Page 10 - Drumul_socialismului_1979_07

Pag. 2 Y DRUMUL SOCIALISMULUI NK,

Y tnfàpf.uirea ¿otârîrii de mrtid —
»tribut t. esenţial al eoiaduo^m politise De la partid am învăţat cum să
se comporte un comunist

Forme şi mijloace pentru Cînd apar aceste rînduri ramide. Toate privirile, sînt 9,00 Teleşco;
la
o
întilnire
în ziar, pe nea Alexe Fur- îndreptate către tine. Şi nu consultă aproape zilnic în munte, brigadierului sau de 10.00 Film se
a
ziua
de
producţie,
problemele
/ întărirea răspunderii dui să nu-l căutaţi in ai voie să greşeşti.. Desi­ ca ' tehnician, ca specialist, maistrului, la aniversarea 10.30 Telex
— epis<
vreunul din abataje, în bi­
dar şi ca secretar de partid,
gur, orice om, cu atît mai
unui tovarăş de muncă, sau
roul sectorului său la co­ mult un comunist, trebuie mai ales în probleme ale a unui eveniment din fa­ 11.00 Inchidci
comuniştilor mitetul de paFtid, ci pe li­ să fie cinstit, corect, demn, muncii,cu oamenii. ■ cu cei dragi, c'Um se obiş­ 10.00 Telex
milie ciocnim şi un pahar
toralul cu cer albastru la
— Cum vă preocupaţi de
în primul rind faţă de si­
10,03 Şcoala ■
staţiunea Saturn. L-am în­ ne. cei care greşesc ? • nuieşte.. Sînt însă catego­ 18.35 Desene
tâlnit în. preziua plecării la '—.15 greu să fii un bun — Pornim de la ideea că ric împotriva celor care 10.55 Publiciti
' Biroul organizaţiei de ba­ consumurilor de materiale, mare, într-un ultim „tur de specialist în producţie şi toţi oamenii din sector sînt depăşesc simţul măsurii, se 17.00 Din ţ»ri
B.S. Ce!
ză a lotului nr. 4 din şan­ combustibil şi energie, ea orizont“ prin mină. Nu era în acelaşi timp să îndepli­ maturi. Fiecare gînctcşte, îmbată şi uită de îndatoriri, 17.10 Consult«
tierul 3 al I.C.S.H. de pe să dau doar un exemplu. ■absolut necesar acest tur. neşti şi o sarcină politică fiecare are răspunderi, fie­ lipsesc ’ de la lucru din 17.30 Bijuterii
platforma siderurgică Că- Re baza normelor de con­ Dar ţinea cu orice preţ să importantă, cum este aceea care are personalitatea lui, cauza aceasta... 18,05 Iuseripţi
lan manifestă o grijă per­ sum aprobate, biroul orga­ mai dea o raită prin sec­ de secretar de partid în­ şi că totuşi, fiecare... mai „De ce vă adresaţi se­ lectura ]
tor, să controleze cum merg
manentă pentru ca hotă- nizaţiei noastre de bază a complexele şi mai ales să tr-un asemenea sector , de şi greşeşte. Toţi şîntem su­ cretarului de partid eu 18,23 Festivalv
producţie cum este sectorul
puşi greşelii şi absolut toţi,
..Cin tare;
lîrile de partid — începînd pus în dezbaterea unei se vadă la faţă cu oamenii patru — cel mai mare şi facerh şi greşeli. Pot să dau „nea Alexe“? întrebarea Etapa r
cu <;cle ale 'C.C. al P.C.R. adunări generale unele po­ din abataje, să le mai spu­ mai important — de la cea o mie de exemple de oa­ a fost adresată mai multor 18,50 1001 dc
la
de
Lupeni.
comunişti
şi terminînd cu cele proprii sibilităţi de reducere a con­ nă o vorbă, să le siringă mai mare şi mai importan­ meni foarte buni, care, mai Răspunsul u fost invaria­ 19.00 Tclejurn:
— să fie bine cunoscute de sumurilor, ştiind că aces­ mina. Nea Alexe — ii zic tă mină din Valea Jiului ? ales sub influenţa unor a- bil : „'pentru că este... nea 19,15 La zi Si
către toţi comuniştii, de că­ tea au rol hotăritor asupra şi eu aşa pentru că ia mi­ — Fiecare specialist tre­ numite situaţii de moment, Alexe!“. Şi-atît. Alte expli­ 19.30 Ancheta
buie, este obligat, în virtu­
tre toţi lucrătorii. nivelului producţiei nete. nă aşa i se adresează toată tea acestei calităţi, să fie greşesc. Dar asta nu în­ caţii nu mi s-au dat. Cei 19.55 Seară dc
lumea,
director
de
la
şi
Pentru aceasta folosim Prin contribuţia de gîndi- ■ pînă la cel mai tânăr mi­ şi un om politic, poate mai seamnă că trebuie să te întrebaţi considerau că arsă“ de
tolerăm greşelile. Principa-
berg. Pr
mai multe forme şi mijloa­ re a tuturor comuniştilor, ner, cb iar şi in şedinţele prin asin au spus totul. Şi levţy, lunii
încrederea
recipro­
despre
ce. In primul rînd, ne-am adunarea a concretizat un de partid — ca şi alţi mi­ că din rindul colectivului 21.10 ltezcmanţ
organizat un sistem riguros program de activitate bo­ neri din Vale, îşi petrec în . m de muncă şi despre respec­ 21.35 Tclcjurn«
de extragere, evidenţiere şi gat,. complex, de mare răs­ aceste zile estivale, îm­ oameni m sálelo* noastre - tul şi dragostea cu care
urmărire a tuturor hotărî- pundere. preună cu familia, bineme­ mm este înconjurat secretarul
ritatele
de
concediu,
zile
rilor şi măsurilor care pri­ De aici, principala răs­ la mare. precis spus, un om care Iul este să te apreciem co­ de partid.
vesc activitatea colectivului pundere a biroului s-a lo­ — Nea Alexe, ştiu că" ai simte, care vede sensurile rect, să procedăm cu tact, ‘"' Am aflat însă de la ei Kadi
multe
defi­
lucruri car'e-1
nostru. Fireşte însă că nu­ calizat' în activitatea de în­ luat contact • cu mina încă majore ale răspunderii ce-i să nu ne pripim şi mai nesc pe Alexe Furdui cu
mai aceste elemente nu drumare şi control, în spri­ din tinereţe. De ciţi ani revin faţă do societate, in­ ales să convingem pe • cel pe un om de multă ome­ BUCUREŞTI
sint suficiente. Pentru ca jinirea formaţiilor de lucru, lucrezi' în minerit? diferent dacă este sau nu în cauză în ce constă gre­ nie, ca pe un comunist do dioprogramul
acest sistem de prevederi, iar pe de altă parte, depis­ ~r Dc douăzeci şi .opt. ales într-un organ politic. şeala şi că trebuie îndrep­ omenie, şi în acelaşi timp Radiojurnal;
care de fapt reprezintă tarea altor căi de econo­ — Şi la Lupeni ? Eu văd în asta, două faţe­ tată. Nu rare, ori se în­ ca pe un om de mare va­ presei; 8,10 C
diilor; 9,00 Bu
— Tot de atîţia.
te ale aceluiaşi obiect. Fă­
tâmplă că oamenii îşi măr­
sarcini concrete, de muncă misire. Şi această latură, a — Ca secretar de partid ră îndoială, că specialis­ turisesc singuri greşelile loare al minei Lupeni. I5x- 9.05 Răspunde:
zilnică şi de perspectivă, să pe sector ? tului care face parte din- sau şi le recunosc, ulterior perienţa lui de peste două­ rilor; 10,00 Bu
controlului, s-a lărgit trep­ zeci cte .ani în organizarea 10.05 Altern
capete viaţă este nevoie de tat de la membrii biroului — De. peste cinsprezece... tr-un organ ates, îi revin manifestîndu-şi jena pen­ şi normarea muncii la a- folii; 10,40 Mio
menţinerea şi stimularea la şefii de formaţii, la — Cum te-ai ridicat, nea multe sarcini în plus. Dacă tru ceea ce au făcut. batajele frontale ca şi vas­ letln do ştiri
' unei activităţi permanente maiştrii, cuprinzând, în ce­ Alexe, - la nivelul acestei la asta se referă întreba­ — Referirea „la anumite ta experienţă în munca cu folcloric; 11,20
Badio-TV;
ră
rea, aş putea să concreti­
încrederi ?
şi susţinute din partea tu­ le din urmă pe toţi comu­ — Nu eu m-am ridicat. zez. N-aş putea să spun că situaţii de moment" vizează oamenii îşi spun zi de zi, do ştiri; 12,05
mai
greşesc
Pe
cei
care
turor comuniştilor. Pornind niştii. Membri de partid Oamenii, tovarăşii de mum ar fi uşor, dar eu m-am din cauza paharului ? cuvântul, ’se transmit în ra folclorului
toate sectoarele şi a.bata- •
de aici avem în vedere ca cum sînt Cornel Purcăru, că m-au ridicat. Dacă pot obişnuit cu dubla calitate — Nu numai pe aceştia, jele minei, în organele de De la l a 3;
1
curioşilor;
fiecărui comunist să i se şeful lotului, maistrul loan să spun aşa, m-a ridicat de specialist şi activist po­ dar poate pe ci mai mult conducere colectivă, în rîn- rial; ÎS, 20 Coi
încredinţeze o sarcină din partidul, care m-a primit litic nescos din producţie deeit pe alţii. Nu sint pro- dUrile generaţiei tinere ca­ nomico; 10,40
Popa, şefii de brigăzi Nj- în rindurile • sale încă din şi multe probleme le re­ priu-zis un duşman al pa­ re preia ştafeta în marea trări de in
liotărîrile pe care le urmă­ coiae Vierii, Constantin tinereţe. De la partid am zolv mai bine aşa. Ca teh­ harului, dar nici prieten. cursă pentru creşterea con­ 17.00 Buletin
rim. Importanţa, volumul Neagoe, Costaehe Cărare şi învăţat cum se creşte , un nician de sector, ca specia­ Vinovat nu este paharul, ci tinuă a producţiei de căr­ Poemele etern
si greutatea sarcinilor Ic mulţi alţii, urmăresc zi de orii. Din partea mea, cred, list, la mine se concentrea­ conţinutul lui şi cel, care bune. 18.00 Orele s<
ierpreţi ai cin
repartizăm în funcţie de ara făcut puţin, poate prea ză răspunderea multor pro­ nu ştie cit şi cînd să-l — De la nea Alexe — Iar; 20,15 Ko
zi modui în care evo­
gradul de pregătire politică luează, consumurile, stau de puţin, ca să mă ridic. bleme. Apar în dese cazuri ducă la gură. Ca om, mă recunoştea tânărul inginer industrial
şi profesională a comuniş­ vorbă cu oamenii, insistă — Cum adică ? Ce în­ situaţii deosebite, care ne­ „cinstesc“ şi eu, cum se eomnni’st. loan Gîf-Deak — 20,30 Memor
2lj
românesc;
tilor, de capacitatea lor de deamnă acest „puţin“ ? cesită intervenţii speciale. spune, cu prietenii, cu. to­ ani învăţat tot atîtea lu­ ştiri; 2i,03 Ca
Mai întii, am ţinut
De la conducere se . dau , varăşii de , muncă sau în
—
a se orienta în soluţiona­ asupra căilor,stabilite, cau­ foarte mult şă-fni stăpâ­ ordine, dispoziţii/ Dăr .a- familie cu cite. un pahar, cruri cite am învăţat la 22,00.0 zi într
Institutul de rninc. Cu deo­
tă soluţii care să diică la"
rea problemelor. nesc bine meseria, să nu cestea nu sint şi nu pot fi ne veselim. îmi amintesc 5.00 Non stop
reducerea consumurilor. sebirea că la. . institut turn.
Toate aceste aspecte de Biroul organizaţiei de ba­ mă depăşească altul. Apoi, .destul de amănunţite. Este ■ că . şi maică-mea, care era mî-am însuşit cunoştinţele
TIMIŞOARA:
organizare sînt. prealabile, ză nu se mulţumeşte însă !n ce priveşte sarcinile de - sarcina tehnicianului, a o femeie cumpătată şi cu teoretice, iar din experien­ Ii tat ea radio; 1
au caracter de pregăţire, de doar cu aceste , forme de partid, am făcut tot ce specialistului legat direct, o judecată fbarte sănătoa­ ţa de o viaţă a lui nea ■ tii, făuritori c
omul cel mai apropiat de
mi-a stat în putinţă, să te
să,'
cîndva:
spunea
îmi
«întărire- judicioasă atît/ a control,, utilizînd : analizele duc la îndeplinire cit mai, producţie, să asigure înfăp­ „este important să ştii să Alexe am învăţat cum să viitor ; 19,00 (
orientez
mă
în
rezolvarea
complexităţii sarcinilor cit periodice fie : în şedinţele bine. M-âm gândit' că a fi tuirea lor. Teodor Bon-calo, bei şi un pahar cu vin sau problemelor practice ale tinereţea : U
dc mîndric şi i
şi a forţelor de care dispu­ comunist şi, cu atît mai Von Sălăgean. Valentin To- de- vinars, cînd este mo­ producţiei şi în relaţiile cu sal) llitate; 39,3
nem. dar ele sînt absolut şale de. lucru,, fie îţi .adună-, mult secretar de partid, fană. Ion "Lupulescu, Nis- mentul şi locul pentru asta, oamenii... ñire cu artele
in­
dar să nu depăşeşti măsu­
for
Mihai,
Grigore
Florea
discuţiile
rile
generate,
Petrecere plăcută la ma­
necesare în activitatea de dividuale eu comuniştii," a indiferent de ce nivel, te şi alţi conducătorii de for­ ra“. Cred că e lin’sfat bun re, nea Alexe !
un
afli
ca
permanent
înfăptuire a hdtărîrilor. Am fosţ utilizat şi .învăţă'mîntul obiectiv în lumina faruri­ maţii de lucru, mineri de. şi personal mă simt bine m^tSOSSSS
adoptat acest stil de mun­ lor sau în vîrful unei pi­ elită ai Lupeniului mă cînd, intr-o simbătă la C-TIN MAGDALÏN ICIWEÎ
că inipirîndu-ne din Cuvîn- politico-ideologic, gazeta de
tarea secretarului genera! perete, raportările in adu­ (Urmare din pag. D dunările generale a!e oa­
al partidului, tovarăşul nările generale, precum şi ADUNARLE SEIEIALE menilor muncii şi ale re­ DEVA : Lc
NLcoiae Ceauşeşcu, la Con­ alte modalităţi care îi stau grad sporit de funcţionali­ prezentanţilor- lor vor tre­ fricii (Patria);
vizibilă
(Arta)
sfătuirea de lucru de la la îndernînă. tate a obiectivelor, promo­ bui să se constituie în ade­ HA : A fost t
C.C. al P.C.R! din septem­ Putem aprecia că prin a- varea pe scară largă a me­ ILE OAMENILOR MUNCII vărate foruri supreme de panla a 7-a
brie 1077, în care se spu­ ceaslă insistenţei lotul nos­ canizării lucrărilor şi folo­ conducere colectivă a acti­ simplă proble:
(Siderurgistul);
ne între altele : „Ştiind tru are uncie realizări bu­ sirea integrală, în două şi vităţii întreprinderilor, să „Arsenal“ (A
bine ce avem de făcut, cu­ ne in privinţă economisirii, trei schimburi,, a maşinilor, tinderea transporturilor con- bui să se desfăşoare şi a- jaloneze cu clarviziune şi mă-mă în dep:
noscând forţele de care dis­ dar se cer continuate utilajelor şi instalaţiilor, teinerizate, paletizate şi pa- dunările generale ale oame­ autoexigenţă revoluţionară noasă (Constrt
TîtOŞANI : Cil
punem să acţionăm în aşa" preocupările pentru creşte­ îmbunătăţirea organizării, chetizate, precum şi a me­ nilor muncii din unităţile direcţiile proprii de acţiune lune (Unirea
fel îneîf să existe garanţia rea productivităţii muncii, conducerii şi disciplinei canizării operaţiilor de în- de comerţ, alimentaţie pu­ pentru îndeplinirea preve­ ciudată (7 Noii
că lună de lună, zi de zi utilizarea timpului de iücru muncii pe şantiere. cărcare-deşcărcâre. Partici­ blică, turism şi prestări de derilor de plan şi angaja­ zez pe 13 (Bej
PENI : 80 de 1:
activitatea se desfăşoară prin eliminarea absenţelor Probleme majore, impor­ panţii la dezbateri să’ facă servicii, ca şi acelea din mentelor asumate pe acest, Arab ; New Yorl
normal, fără salturi, fără nemotivate şi a altor as­ tante se vor dezbate şi în propuneri concrete şi efi~. întreprinderile agricole de an. Totodată, se cer fonwjY I-II (J
perturbaţii, fără măsuri ex­ pecte de indisciplină, pen­ adunările generale ale oa­ ciente în direcţia îmbună­ stat şi dc mecanizare a a- late noi măsuri şi angaja­ ..-UECAN ; i
cepţionale“. tru creşterea răspunderii menilor muncii din unită­ tăţirii calităţii lucrărilor de griculturii, care vor avea mente care să asigure obţi­ mine ca să te
citoresc));
I.Oi
ianuarie
(Min<
în acest mod am proce­ tuturor oamenilor în înde­ ţile de transporturi şi tele­ întreţinere şi reparaţii, re­ loc pînă cel mai tîrziu la nerea unor succese deosebi­ NOASA ; Parti
dat în legătură cu măsurile plinirea sarcinilor ce le ri­ comunicaţii. Ele se vor re­ ducerii consumurilor de 10 septembrie a.c,, în func­ te în întâmpinarea celor pic (Muncitori
stabilite de conducerea vera de îndeplinit. feri, îndeosebi, Ia folosirea combustibil şi energie, întă­ ţie de încheierea campa­ două mari evenimente poli­ Colonel in rez
partidului, regăsite în legi, eficientă a tuturor mijloa­ ririi ordinii şi disciplinei în niei agricole de vară. tice ale anului — a 35-a a- roşie); OIîAŞT
cu privire la preocuparea CONSTANTIN GHINCEA celor de transport, îmbu­ muncă. Pregătite cu atenţie şi niversare a eliberării pa­ de Benares (P
(Flacăra)
man
organizaţiilor de partid, a secretarul organizaţiei în aceiaşi spirit de înaltă desfăşurate sub directa BAI : Jor ; . Ita
colectivelor de muncă pen­ de bază Iotul 4 şantierul III nătăţirea regularităţii şi op­ exigenţă partinică şi răs­ conducere a organelor şi triei şi Congresul ai Xâl-lea i ul (Casa de i
tru reducerea continuă a Căi an al Ï.C.S.IÎ. timizarea transportului, ex- pundere comunistă vor tre­ organizaţiilor de partid, a- al partidului. ŢEG: Amiteşt
B
(Popular);
frînte; CALAN
lui
(Urmare din pag. I) Ritm mal această ultimă lucrare. nu nunţi de ale cultură)
sa
prea există optimism, deoa­
înt
Drum
fără
— Am muncit şi duminică rece, cum ni s-a spus, sec­ reşnl); DMA :
ţia de mecanizare duce lipsă
seriile
cit toate forţele pţnă la o- de tractorişti. T-ar mai tre­ rămînt, TELIUC
na);
rele 13. Azi, dacă veneaţi cu iem ‘ seceratul celor 77 ha ce priveşte- arăturile, însă- bui cel puţin doi oameni. prinţesei (Muie
2 ore mai tîrziu, puteaţi nota cu orz. precum şi balotatul mînţârile la cultura a 11-a
că am recoltai întreaga su­ paielor pe 34 ba,- unde vom trebuind să se încheie pînă L-am întrebat pe Gb. Dan- i
prafaţă cu orz. semăna porumb siloz. Am ia începerea stringerii griu­ eiu, şeful secţiei de mecani­
Notăm acum. început aratul pentru cultu­ lui. zare :’
— Azi terminăm şi balo- — Unde se munceşte azi, IVREM
tatui paielor de pe cele 43 ra dublă. Muncim cu 5 com­ La C.A.P. Băcia, în ziua ou combinele ?
bine. cu 3. prese dc balotat
ha prevăzute pentru culiură şi 2 tractoare la arat. Eu zic raidului nostru, se muncea — La brigada din Pelreni.
dublă. Mâine începem arătu­ că ritmul de lucru e bun. la- adunatul baloţilor de pate Avem acolo 5 maşini. Timpul prol
rile, apoi. semănatul 1 urmând ca a doua zi să în­ Ne-am dus la faţa locului ziua de S iulie
— Cînd anume ? Nu e rău, zicem noi. dar ceapă arăturile pentru cul­ şi a’m constatat că cete 5 eoroasă şi in (
cerul
cu
bilă,
— în ci te va zile. poate fi alertat in special în tura dublă. In ce priveşte combine erau, de fapt, ...trei. cădea precipit;
Balotat ui. paielor ar tre­ A patra avea defecţiuni la mă dc ploaie
bui să fie alertat pentru ca frîne şi nu intrase, pînă la ploaie, local i
pluguri!'-' să poată intra cit SITUAŢIA LA ZI A LUCRĂRILOR lectrice. Vîntu
mai eurînd in brazdă, iar ora prînzului, în lan, iar de moderat, cu v
după ele discurile şi maşi­ AGRICOLE DE SEZON a 5-a nu se ştia nimic. licări din soc
nile de semănat. în finalul raidului am şi estic. Temp
nime vor fi e
Paul Răvaş, preşedintele Acjionînd cu înaltă responsabilitate şi dînd dovadă consemnat un fapt îmbucu­ 10 şl 15 grade,
C.A.P. Simeria. plecase dîs- de multă hărnicie, mecanizatorii, ţăranii cooperatori rător : La C.A.P. Sîntandrei, xime între li
de-dimineaţă de la sediu şi şi lucrătorii din I.A.S., aflaţi la datorie, au reuşit ea combinele conduse de Faze-
nu ne-am - făcut mari iluzii Timpul pr-
că vom da ele dînsul. Noro­ duminică, I iulie a.c., să siringă recolta de orz de kaş loan, Gheorghe Vintilă, 4 şi 5 iulie
cul ne-a surîs insă : l-am gă­ pe 510 ha, să baloteze paiele de pe 920 ha, să însă- Nicolae Nicolaescu şi loan menţine în ,
roasă, cu ceru
sit În drum spiţe nişte com­ mînţeze eu culturi duble o suprafaţă dc 218 ha şi să Deteşan au intrat într-un lan cădea precipit:
bine care recoltau ultimele execute arături pe 199 ha. în zilele de simbătă şi du­ de grîu „cu paiul ca trestia mă de ploaie
suprafeţe cu orz. minică s-a lucrat Ia recoltarea orzului cu o viteză me­ şi spicul ca vrabia“. Deci, ploaie, însoţit
— 15u — ne-a spus interlo­ căii electrice.
cutorul — răspund de com­ dic zilnică de 673 ha. secerişul griului a început şi
La munte,
bine, inginerul şef de ară­ Aşa cum rezultă din datele existente la Direcţia în judeţul nostru, şi nu nu­ neral răcorii;
turi şi insăminţări. iar con­ agricolă a judeţului, pînă la 1 iulie a.e., recolta mai la Sîntandrei, ci şi la cu cerul no
tabila seîâ de- predarea re­ dc orz a fost strînsă de pe 4 840 ha, din care 3 898 ha precipitaţii
coltei adunate la baza de re­ în C.A.P. şi 942 ha în I.A.3., iar paiele s-au balotat Brănişca, după cum ni s-a a- ploaie şi a-
cepţie. nunţat. Să fie — cum sc însoţite de
-— Cu toate acestea, spe­ dc pe 2511 ha. Tot pînă la începutul acestei luni s-a ’spune — într-un ceas bun şi trice. Vînt-
răm. cunoaşteţi situaţia la însămânţat eu culturi succesive o suprafaţă de 683 ha Blocuri zvelte, cu p ţinută armonioasă, dau centrului ci­ derat la !
*; o Râ Olt f««f ÎIPÎ1 (a itîtl hîl. să vedem recolta cit mai re- vic «1 Hunedoarei o liotă de modernism. de frumuşele. estic.