Page 98 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 98
.iLDyălULUl
f’Hg. â 1 r. V ■ t .
Direcţia esenţială de acţiune: Cind va produce noua secţie de
Reducerea cesturilor de producţie, panouri mari de laS„M„C, Deva? m
(Urmare din pag. 1) vin la 7,10, chiar mai tîr- .9,00 Mu
stri
ziu. In juru
a consumurilor de materiale, Monitorul : FINALIZAREA OBIECTIVULUI — Care-i ritmul la mon lă
CERE EFORTURI, CONCENTRARE, taj ? clar
— Acolo unde avem pro lari
RĂSPUNDERE
combustibil şi energie — Fronturi de lucru a- ■ — Institutul de cercetări iecte, unde utilajele sînt prii
sosite, sîntem în grafice.- în
cru
Nic
vem, forţă dc muncă — şi proiectări pentru mate baza reglementărilor, furni ere
zorii de utilaje sînt datori
riul
Pentru colectivul Întreprin resti, a întregului personal rilor la reţeaua de alimen pentru etapa de faţă — de riale de construcţii Bucu să trimită utilajele prea- pre
reşti. Aceste necorelări ne
derii miniere Barza — co muncitor în acţiunea de uti tare cu energie electrică şi asemenea — preciza ingine fac să risipim forţă de samblate. Nu numai că n-o Soc
jucl
lectiv căruia pentru a treia lizare raţională a materiale s-au elaborat programe de rul Gheorghe Buzdugan, şe fac, dar. în şantier găsim a
oară i s-a decernat Ordinul lor. Astfel, cele trei norme funcţionare pe principalele ful şantierului instalaţii- muncă, montînd şi demon- mari nepotriviri — conti ţâr:
Muncii clasa a 11-a şi dra de consum din planul de stat utilaje (maşini şi trolii de monţaj Deva. tînd unele utilaje pînă le O
pelul de întreprindere frun pentru lemn de mină si che extracţie, eompresoare, pom-' dăm de capăt; nua ing. Gheorghe Buzdu lua
taşă pe ramură — aplicarea restea au fost desfăşurate pe pentru apă industrială, — Necazurile vin de la — Cit lucraţi ? gan. Cerem şi beneficiaru 16.30 Km
noului mecanism economico- în cadrul întreprinderii prin mori şi celule de flotaţie, necorelările unor proiecte — 10—12 ore zilnic — lui să ne aducă mai prompt SCI
financiar constituie un sti mai multe repere, urmărite pompe pentru evacuarea tul de instalaţii-montaj cu cele răspunde ing. Iosif Curuţ, utilajele la montaj, să nu 18,25 Tr;
mulent important de mobili prin fişă limită lunară, co burelii sterile etc. Măsurile de construcţii — sublinia 18,3*7 La
zare a întregului său poten respunzător specificului fie luate s-au concretizat prin- ing. Viorel Popovici, direc şei de lot. Neplăceri ne fac Je ţină în stoc. Oricum, 18.30 100
ţial în vederea creşterii efi cărui sector şi raion minier. tr-o reducere a consumului torul Trustului de construc autobuzele I.T.A. şi ale montorii se vor încadra în 19.00 Tel
cienţei întregii activităţi la Eventualele situaţii deosebi de energie cu 12,02 MWh/1 ţii industriale Braşov. G.I.G.C.L. Deva. In loc să termenele stabilite, finali 19,15 1st«
nivelul sarcinilor actuale. te, care comportă un consum milion lei, faţă de perioada sosească dimineaţa la 6,50, zăm la timp lucrările în ve tloi
Comitetul de partid şi con peste prevederile fişei limi similară a anului precedent. — Cinc-i proiectantul ? ca să începem lucrul la 7,00, derea probelor tehnologice. act
siliul oamenilor muncii au tă, sînt analizate şi aprobate, In ceea ce priveşte com pai
stabilit acţiuni concrete, o- de la caz la caz, ţinîndu-se bustibilii, cunoscînd efortu Furnizorii de utilaje : SOLICITĂM OPERATIVITATE, DAR Şl CALITATE ! nei
rientate atît pentru realiza rile ce se pun pe plan naţio 19,43 Do
rea producţiei marfă şi glo nal pentru reducerea aces întreprinderea „Nicolina“ noavoastră, furnizori de uti utilajelor şi echipamentelor f*
r
bale, cit şi a producţiei nete, tora, s-au stabilit consumuri Iaşi a livrat centrala de be laje : Promptitudine, cali electrotehnice. Modul în ca 20,20 Fol
prin reducerea - cheltuielilor Organizaţiile de partid specifice pentru fiecare ca toane. La timp, este adevă tate ! re se acţionează în prezent CUI
materiale. în primul rînd, tegorie de utilaje. Rezultate rat. Dar nu conform docu garantează recuperarea în li/,1
eni
s-au elaborat măsuri de implicate nemijlocit, le obţinute reprezintă o re mentaţiei, ci cu mari ne Tovarăşul Alexandru Bo- semestrul I al anului a u-
încadrare în sarcinile de cu toată răspunderea, ducere a consumului de potriviri. Telefoane, adrese, şorogan, directorul G.S.C.F.I. nor restanţe la totalul lu 20,40 Ca:
plan la producţia fizică si în îndeplinirea combustibil cu 0,683 tone eforturi în plus, muncă în Deva, aflat pe şantier, ne crărilor de investiţii în vi 21.00 All
de îmbunătăţire a calităţii c.c./lOOO lei producţie globa
acesteia. Rezultanta materia sarcinilor de plan şi a lă faţă de aceeaşi perioadă zadar... Colectivul rriuncito- spunea : „Sîntem pe termi loare de 5 milioane lei, ia CT
mă
lizării acestor măsuri o con angajamentelor a anului trecut, în condiţiile resc care ridică noua secţie nate cu lucrările de con la construcţii-montaj de a- nei
stituie realizarea producţiei creşterii şi diversificării par efe panouri mari de la Bîr- strucţii propriu-zise, în iu proape 2 milioane lei, cre- 21,35 Te
fizice de metal. cului auto propriu. cea-Deva solicită înţelegere lie urmînd a efectua îndeo- înd condiţiile impuse de ul
Urmărim prioritar reduce Elaborarea diferenţiată a şi ajutor de la „Nicolina“ ’sebi lucrările de arhitectu timul termen stabilit pentru
rea consumurilor specifice normelor de consum pe ra Iaşi. ră. Practic, aceasta creează punerea în funcţiune a o-
la materiale, combustibil şi seama în primul rînd de u- ioane, instalaţii etc., a con „Progresul“ Brăila a tri front larg pentru montarea biectivului“.
. energie, prin extinderea ac tilizarea înlocuitorilor şi de tribuit şi la repartizarea mai mis bateria de casete. Mon
ţiunii de normare a consu eficienţa tehnico-economică judicioasă a cheltuielilor pla
murilor, îmbunătăţirea con a acestora. Pentru celelalte nificate pe fiecare subunita tarea lor este pe drumul Măsuri de primă urgenţă BUCL
diţiilor de întreţinere şi re materiale importante sînt te, mobilizîndu-se pe această critic al punerii în funcţiu dioprog
parare a utilajelor, cu efecte stabilite pentru întreprindere cale întregul potenţial al în ne. Casetele se prezintă eu I® Livrarea în ccl mai scurt timp de către între Radiojo
directe asupra creşterii dura 11 norme de consum la nivel treprinderii la reducerea multe şi mari deficienţe. prinderile „Progresul“ Brăila, „Nicolina“ Iaşi şi U.M. presei;
cililor;
tei generale de folosire şi a departamental şi un număr cheltuielilor materiale de După insistenţe, delegatul Timişoara a ultimelor utilaje aferente noii secţii dc 9.05 ltă
intervalului dintre reparaţii, de 39 norme elaborate intern, producţie. „Progresului“ Brăila s-a panouri mari prefabricate ; lor; 10
inclusiv reducerea consumu de către unitate, care sînt Pentru a cinsti aşa cum Bl Intervenţia promptă pe şantier a colectivului dc 10.05 A
lui de piese de schimb. Con desfăşurate la nivel de sec se cuvine cele două mari prezentat pe şantier. A vă la „Progresul“ Brăila pentru remedierile ce se im ştiinţa
mente
cretizarea acestor obiective toare,’ raioane, instalaţii etc. evenimente — a 35-a ani zut şi a recunoscut defi pun la bateriile de casete livrate, fapt ce condiţio ştiri ;
principale şi programe de în acest fel s-a putut cu versare a eliberării patriei cienţele. Dar n-a rezolvat nează in mod direct ritmul lucrărilor dc montaj ; raxlio-t"
măsuri stabilite pînă la nivel prinde cca. 80 ia sută din de sub dominaţia fascistă şi nimic. Şi a plecat... R Prezenţa permanentă pe şantier a reprezentanţi ştiri ;
de subunitate (raion minier, valoarea totală a materiale Congresul al XII-lca al U.M. Timişoara livrează lor proiectantului, în vederea soluţionării oportune a folclori
instalaţie de preparare, ate lor utilizate la extracţia şi partidului — avem posibili podurile rulante. Le trimi tuturor problemelor care sc mai ridică în această eta Repere
De la l
prepararea minereurilor. Pe
lier), analizarea şi îmbunătă lingă aceasta, odată cu nor tatea ca, la adunarea gene te la timp, dar nu cu echi pă finală ; club ;
ţirea acestora în cadrul fie mele de consum, fiecărui sec rală a oamenilor muncii, ca ÎS,20 Ci
cărei organizaţii de partid tor de activitate, în funcţie re va analiza activitatea pe pamente complete,. ceea ce KS Asigurarea de către Trustul de construcţii in 10,40 C
şi grupă sindicală, constituie de specificul respectiv, i primul semestru al anului înseamnă o frînă în ritmul dustriale Braşov a efectivului necesar de montori dc muzică
lin de
sarcina principală pe care s-au stabilit principalele ac 1979, să ne suplimentăm an muncii constructorilor şi specialitate, dc care depinde intrarea la termen in trări i
comitetul de partid al între ţiuni pe care trebuie să le gajamentul aprobat de adu montorilor. funcţiune a noii secţii dc panouri mari prefabricate 17,20 F
prinderii a stabilit-o încă Întreprindă în baza unui pro- i narea generală din februa Două vorbe pentru dum- de la I.M.C. Deva, e Orele i
din ultimul trimestru al a- gram pentru a se încadra rie a.c. ai cînt
nului trecut. în consumurile stabilite. Ancbci
Cadcnţ
Stabilirea de. norme de O atenţie deosebită . este NICOLAE PANTEA Complexul dc tngrăşare Snlr-o
consum diferenţiate, priori acordată reducerii consumu preşedintele consiliului a vitelor Orăştie : combi stop ir
tar pe sectoarele şi raioanele lui de energie electrică, rea oamenilor muncii nele conduse dc Andrei Ca-
loan
El
miniere, precum şi defalca- lizării de economii la acest Ing. NICOLAE LUNGU dar ţi zilnic Dănilă. mari rea la
viteze
lizează
rea acestora pe grupe de principal indicator. Pentru a- seceratul orzului.
maiştri au creat mediul co eeasta s-au stabilit norme de preşedintele biroului
respunzător mobilizării tutu consum pe principalele punc executiv a! C.O.M. Foto : VJRGIL ONOIU
ror cadrelor tehnico-ingine- te de racordare a consumu I.M. Barza ----------------------- :_____i____
DEV
comp a
Clor ai.
Infuzia da tinereţe vigoare A -ost
' .■ (O
EDO
I 0
(Urmare din pag. -1) numără în prezent 31000 indică treaptă cu treaptă Iubesc şi meseria de mi Uer
lu
4
de locuitori, din care o urcuşul spre mîine. ner" (Vasile Pîrjan, mi ¿-.ti O
treime sînt tineri, majori — Oraşul nostru — nc ner) ; „Acum avem un o- mă' (C
lor, oameni grăbiţi — cu tatea muncind în industria spune tînărul Cristian Do- raş ca-n poveşti, termoli- şani :
alto cuvinte — un oraş oraşului. In cei 30 de ani doi, lăcătuş la preparaţia care totală (prima locali (Unire
(7 N<
modern, cu puls năvalnic. de -la redeschiderea minei cărbunelui — este cel mai tate termolicată, deocam Ncw-3
Astăzi, Vulcanul este un aici s-au construit peste frumos din Valea Jiului, dată, In Valea Jiului!), (Repu
oraş cu economic multila 0 000 apartamente, iar a- atît ca aşezare, cit şi ca peste 10 ani, oraşul va om îi
terală Dimensiunile la ca De pi
nul acesta se vor da în arhitectură, deşi el încă nu avea 8 microraioane“ (Va zii <:
re s-a ajuns sînt de-a iolosinţă încă 220. S-au are un centru. Avem o sile Vişinar, inginer); „Da CAN :
dreptul impresionante. Aici mai construit 7 cămine poştă modernă, trei clu că oraşul nostru e ca o iese) :
există unităţi economice pentru muncitori nelaml- buri ale tinerelului, cine- grădină în care florile sîn tlion :
noi: mina nouă de la Pa- Asigurarea unei bogate baze ncrul)
lişli cu cile 300 locuri fie cluburi, orchestre de mu tem noi, tinerii, îşi meri poli f
roşeni, complet mecaniza rese)
care, mai bine de 60 de zică lolk şi uşoară, tara tă denumirea. Eu sînt
tă, cu un transport ultra ciuma
unităţi comerciale, 6 şcoli furi, zece brigăzi artistice maistru la mina Paroşeni, nitlcai
modern urmărit continuu furajere pentru întregul
generale şl un liceu, tola- şi iormaţii de teatru, ce unde totul e mecanizat, în CÂNI
de camere dc televiziune lizînd peste 100 săli de nacluri şi cercuri literare tinerit, de Ia tăierea căr Noien
cu circuit închis, o termo în care activează peste muri
centrală cu o putere in clasă, 30 laboratoare, 18 3 000 tineri. bunelui şi pînă la urmă efectiv de animale roşie)
din T
stalată dc 300 MW, o pre ateliere şcoală şi alte do Există un glas al timpu rirea televizată a trans (I’atri
parare de cărbune, secţie tări. Stalul cheltuieşte a- lui, al locului unde trăim portului acestuia spre (Urmare din pag. I) cîmp mari cantităţi de fu (Flaci
ziuă. E o mîndrie că sînt
dc reparaţii şi iabricarea nual, în oraşul Vulcan, 8,5 şi muncim, un glas al că tînăr şi cetăţean al ora raje. Pentru evitarea pier Telegi
slîlpilor hidraulici pentru milioane lei pentru învă- rui ecou ne învăluie sufle şului Vulcan" (Dumitru finul de pe 60 din cele derilor atît în ce priveşte mat t
eulttu
mineritul Văii, un şantier ţămînl, 11,7 milioane lei tul — pentru că — în de Sardcscu); „Cu privirea 413 ha ocupate cu fineţe, cantitatea, cit şi calitatea în p
propriu de construcţii, fa pentru sănătate, 20 milioa finitiv, devenirea Vulca mea tinerească aş compa între cooperativele care au se impune luarea de mă BRAV'
brica de confecţii textile, ne lei pentru cultură". suri urgente pentru ca în să; e
nului n-ur li posibilă tă'ră ra Vulcanul cu un Făt- însilozat cele mai mari can seriile
recent pusă in funcţiune. Aşa e Vulcanul... Marile tineret şi tinereţe, „tmf iu Frumos din poveştile copi tităţi de nutreţuri se află treaga cantitate de fînuri ră); 1
În prezent, oraşul ocupă artere care-l traversează. besc oraşul aşa cum îmi lăriei, care creştea intr-un cele din Geoagiu, Romos, aflată în cîmp să fie cit RIA:
(Muri
un loc de frunte în econo an cit alţii in zece" (Du Aurel Vlaicu. mai repede transportată şi zuri
mia judeţului Hunedoara, mitru Cordcş, strungar); O situaţie bună se întîl- depozitată în cele mai bu Ghini
pondere concretizată în „Tinerelul oraşului e în neşte şi în consiliul unic O- ne condiţii. GHEI
peste 2 milioane tone de răştie. Aici, din 7 000 tone Organele comunale de lor (1
primele rînduri. Am pres
cărbune anual, 1,6 miliar plan la siloz, s-au realizat partid şi de stat, consiliile
tat ‘ peste 500 000 de ore
de liW energie electrică, la înfrumuseţarea oraşului, deja peste 5 000 tone. Cele unice şi. conducerile unită
50 000 bucăţi stîlpi hi am colectat şi predat 1 500 mai mari cantităţi au fost ţilor agricole socialiste, in
draulici, peste 600 000 to însilozate la C.A.P. Beriu — ginerii şefi, fermierii şi bri II
tone fler vechi, partici
ne de cărbune brichete păm la toate acţiunile ti 450 tone, Turdaş — 500 to gadierii trebuie să asigure
ele. Valoarea producţiei ne, Spini — 300 tone, Jele- mobilizarea tuturor forţelor
nereşti. Sîntem cel mal ti
industriale date de Vulcan neri cetăţeni ai oraşului şi dinţi — 100 tone, iar la din fiecare unitate pentru Tini
se ridică la aproximativ complexul de la Beriu — ca recoltarea, transportul şi 29 iu
ne purtăm ca atare. Cu írnrd'
1,5 miliarde lei. 100 tone. Acţiunea de recol depozitarea furajelor — fie cerut
demnitate" (Constantin Pa
Impresionantă este evo ria, clectrolăcătuş de mi tare şi însilozare a furaje că e vorba de siloz sau minei
luţia oraşului şi din punct nă) ; „Priviţi-1, acesta este lor trebuie impulsionată la fîn — să se facă intr-un după-
zona
de vedere social-cultural. Vulcanul viitorului — ora C.A.P. Dîncu Mare, Orăş- timp cit mai scurt, pentru dea i
In trei decenii, populaţia şul nostru, al tinerilor, în tioara de Sus, Sibişel, Căs- a se evita pierderile şi a vor
a crescut ostiei incit nu floritor, care s-a născut tău şi alte unităţi. De ase se realiza integral sarcinile lcctri
slab.
mărul elevilor este mai din propriile-i ruine" (Ca menea, trebuie concentrate prins
marc decît al locuitorilor ro] Micul, miner). mai multe forţe pentru con- privind asigurarea balanţei 20 dc
clin anul 1051. „In şcoli Acesta este Vulcanul de situl tinetelor naturale. A- furajere. Există posibilităţi 20 şi
învaţă peste 5 000 de co azi — tînăr, viguros, clo ceasta deoarece din cele reale şi ele trebuie valori La
pii, ne spune primul secre cotitor, încărcai de via(ă 2 800 ha s-au cosit numai ficate din plin de către fie ncral
tar al comitetului orăşe şi optimism — aşezat par 300 ha, iar din fînul rezul care unitate în vederea asi pora:
verst
nesc a! U.T.C., tuvarăşul Fabrica de confecţii Vulcan : tînăra confecţioneră Con că simbolic în terase suc tat s-a transportat şi depo gurării întregului necesar desci
stanţa Hirîiaşu, la locul de muncă. zitat doar 120 de tone. în
. C'rtrr? A XT TVrTMirrcfÎftWIC cesive ce urcă spre cer. de furaje suculente şi gro
nmVuălo AAncîliî . co nflă HP siere.