuşeşte: s-o ia. îna-r
Dacia era una dintre ţările de feronerie ş.a. " îi stă bine unui municipiu sînt afişate la loc vizibil inie şi se întinde cu vite
cele-mai. avansate de la. pe- In domeniul politic, actul de talia Hunedoarei — B DIN CEI 1 456 SIDE- preţurile maxime la, care
riferia lumii clasice greco- c-el mal semnificativ a fost detaşamentele muncitoreşti RURGIŞTI :cai:e şi-au pro producătorii particulari îşi ză la drum. Pînă la in
romane. Pe parcursul a două atins în timpul lui Burebis- din această unitate terito pol vinde produsele. La, trarea în municipiu efec
secole, I t.e.n. şi T e.n., stră ta prin acea spectaculoasă rială vor încheia primul curat prin sindicat Joilete tuează o mulţime de aba
moşii noştri atinseseră nive realizare a unităţii politice pentru odihnă şi trata ora actuală, roşiile, cas
lul de apogeu ^al epocii fie statale — expresia unei uni semestru al anului — con ment în numeroasele sta-t traveţii şi fasolea se, des teri de la Legea, circula- '
rului, ínfloritoarea civiliza tăţi mai profunde, funda form preliminărilor — cu fac sub preţul înscris în ţiei — depăşire în pantă,
ţie a daco-geţilor manifes- mentale etno-lingvislice şi o producţie industrială' su ţiuni balneoclimaterice din încălcarea liniei conti
tîndu-se în domeniul cultu de civilizaţie. Acum daco- ţară pentru 1979, 840 s-au mercurial, în schimb cei
Ra- plimentară. în valoare de ce vînd cireşe ţin la preţ. nue, viteză mare etc. —
7,00 rii materiale; spirituale şi geţii devin cunoscuţi în în 29 milioane lei, în timp achitat deja de această îneît ne mirăm: că n-a ,
tsta politice. treaga lume antică. într-o misiune plăcută, între ce
;Io- In sfera culturii materia inscripţie elenă din Dionyso- ce valoarea producţiei le mai recente semnături B CASTEI,UL CORVI- creat evenimente de cir
iri; le, metalurgia fierului cu polis, Burebista este numit nete peste plan va ajunge NEŞTILOR a fost vizitat, culaţie-nedorite. ;
3r ( V- noaşte o dezvoltare conside „cel dinţii şi cel mai mare la cca. 18 milioane lei. pe vederile cu salutări ve de la începutul anului şi i
Efe rabilă. Dovadă stă varietatea dintre regii Traciei“, iar geo nite, din toate, colţurile ţă B NIMIC DEOSEBIT. 1
íei- uneltelor de fier descoperite graful Strabo afirma că ma H PE PLATFORMA SI rii, pe- adresa colegilor şi pînă acum,, de circa 30 de Spicuim dintr-o consem
jla- în Munţii Orăştiei precum şi rele rege putea strînge -ori- DERURGIEI HUNEDO- mii de oameni veniţi din nare a miliţiei municipa- -
. în toate aşezările dacice, că- cînd o armată de 200 000 de RENE se apropie o. nouă a organelor sindicale, fi toate colţurile ţării sau de
! ti 11 -răcterul specializat al aces oşteni, ceea ce pentru acea gurină cele ale, lui Nico le; referitoare la meciul
do vreme, constituia un adevă premieră..: intrarea în peste graniţele ei. de duminică, 24 iunie a.c., ,
ol- tor unelte. S-a calculat de rat record. Şi cine dacă nu funcţiune a laminorului lae Balica, Emil Drăgan,
pe- către specialişti că pentru un stat puternic şi bogat ar nr. 3 de sîrmă. Drept ca Daniel Groîenştein, Ale 0 MICRO-CASA, de dintre, echipelq. de fotbal. ]
De cantitatea de fier brut sau fi putut ridica- într-un timp re, la cuptorul cu pro xandru Necula, Aurelian- COMENZI. I.C.S. Alimen Corvinul şi Politehnica ,
ni sub formă de unelte ce s-a relativ scurt puternica, dar Pascu. tara deschide cu începe Timişoara : „în timpul
al; descoperit într-un atelier de şi costisitoarea, construcţie pulsare, al noului laminor, s
iré fierărie de la Sarmizegelusa din Munţii Orăştiei, con a fost aprins-focul — pen desfăşurării partidei nu
irá a fost necesară prelucrarea strucţie , unică în Europa ? ! tru uscare şi încălzire: — s-a întîmplat nimic deosc- i
',00 a cel puţin 50 de tone de concomitent cu începerea bit“. Consemnarea este a- J
pi minereu, ceea ce feste edifi După dispariţia de pe sce probelor mecanice în gol
ta- cator pentru nivelul epocii. na politică a lui Burebista, devărată. Nimic deosebit i
ele In domeniul spiritual, e- statul dac. îşi continuă isto la primele caje. nu s-a, întîmplat dumini- I
io- poca lui Burebista şi Dece ria. Chiar redus teritorial, el că, în afară de faptul că J
« . se menţine puternic în ceta m RECENT, 20 DE FA
5
ii; bal s-a situat printre cele tea transilvană a Carpaţilor. MILII DE SIDERURGIŞTI echipa la care hunedore- I
mai avansate din lumea an
,oo Unitatea politică geto-dacă au intrat în locuinţe noi nii ţin foarte mult, a ju- *
lo- tică. Cunoaşterea scrisului, se va reface sub regele De iar multe altele — ca cele cat ultimul său meci în I
de demonstrată-’ din numeroase cebal, cînd Dacia va cunoaş ale siderurgiştilor Ioan categoria A. *
op vestigii (blocurile cu litere te din nou o epocă de înflo Briceag, Francisc Dră-
greceşti din incinta sacră a I
Sarmizegetusei, ştampilele ritoare dezvoltare. împăratul ghici, constructorilor Ilie B BRASERIA „GAM- .
„Decebalus“ şi „per Scorilo“ roman Traian" va avea ne Flori, Avram Tripan, pen BRINUS“,. oferea ieri cli- |
voie de peste 150 000 de sol
imprimate pe un vas de cult, daţi şi de aproape patru ani sionarului Dumitru Ghen- enţilor săi 5 feluri de
sau menţiunea lui Dio Cas- pentru a supune pe vitejii ciu, mecanizatorului Ioan supe şi ciorbe, fi sorti- |
ES ÎN SALA GHIŞEE-
sius prin care aflăm că De daci. Ghimici ş.a. — sînt ..pe LOR POŞTEI, la cele trei re de mîine, 29 iunie, o
cebal a trimis o scrisoare Mai tîrziu, după crucialul picior“ de mutare în noi micro-casă de comenzi la mente de mîncare gătită,
împăratului Domiţian), în mese, .cetăţenii nu găsesc unitatea nr. 25 din piaţa în jur de 15 minuturi şi
seamnă, dată fiind perioada, an 106, elementele culturii le apartamente de la blo decît două scaune şi trei „Obor“. Cum procedează alte gustări. Aici 55 la su
materiale romane se vor im
un moment de culme al ci planta în Dacia nu pe un curile nr. 17 şi 20 din cen tocuri cu cerneală. cei care vor să apeleze la tă din vînzări o reprezin- 1
vilizaţiei antice. Desigur, nu fond viran, ci pe un funda trul civic şi blocul 2 din B ARE. TATA, UN BA'- această formă de comerţ ? tă. producţia culinară pro- î
este vorba de răspîndirea în ment solid, superior. Sinteza microraionul V. In semes Fie forniînd la telefon nr. prie. |
masă a scrisului ; doar o trul I s-au dat în folosin IAT. Gheorghe; Andrei,
parte, o pătură subţire de daco-romană produsă în pro ţă 419 apartamente din muncitor la C.SvH, avea o 14178, fie adresîndu-se di
cesul romanizării va împleti
rect personalului alimen
privilegiaţi avea acces la cele două civilizaţii şi va cele 758: planificatei în a- fetiţă, şi-şi. dorea tare
cultură, ca dealtfel în orice sta la temelia formării po cest an. mult să aibă; şi un băiat. tarei. La o jumătate de
societate împărţită în clase. porului român de-mai tîrziu. Dorinţa i sra. împlinit, re,- oră de la lansarea comen
Arta daco-geţilor cunoaşte ■o ACTUALMENTE, ÎN cent, cînd soţia, Elena a zii, produsele solicitate
şi ea în această epocă un C. DROZD pot fi ridicate.
HUNEDOARA revine un dat: viaţă, la, maternitatea
autoturism proprietate -municipiului, unui, voinic B FAPTA ŞI RASPLA-
personală la 34 de locui pe nume Mihai. TAi Ioan Ciobanii (A-
In z... proaspeţi posesori se nu CULAŢIE. Miliţia: munici leea Cîmpului, nr. 1, ap.
Printre
mai
cei
tori.
fl. ATENŢIE LA CIR
70), şi Vasile Cuciureanu
mără Iosif Negru, Ioan
(str. Mureşului, nr. 15,
Golomboş şi alţi siderur- piului a organizat recent ap. 30), doi indivizi ce
în ziua de vineri, 8 iu — Ei nu zau... poate mai gişti, constructori, mineri... trei acţiuni pe teme de ■ nu aveau nici o ocupaţie,
nie a.c., in autobuzul ple vrei şl altceva? sări ca circulaţie, gen „filtru. to au fost condamnaţi la 1
cat la ora 10 din autogara ars ţîfnosul. ■ TÎNARA GRADINAi tal“. Iată bilanţul acesto
Hunedoara, spre Deva. Pe — Vedeţi, curentul vine ZOOLOGICA din perime ra: 22 de conducători an închisoare- cor-ecţio-nală.
bancheta a doua din dreap direct pe copil . şi... trul zonei de agrement auto au fost amendaţi Speram ca pedeapsa să—i
ta, un tip şaten, în jur de — Şi mă rog, pentru co Chizid găzduieşte, în pre pentru abateri de la legea înveţe minte că nu se
30—35 ani, , avînd o alură pilul dumitale ai vrea să zent peste 100: animale şi circulaţiei iar 32 au fost poate:., pîine fără muncă.
de atlet. Poartă bluză-lri- asude 50 de oameni ? păsări din ţară . şi de; pe avertizaţi. Concluzia.: tre
cot galbenă cu mîneci scur — Dar gemuleţele de ae buie să se. circule cu mai fl CĂLDURĂ MARE.
te, pantalon maron, iar în risire sînt toate deschise ! mai toate continentele. multă atenţie. Dialog la unitatea nr. 25,
picioare sandale „romane“ — D-aia sînt făcute: Cele mai recente achiziţii: aparţinând I.C.S. Alimen
peste ciorapii vişinii. Pe Tinărul tată şi-a dat sea lebede; ponei, ursuleţi ti- tara : — Un suc rece, vă
genunchi ţine o servietă ma pe dată cu cine are betani, lame, struţi şi o... B. AUDIENŢA. Gruia rog. — Suc avem, dar nu
paralelipipedică, rotunjită „Mama Leone“ de toată Oprea, muncitor la C.S.H., rece, că de trei zile n-am
la colţuri şi zimţuită de de-a face şi a tăcut. In frumuseţea.. a venit în audieBţă la mai primit gheaţă. In a-
schimb, un alt călător, a
numeroase fermuare. Se închis? totuşi capacul cu consiliul popular şi a în cest timp, lingă unitatea
făcea că nici nu-1 vede pe pricina. trebat : — Eu am divorţat nr. 23, aparţinînd I.’A.B.L.
omul din apropiere, de Ţîfnosul a ţîşnit ca un fl MflNE, FOŞTII I UR- de soţie şi vreau să în
vlrstă asemănătoare, ce-şi NALIŞTI ioan Ciordaş, treb cui îi rămîne apar un:calup, ele gheaţă,se to
ţine cu greu echilibrul pe resort al răutăţii, l-a des Dumitric Mirăuţ, fostul o- pea, unitatea fiind închi
chis şi a început să-i îm
culoarul maşinii, din cauza proaşte cu reproşuri şi e- ţelar-Nicolae Ioviţă şi alţii tamentul, mie sau fostei să, nu se ştie din ce
puiului de om pe care îl aniversează prima lună de nevestn şi celor 3 copii cauză.
are în braţe: Ba mai mult,- pitete, mai puţin cuviin cînd colegii de muncă minori ? Stupidă întreba
faptul că vecinul său de cioase; pe toţi cei ce încer re. E doar foarte clar că, fl JOC PERICULOS.
scaun şi-a oferit — cu un cau să-l tempereze... La le-au îynînat — în obiş deşi în sentinţa de divorţ Pe şoseaua Deva — Hu
gest firesc, tandru, ome staţia din centrul Devei — nuitele momente- festive nu e precizat acest lucru, nedoara, circulaţie intensă
în apropierea poştei — a
nesc — locul dc lingă — tradiţionalul... baston apartamentul îi revine în ambele, sensuri. Auto
geam. l-a, intrigat nespus coborît în legănări mu.ş- de pensionar, florile recu mamei şi celor 3 copii pe basculantele 31-HD-4875, La ştrand c plăcut pe a- *
pe presupusul atlet, care., a chiuloase de atlet biruitor noştinţei şi urări de sănă care G. O. i-a părăsit. condusă de Ioan Mirza, şi ceasfcă vreme toridá¿
început să fulgere în jur şi, tot aşa, a intrat în clă tate. 31-HD-4855, la volanul că
cu priviri provocatoare; direa poştei, la biroul de fl FRUMUSEŢE ÎN reia se afla Zaharie Că-
pline de arţag. Şi, de în difuzare a presei, ca la el ■ LA SUGESTIA FO MILIOANE DE EXEM tană, mergeau una după SABIN IONESCU
dată ce i s-a ivit prilejul acasă. RURILOR CULTURALE, PLARE. In Hunedoara alta. In dreptul I.M.C. TRAIAN BONDOR
s-a dat în spectacol. Poate o fi de-al casei 1 municipalitatea a adus, sînt înflorite, la ora ac Bîrcea, 31-HD-4855' semna eu sprijinul subrertac-
— Fiţi bun, închideţi ca Nu-i ştim numele. cu mari eforturi, nume tuală, în parcuri şi, alei, lizează că vrea s-o depă ţiei locale a ziarului
Dar, oricine ai fi omule,
pacul de aerisire din pla te întrebăm ; unde p-c o- roase blocuri de marmură circa 4 milioane de flori şească pe surata ei din nostru
fon — îl roagă omul cu co menia ? pe malul lacului Cinciş, de sezon, aduse din sera faţă. 31-HD-4875 însă iese Fotografii : •
pilul, pe cel ce-i oferise în vederea realizării unui municipiului. Sera consi pe banda din stînga, ca VIRGIL ONOIU
locul. I. dAnuţiu grup sculptural, adecvat liului na
Sentinţă aspră, dar dreaptă
Ieri, 27 iunie a.c., Tribu- premeditare pe Ana Stancu
" nulul judeţean Hunedoara (44 ani), Dumitru Stancu
l-a condamnat pe inculpatul (46 ani) şi Mirela Stancu (20
Gliiţules'cu Claudiu din Pe ani). După săvîrşirea faptei
troşani la pedepsa capilală inculpatul a sustras autotu
— moartea — pentru infrac rismul proprietatea victime
ţiunea de omor deosebit de lor şi a plecat spre Tîrgu
grav prevăzut si pedepsit de Jiu, dar în defileul Jiului
art. 174, 175 lit. a şi 176 lit. s-a răsturnat. Ulterior s-a
a şi b din Codul penal. Com predat organelor de miliţie.
pletul de judecată _a re Dat fiind caracterul deose
ţinut eă în noaptea de 1/2 bit de grav al faptei, instan
■ martie 1979, inculpatul ţa a pronunţat pedeapsa cea Obişnuita animaţie de Ia porţile celor mai reprezentative unităţi ale. tinerei industrii uşoare hunedorene în-
a pătruns în apartamen mai aspră prevăzută de lege. treprinderea de tricotaje şi Fabrica de încălţăminte — la ora schimbării turelor de lucru.
tul familiei Stancu din Pe- Condamnatul a declarat re
_ troşanl ucigînd cu cinism şi curs.
