Page 1 - Drumul_socialismului_1979_07

INB. 6 735

DUMINICA,
1 IULIE
1979

4 pagini — 30 Lani

pilii
ŞEDINŢA COMUNA

a Comitetului Politic Executiv ai C.C. al P.O.R.,

Biroului Permanent al Consiliului Suprem a

Dezvoltării Economice şi Sociale şi a

8uvernu!ui Republicii Socialiste România

Sub preşedinţia tovarăşu­ ne de care dispune societa­ progresului tehnic pînă în
lui Nicolae Ccauşescu, secre- tea noastră. în acelaşi timp, 1990 şi orientările principale
-_ar general al Partidului Co- se urmăreşte asigurarea li­ pînă în anul 2000.. Elaborat
V » ’ > ţunimst Român, sîmbătă, 30 nei maxime eficienţe econo­ în concordanţă cu strategia
}ţp iunie, a avut loc - în staţiu­ mice în toate domeniile de dezvoltării economico-sociale
‘ÎJ>' nea Neptirn şedinţa comună activitate în vederea spo­ a ţării, Programul asigură o- tâfc Ateiiorul galvanizare al secţiei de susţineri hidraulice de la Vulcan.
a Comitetului Politic Execu­ ririi necontenite a avuţiei rientarca fermă a activităţii „ Foto : ŞTEFAN. NEMRCSEK
tiv al C.C. al P.C.R., Birou­ naţionale şi a venitului na­ de cercetare şi proiectare •i.r.âJI-.................................. ■■■ ----- ---------- ■ ................... r -- - ■
lui Permanent al Consiliu- ţional. Pe această bază, pro­ tehnologică în direcţii esen­
iui Suprem al Dezvoltării iectul de Directive prevede ţiale pentru progresul în
¿Economice şi Sociale şi a un cuprinzător program de ritm înalt al economiei na­ Ziua constructorilor de maşini
iiiuvcrnului Republicii Socia­ creştere în continuare a ni- ţionale şi al îniregii socie­
liste România. . voiului de trai material şi tăţi, pe baza afirmării tot
în cadrul şedinţei a fost spiritual al întregului nos­ mai puternice a revoluţiei din Valea Jiului, colectivul
examinat proiectul de Di­ tru popor — ţelul suprem al telinico-ştiinţifice în toate In amplul proces de dezvoltare şi modernizare a e- de la l.tr.M. Petroşani are
rective ale Congresului al politicii partidului, esenţa domeniile construcţiei socia­ conomiei noastre naţionale, detaşamentul constructorilor un rol important. Ca urma­
lilî-lea al Partidului Comu­ întregii opere de construcţie liste din ţara noastră. Pro­ de maşini se constituie intr-un adevărat porl-drapel,
nist Român cu privire la socialistă din patria noastră. gramul prevede sporirea pu­ cl fiind acela care aduce spiritul novator, revoluţionar re n eforturilor depuse de
planul cincinal 1081—1985 şi Comitetul Politic Executiv, ternică a rolului şi contri­ în acest domeniu, sprijinind dezvoltarea celorlalţe ramuri întregul colectiv — din rîn-
liniile directoare ale dezvol­ Biroul Permanent al Consi­ buţiei cercetării ştiinţifice la ale industriei. Ca şi celelalte sectoare de activitate, ra­ dul căruia se evidenţiază
tării ccononiico-sociale a liului Suprem al Dezvoltării lărgirea bazei de materii mura construcţiilor de maşini se bucură de toată a- brigăzile conduse de Martin
României pînă în 1980. Economice şi Socialo şî gu­ prime şi energie şi valori­ tenţiu din partea partidului şi statului nostru. Ca un Ambruş, Teofil Chiş, Ioan
Comitetul Politic Executiv, vernul apreciază că prevede­ ficarea lor superioară, redu- simbol al acestei aprecieri, in fiecare an, prima dumi­ Gîţ, Nicolae Tudor — lucră­
"'.imul Permanent al Consi­ rile proiectului de Directive . cerea consumurilor de mate­ nică a lunii iulie a fost declarată „Ziua constructorilor rile de construcţie a prime­
deplin
şi
prime
realiste,
materiale,
de
pe
rii
ele
sînt
liului Suprem şi guvernul au asigurînd dezvoltarea armo­ combustibil şi energie, mo­ de maşini“ — zi de bilanţ ni realizărilor dobîndile, de lor combine româneşti de a-
apreciat că direcţiile princi­ dernizarea susţinută şi creş­ angajare pentru obţinerea de noi succese. bataj tip „CA 2“ şi „CA 1“
pale şi orientările dezvol­ nioasă a tuturor ramurilor terea gradului de tehnicita­ Sărbătorită in atmosfera de puternică emulaţie muncito­ sînt în faza de finalizare.
tării economice şi sociale şi sectoarelor de activitate, te a mijloacelor do produc­ rească, generată de cele două mari evenimente politice ale
a ţării pentru anii viitori, a tuturor judeţelor, progresul ţie, ridicarea calităţii produ­ • anului — a 35-a aniversare a eliberării patriei şi Con- Combipa „CA 2“, la_jcaje' lu­
al
întregii
eeonomico-social
cuprinse în documentele su­ selor, a competitivităţii lor, crează şi brigada complexă
puse dezbaterii, sînt în con­ ţări pe calea socialismului sporirea contribuţiei ţării gresul^ al Xll-lea al partidului — Ziua constructorilor de a lui Nicolae Lăban, va fi'
formitate cu prevederile şi comunismului. noastre la schimbul mondial maşini din acest an, prilejuieşte şi făuritorilor de ma­ pusă la dispoziţia minerilor
şini şi utilaje din judeţul nostru — de la Hunedoara şi
Programului Partidului Co­ Comitetul Politic Executiv, do valori. In acelaşi timp, Călan, Orăştie, Petroşani, Crişcior, Simeria — comensu- ia începutul lunii iulie, iar
munist Român de făurire a Biroul Permanent al Consi­ Programul acordă un rol rarea rezultatelor pe primul semestru al anului, afirma­ cea de a doua va fi gala în
societăţii socialiste multila­ liului Suprem şi guvernul cinstea celei de a 35-a ani­
teral dezvoltate şi înaintare au dat o înaltă apreciere a- deosebit cercetării teoretice rea liotăririi de a munci mai bine, de a-şi îndeplini exem­ versări a eliberării patriei.
a României spre comunism, portului nemijlocit al secre­ şi fundamentale. Politic Executiv, plar prevederile de plan şi angajamentele din acest an,
Comitetul
din întregul cincinal. ’ _________________ _
ele jnlonînd o etapă nouă, tarului general al parti­ Biroul Permanent al Consi­ M
calitativ superioară, în opera dului, tovarăşul Nicolae SPRIJIN EFICIENT
de industrializare socialistă Ceauşescu, la elaborarea şi liului Suprem al Dezvoltă­ METALURGIŞTILOR
rii Economice şi Sociale şi
a ţării, de ridicare pe o fundamentarea prevederilor guvernul au dezbătut, de â- IMPORTANTE mestriale de plan au fost de­
treaptă mai înaltă a agri­ proiectului dc Directive, re­ semenea, proiectul Progra­ DEPĂŞIRI păşite la majoritatea sorti­ Tn paralel cu sporirea pro­
culturii. de dezvoltare şi levând contribuţia sa esen­ mului de cercetare şi dezvol­ DE PLAN mentelor principale. Şi încă ducţiei de metal, la C.S. Hu­
«Modernizare a forţelor do ţială la elaborarea şi înfăp­ tare în domeniul energiei pînă un fapt, 'care vorbeşte de
producţie pe baza celor mai tuirea întregii politici a Realizîndu-şi înainte de spiritul gospodăresc al oa­ nedoara se desfăşoară şi o
noi cuceriri ale ştiinţei şi partidului, care asigură îna­ în 1990 şi orientările princi­ termen, prevederile de pian menilor de aici : cheltuieli­ intensă activitate pe tărîmul
-.clinicii. Continuînd în ritm intarea fermă a patriei pale pînă In anul 2000. Pro­ pe primul semestru al anu­ le materiale la 1 000 lei pro­ construcţiilor de maşini şi
gramul
orientează
eforturi­
susţinut procesul dezvoltării noastre pe calea edificării le în direcţia punerii în va­ lui, constructorii de utilaj ducţie marfă au fost redu­ utilaje destinate industriei
şi modernizării economiei sociclăţii socialiste multilate­ loare de noi surse clasice minier de la Crişcior au ra­ se cu 25 lei. metalurgice. In perioada tre­
naţionale, prevederile pro­ ral dezvoltate şi a comunis­ furnizoare dc energic, pre­ portat depăşirea’ producţiei cută de la începutul anului
iectului do Directive vizează mului. industriale cu 3,7 milioane ETAPĂ FINALA planul de producţie al co­
ridicarea la un nivel calita­ în continuarea lucrărilor, cum şi a celor neclasicc — Iei şi a producţiei nete cu LA PRIMELE COMBINE lectivelor din acest compar­
tiv superior a întregii acti- a fost luat în dezbatere pro­ energia solară, eoliană, geo- 2,7 milioane lei, obţinînd şi ROMANEŞTI DE ABATAJ
termică şi altele — în scopul
- ¡iuţi economice, valorifi­ iectul Programului de cerce­ beneficii suplimentare de a- timent a fost depăşit cu a-
carea intensivă, complexă a tare ştiinţifică, dezvoltare proape 2,5 milioane • lei. De In vastul proces de meca­ proape 300- tone de maşini şi
•/ A resurselor materiale şi urna- tehnologică si introducere a (Continuare în pag. a 4-a) menţionat că prevederile se­ nizare a muncii minerilor utilaje.
( în aceste zile în agricultura
Hateo - sao tinereţea unui străvechi oras transilvan i Y:—rr^:—:--------:--------------- 7
-.ii > » I Si fie mobilizate toate for#,'
„In urmă cu 35 de ani, meşteşugarii săi iscusiţi,
Haţegul era, din punct dc produsele de olărit, cojo-
vedere, administrativ, o co­ cărit, ţesăturile lor fiind
mună urbană nereşedinţă, cunoscute şi dincolo de j pentru încheierea grabo
Mai bine zis, urbea se re­ fruntariile ţării. Primele
zuma la 3200 de locuitori, bresle româneşti („tehuri“)
un mic gimnaziu, primărie, au fost de' fapt înfiinţate
perceptoriat. ocol silvic, chiar la Haţeg, pe la 1672. I a secerişului orzului!
un gater, abator şi gara nuîn-d apoi cu toate ma­ nim în Diploma Ioaniţilor Aşezarea sa la răscrucea
c.i'.R. Cele patru tîrguri rile evenimente ale zbu­ din 1247, şi de atunci nu­ unor drumuri comerciale,
anuale de vile erau singu­ ciumatei noastre istorii. mele acesta va fi nelipsit viaţa oamenilor cu obice­ O privire de sinteză a- duble se numără C.A.P
rei'.' evenimente de senzaţie Prima atestare documenta­ din cronici. In evul mediu, iurile lor tradiţionale, supra mersului secerişului Sirbi, Ilia, Aurel Vlaicu
care mai înviorau oraşul. ră a Haţegului o întîl- Haţegul era cunoscut prin munţii şi pădurile ce-1 în­ orzului — realizată prin Bobîlna.
In rest, străzi nepavate, conjoară au inspirat con­ intermediul datelor centra­ Nu pot fi scuze însă pen
case lipsite de confort, o deiul multor cronicari. lizate pînă în seara zilei de tru unităţi cooperatiste c.
locpmobiiă ce asigura un „Frumos e Ardealul, fără 29 iunie la Direcţia gene­
iluminat precar, pinâ la măsură — nota, de pildă cele din Bîrcea, Deva, Bîr
miezul nopţii. De abia în neobositul călător Ion Pop rală pentru agricultură — său, Petreni, Livadea, Să
194(5 eînd a început con- Reteganul — clar în el mai arată că realizările din săp- laşu Superior, Kîu Alb, Sar
strucţia fabricii de con­ frumos este acest colţ care tămîna care s-a încheiat mizegetusa, Clopotiva, Ba
serve oraşul a pornit să-şi din vechi şi pînă astăzi se puteau fi mult sporite. Din
modifice dimensiunile...“. cheamă aşa, Ţara Haţegu­ suprafaţa totală de 6 137 tiz, Gînţaga, Simeria, Nă
Tibcriu Orăşanu, cel ca­ lui“. hectare însămînţate cu orz dăştia de Jos, Burjuc, Cîm
re îşi aminteşte de vechiul Oraşul se va scutura din s-a recoltat producţia de pe puri, Ohaba, Roşcani, Dîn
oraş, a fost notar şi apoi amorţeala veacurilor abia 3 495 hectare. Avînd in ve­ cu Mic şi Dîncu Mare, Rc
secretar al primăriei încă după 23 August 1944. In­ moşel, Geoagiu şi altele i
din 1946. Acum e pensio­ dustrializarea îşi pune am­ dere că pînă luni seara a- flate mult în întîrziere. Ş
nar, dar datorită unei pres­ prenta şi pe aceste melea­ ceastă acţiune trebuie în­
tigioase memorii, reprezin­ guri, aducînd cu ea noi cheiată, zilele dc astăzi şi mai ales, pentru aceste
tă o adevărată enciclopedie condiţii de viaţă, un nou mîine trebuie să fie zile re­ este valabil îndemnul de
locală. îţi poate indica ritm, c trepidaţie specifică, cord la recoltat şl, conco­ folosi la maximum zilele d
precis cind s-a asfaltat cu­ o nouă perspectivă. Fabri­ mitent, la pregătirea tere­ azi şi de mîine la recupe
tare stradă, cînd s-a dat în ca de conserve din fructe rarea rămînerii în urmă :
folosinţă un obiectiv in­ şi legume, abatorul, fa­ nului şi însămînţarca cultu­ încadrarea în epoca optim
dustrial, un stadion, cine rilor duble.
au fost oamenii care au brica de bere, unita­ In campania de recoltare de seceriş a orzului.
pus umărul. tea forestieră, cooperati­ a cerealelor păioase sînt, Organele şi organizaţii!
vele meşteşugăreşti „Rete­
Străveche vatră transil­ zatul“ şi „Haţegana“ sînt desigur, şi fruntaşi, care de partid, consiliile popi
văneană de istorie româ­ obiective spre care converg deja au încheiat secerişul lare, consiliile unice agr<
nească, cronica acestui ţi­ localnicii. Vechea locomo- orzului.' Printre aceştia se industriale, conducerile un
nut de balade şi legende bilă a eşuat de multă vre­ numără C.A.P. Brad, Leş- tăţilor cooperatiste şi (
se pierde în timp. Un timp nic, Băcia, Tîmpa, Haţeg,
care implică vitejia stră­ ţi. DROZD stat au datoria să mobilizi
moşilor daco-geţi, luptele Strei, Bretea Strei, Zam, ze toate forţele umane
lor pentru apărarea gliei Haţeg — vedere din centrul civic. Orăştie, Spini, Turdaş, Gu- mecanice necesare închei;
Şi independenţei si conti- Folo : Virgil ONOiu (Conîinuare In pag. a 2-a) rasada şi Complexul Ilia. rii grabnice a secerişul
Printre cei care au trecut orzului şi semănării culţi
la însămîrtţarea culturilor rilor duble.