Page 97 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 97
Proletari din toate uniţi-vâ !
ANUL XXXI
NK. 6 733
VINERI,
29 IUNIE
1979
JUDfTU HUNEDOARA
4 pagini — 30 bani
Astăzi, în jurul orei
9,30, posturile noastre de
radio şî televiziune vor \h CINSTEA MARII NOASTRE SĂRBĂTORI
transmite direct de la
Midia-Năvodarî Aduna CU PLANUL
rea populară organizată SEMESTRIAL
cu prilejul vizitei de lu ÎNDEPLINIT ECfl 1944
Clnd va produce noua secţie cru a tovarăşului Nicolae Centrala
Ceauşescu, secretar ge
neral al Partidului Co minereurilor Deva
de panouri mari de ia I.M.C. Deva? munist Român, preşedin Colectivele de muncă
tele Republicii Socialis
ale unităţilor din judeţul
te România, în judeţul nostru, aparţinătoare Cen
Stadiul actual al investiţiei etc. —, utilaje de mare ca Constanţa. tralei minereurilor De
pacitate — pompe pentru
A / ' ‘ betoane, autobetoniere, mij va, raportează îndeplini
' Prezintă tovarăşul OLIMPIU MATEI, inginerul şef loace de transport, o maca rea prevederilor de plan
pe primul semestru al a-
! al I.M.C. Deva : ra „CKD“. Printr-o rigu
i roasă organizare a muncii nului. în perioada care a
— Secţia de prefabricate din beton armat are un trecut din an a fost obţi AUGUST
prim termen de punere în funcţiune parţială luna vii acestor, efective în schim nută o producţie’ in
toare, adică iulie a.c., iar termenul definitiv este în buri prelungite, prin folosi dustrială suplimentară
luna septembrie a.c. La ora actuală, lucrările se rea în două schimburi a u- în valoare de peste 20
află în urma graficelor stabilite. Cauzele ? Neasigura- tilajelor amintite am reuşit milioane Iei şi o pro
rca de către G.S.C.F.I. Deva a fronturilor de montaj să recuperăm o bună parte ducţie netă peste plan de şi-l vor suplimenta în a-
la gospodăria de agregate, gospodăria de ciment, liala din rămînerile' în urmă şi aproape 29 milioane lei. dunarea generală a oa
de fabricaţie, hală diverse, închiderea halei industria să imprimăm activităţii de De remarcat că sporul menilor muncii care va
le, căile rulare. Sînt atacate, dar nu definitivate dru pe şantier un ritm care a- producţiei nete a fost ob avea loc în luna viitoare.
murile interioare, căile de rulare a podurilor, acoperi sigură respectarea grafice ţinut în cea mai mare Dintre brigăzile cu cele
şurile şi închiderile de hale, postul trafo, tunelul de lor stabilite în şedinţa de parte pe seama creşterii mai bune rezultate se nu
tratament termic, instalaţiile de for(ă şi lumină şi al comandament din 20 iu productivităţii muncii, în- mără cele conduse de Pecs
tele, obiective ale căror grafice sînt scadente. Există în nie a.c. registrîndu-se apreciabile Samoilă; Aurel Şoşoi, Ion
stoc utilaje în valoare de peste 23,5 milioane lei, din — Concret, care este an depăşiri la majoritatea Nicolae, Kelemen Lauren-
tre care mai bine de jumătate sînt predate la mon gajamentul dumneavoastră, sortimentelor principale. ţiu şi alţii.
taj. Nu s-au primit încă o scamă de proiecte şi do al constructorilor, în lumi Cu cele mai mari reali
cumentaţii tehnice. Mai sînt utilaje cu termene de li na acestor grafice ? zări se situează, în ordine, ECONOMII
vrare nccorelatc, precum şi utilaje nccontractate. La — La ora actuală avem I.M. Hunedoara, I.M. Bar
ora actuală ar fi nevoie de cel puţin 150 montori. In tot ce ne trebuie — efecti za, E.M. Deva, U.U.M.R. DE ENERGIE
şantier sînt abia 61. ve, utilaje, materiale. Pînă’ Crişeior, E.M. Certej. ELECTRICA
la 30 iunie vom termina lu
crările aferente cotei zero
Constructorul : NE MOBILIZĂM, PENTRU A la hală, interioarele postu întreprinderea Colectivele muncitoreşti
lui trafo, ceea ce asigură minieră Uricani de la I.M. Barza, I.P.E.G.
NE ÎNCADRA ÎN GRAFICELE STABILITE ! front de lucru corespunză Şi minerii din Uricani Deva, I.U.M. Petro
, La unele lucrări, con rea documentaţiei tehnice tor pentru montarea utilaje au îndeplinit planul pe şani, I.C. Orăştie, I.M.C.
Deva,
Orăştie,
„Vidra“
structorii înregistrează rit pentru gospodăria de agre lor şi a aparaturii electrice. primele 6 luni din acest Ipsos Călan raportează
muri superioare — centrala gate, insuficienţa efective La 1 iulie vom începe ten- an. Desfăşurînd o muncă constant succese de pres
de betoane şi canalizările lor cu care am pornit la cuielile la tunelul de trata energică şi bine organiza tigiu' în întrecerea socia
pluviale şi menajere au fost drum în acest an — subli mente termice, iar pînă la tă în abataje, folosind la listă. Concomitent cu în
terminate, iar la depozitul nia ing. Ioan Bălan, şeful 15 iulie vom termina par capacitate maşinile, uti deplinirea exemplară a
de produse finite s-a exe şantierului construcţii. tea de construcţii în zona lajele şi instalaţiile din sarcinilor de producţie, u-
cutat peste 85 la sută din — Sînteţi de acord — estacadelor pentru benzile dotare, ei au reuşit să ex nităţile respective înregis
construcţiile aferente. în credem — că enunţarea de transport de la tunelul tragă lună de lună însem trează şi însemnate econo
schimb, există încă rămî- cauzelor întârzierilor nu de sub haldă şi pînă la nate cantităţi de cărbune mii la consumul de ener
neri în urmă la hala de fa mai ajută la nimic. Ce se centrala de betoane. peste plan, ureînd sporul gie electrică. De la înce
bricaţie, la tunelul de tra întreprinde concret pentru de producţie de la înce putul anului în unităţile
tament termic, la gospodă- contracararea efectului lor ? Au pus întrebări şi au putul anului la peste 6 000 de mai sus s-au economi
de agregate. — începînd din luna mai consemnat răspunsuri Comunistul secţia Juncu Il-a Gheorghe, tone de cărbune. Aceasta sit peste 2 400 MWh e-
C.S.H.
a
furnale.
Alături de propriile am primit un sprijin mai GH. I. NEGREA sudor, şef de echipă, execută reprezintă depăşirea cu nergie electrică, cantitate
rij.icienţe, la aceste întîr- eficient din partea trustu S. IONESCU lucrări de înaltă calificare la 2 000 tone de cărbune a cu care preparaţia mine
zieri au contribuit schimbă lui nostru de la Braşov : instalaţiile de ridicat şi la in angajamentului anual, pe reurilor Barza poate func
rile de soluţie intervenite cca. 150 oameni detaşaţi — stalaţiile de presiune ale fur care minerii din Uricani ţiona peste o lună de zile.
nalelor de 100(1 mc.
la închiderea halei, întîrzie- zidari, betonişti, izolatori (Continuare în pag. a 2-a) Foto : N. NEGRU
O condiţie esenţială viitorul Vulcanului au în şi înlr-o galerie, înainte de
prezentul
Treculul,
ceput, evident, să se sepa închiderea minei. Vremu
rile de• altădată, au în
pentru dezvoltarea zootehniei re: Aici, la vechea poartă gheţat în memoria vîrst-
a Ţării Haţegului şl Olte
niei există două iotogra- nicilor.
fii de o rară expresivitate Evident, nici documen
Asigurarea unei bogate baze istorică şi socială. Una în tele păstrate în • arhivă,
fotografiile
aşezate
nici
făţişează un bărbat, îm Infuzie de tinereţe cu grijă în albumele mu
furajere pentru întregul brăcat sărăcăcios, ţinînd zeelor nu pot săvîrşi mai
pe un bra( un copil ce
priveşte în urmă peste u- bine conturul, ca oraşul
singur, aşa cum arată el
efectiv de animale mărul tatălui, iar celă si vigoare astăzi. Urci dealul Coro-
lalt bra( ir era ocupat de
o bocceluţă şi braţul sting eştilor pătruns de impor
în toate unităţile agrico cest lucru a fost pus în evi al sofiei. O iamilie pleacă begiei. O gazetă a vremii tanta covîrşitoare a coti
le socialiste se pune cu denţă de raidul-anchelă pe din Vulcan. Fotograiia da a iost închisă Ia 8 septem dianului. Străzi de largă
stringentă prioritate sarci care ziarul nostru l-a între tează din toamna anului a inserat atunci un repor brie 1931. respiraţie, blocuri înalte,
na recoltării şi depozitării prins în consiliile unice a- 1931. taj intitulai : „Moartea A doua iologralie înfă beton, ojel, sticlă, neon,
în bune condiţiuni a între groindustriale Geoagiu şi Mina din Valea Arsului Vulcanului“. Exploatarea ţişează un grup de mineri. şirul neslîrşit al masini-
gii producţii de nutreţuri, Orăştie. Astfel, datorită bu îşi încetase respiraţia, iar cărbunelui devenise neren- Această iologralie a fost
terminarea însilozărilor şi a nei organizări a muncii de lamiliilc, multe sule de labilă iar patronalul a ho- introdusă într-o sticlă, a- D. DEM IONAŞCU
poi zidită într-unul din di
cositului fîneţelor, pînă cînd recoltare, în unităţile Con iamilii au luat drumul pri tărît închiderea minei. Şi gurile ce s-au construit
se declanşează recoltatul siliului unic agroindustrial (Continuare în pag. a 2-a)
griului ! Asigurarea bazei Geoagiu .s-au însilozat, din
furajere pentru întregul e- prima coasă, 4 110 tone de
fectiv de animale, sub ra nutreţuri faţă de 4 500 cit
port cantitativ, calitativ şi prevede planul. De aseme.-
ca structură sortimentală nea, s-au transportat şi de
constituie condiţia esenţia pozitat în clăi 235 tone de
lă pentru dezvoltarea zoo fînuri. La recoltatul şi în-
tehniei — ramură aducă silozatul furajelor se lu
toare de venituri în tot crează cu două formaţii do
cursul anului. Această uzi tate cu combine şi tractoa
nă vie — zootehnia — nu re cu remorci care se de
poate funcţiona fără hrană. plasează, pe baza unui pro
De aceea, trebuie folosite şi gram elaborat de consiliul
valorificate toate sursele de unic, de la o unitate la
furaje, mai ales în acest alta; Acum aceste formaţii
an, care nu prea promite o lucrează la C.A.P. Romoşel
recoltă bogată de fînuri. şi la complexul de vaci de
Acolo unde acest lucru la Văidei. Totodată, s-a
trecut şi se lucrează intens
nu numai că s-a înţeles, dar la cositul fîneţelor natura
s-a şi acţionat din timp, le, pînă acum recoltîndu-se
folosi ndu-se atît mijloacele
mecanice, cit şi coasele, N. BADIU
s-au obţinut rezultate bune
Ja însilozări şi la fînuri. A- (Coniinunrn în nnn « O -î
