Page 100 - Drumul_socialismului_1979_07

etciri din toate ţările, uniţi-va f
ANUL XXXI

NK, 67.“)!)

DUMINICA.
2!) IULIE

1979

4 pagini — 3(1 l-ani

Ieri, tovarăşii Nicoiae Ceauşescu şi
ÎN CINSTEA MARII
Ahmed Sekou Touré, împreună cu SĂRBĂTORI

tovarăşele Elena Ceauşescu şi Andrée Touré, NATIONALE

au întreprins o vizită în ţară

T o v a r ă ş u l Nicoiae Andrei, membru supleant treprinderii sînt deosebit
Ceauşescu, secretar general al Comitetului Politic Exe­ de onoraţi de această vizi­
al Partidului, Comunist Ro­ cutiv al C.C. al P.C.R., mi­ tă, directorul unităţii, A-
mân, preşedintele Republi­ nistrul afacerilor externe, lexandru Orzata, prezintă
cii Socialiste România, şi şi de tovarăşul Sikha Ca- cîteva din realizările lor,
tovarăşul Ahmed Sekou mara,, ministrul justiţiei al preocupările privind creş­
Toure, secretar generai al Guineei, precum şi de am­ terea producţiei, a eficien­
Partidului Democrat din basadorul României la Co- ţei, precum şi dezvoltarea
Guineea, preşedintele Re­ nakry, Valeriu Georgescu, cercetării ştiinţifice şi teh­
publicii Populare Revoluţio­ şi ambasadorul Guineei la nologice. Se arată că de la
nare Guineea, .împreună cu Bucureşti, Kerfaila Cisse. înfiinţare, în anul 19G5, în­
tovarăşa Elena Ceauşescu La plecare, pe aeropor­ treprinderea a cunoscut o I.F.A. „Viscoza“ X.upcni. Filatoare» Emilia Epure urmă­
şi tovarăşa Andree Toure, tul Băneasa, tovarăşii puternică dezvoltare, reali- reşte cu atenţie buna funcţionaro a maşinii la care lucrează.
au plecat,.simbălă diminea­ Nicoiae Ceauşescu şi Ali- zînd în prezent o produc­ Foto : ŞTEFAN NEMECSEK
ţa, la bordul unui elicopter med Sekou Toure, tovarăşe­ ţie de peste 200 000 tone.
special, într-o vizită în ta­ le Elena Ceauşescu şi An­ Preşedintele Ahmed Sekou
ră. dree Toure au fost conduşi Toure este informat că o
Cei doi preşedinţi sînt în­ de tovarăşi din conducerea parte din materia primă pe CU ANGAJAMENTUL Şedinţa Biroului Comitetului
soţiţi de tovarăşul Ştefan de partid şi de, stat.
care o prelucrează între­ ÎNDEPLINIT
Sosirea în judeţul Olt şi vizita la prinderea de aluminiu pro­ judeţean Hunedoara ai P.C.8.
Colectivele
cele
vine din bauxita importa­ două laminoare de de la sirmă
întreprinderea de aluminiu din Slatina tă din Republica Populară Hunedoara şi-au siderurgic Ieri, a avut loc şedinţa ganizaţiilor de partid, a
Combinatului
aie
Revoluţionară Guineea.
îndeplinit
Sn aceste zii o angajamentul
De la Bucureşti, elicop­ tice şi ai detaşamentelor de T o v a r ă ş i i Nicoiae luat în clnsten celei de a Biroului Comitetului jude­ consiliilor populare şi con­
terul special s-a îndreptat pregătire a tineretului pen-. Ceauşescu şi Ahmed Sekou 35-a aniversări a eliberării ţean Hunedoara al P.C.R. siliilor oamenilor muncii
spre Slatina. tru apărarea patriei a pre­ Toure, tovarăşele Elena patriei. EJo au realizat de In cadrul şedinţei au fost din unităţile comerţului de
T o v a r ă ş i i Nicoiae zentat onorul. Ceauşescu şi Andree Toure la începutul anului şl piuă examinate probleme econo­ stat şi cooperatist pentru
Ceauşescu şi Ahmed Sekou sînt invitaţi în cîteva din Sn prezent peste 1« 000 tone mice şi politico-sociale de realizarea sarcinilor de
destinate
laminate,
spe­
în
Toure, * tovarăşa Elena T o . v ă r ă ş u l Nicoiae principalele sectoare de cial şantierelor şi întreprin­ însemnătate deosebită pen­ plan şi îmbunătăţirea nive­
Ceauşescu şi tovarăşa An­ Ceauşescu, şi tovarăşul Ah­ producţie aie întreprinderii. derilor producătoare de ma­ tru înfăptuirea sarcinilor lului calitativ ai serviciilor
dree Toure au fost oaspeţii med Sekou Toure au răş- Se vizitează una din cele teriale de construcţii. Spo­ care stau în faţa comuniş­ către populaţie : concluziile
oamenilor muncii din jude­ puns cu prietenie acestor opt mari hale de electroli­ rul de producţie obţinut are tilor, a tuturor oamenilor ce se desprind din desfăşu­
ţul, Olt, unde au vizitat u- manifestări ale mulţimii. ză, sectoare cu activitate la bază reducere» timpului muncii din judeţul nostru rarea învăţămîniului poli-
nităţi industriale şi agrico­ La intrarea în întreprin­ de opriri accidentale şi im­ în perioada următoare. tico-ideologic de partid,
de
plicit
creşterea
indicilor
le reprezentative pentru dere, înalţii oaspeţi sînt.în- neîntreruptă. Specialiştii în­ utilizare a larainoarelor. Biroul Comitetului jude­
tehnologiile
mo­
actualul stadiu de dezvol­ tîmpinaţi de Neculai A- făţişează utilizate în fabrica­ prin îmbunătăţirea activită­ ţean de partid a analizat : sindicat, U.T.C. şi F.U.S.
derne
tare a judeţului şi s-au în- rea aluminiului românesc. O ţii do întreţinere a utilaje­ modul cum s-au realizat pe anul 1978—1979.
tîlnit, în cadrul unei mari gachi, ministrul industriei preocupare . permanentă a lor şi instalaţiilor, sarcinile de plan şi anga­ In problemele analizate
adunări populare, cu locui­ metalurgice," Gheorghe Ră­ specialiştilor şi muncitorilor jamentele în indüstrie pe Biroul Comitetului judeţean
tori ai acestor meleaguri. ri ulascu, directorul centralei unităţii o consliiuie conti­ FOLOSIREA semestrul I a.c. ; preocupa­ de partid a adoptat măsuri
Sosirea în judeţul Olt a industriale de profil. In fa­ care să ducă la o activita­
avut loc pe platforma din ţa unei machete, se prezin­ nua îmbunătăţire a calităţii EFICIENTĂ rea organelor şi organiza­ te mai intensă, la un nivel
faţa cunoscutei întreprin­ tă stadiul actual şi perspec­ producţiei şi creşterea efi­ A RESURSELOR ţiilor de partid pentru în­ calitativ superior, în pe­
deri de aluminiu, reprezen­ tivele de dezvoltare ale a- cientei întregii activităţi, SECUNDARE deplinirea principalelor o- rioada ce urmează.
tativă unitate a industriei cestei importante unităţi diminuarea consumului de hiecţive şi activităţi stabi­
1.»
„Vic­
întreprinderea
metalurgice româneşti — producătoare’ de aluminiu. toria“ Călău se depun efor­ lite de conducerea partidu­ Biroul Comitetului jude­
care constituie o adevărată Subliniind că muncitorii în-. (Conlimiarc în pag. a 4-a) turi stăruitoare pentru va­ lui pe linia pregătirii de ţean de partid a rezolvat,
carte de vizită pentru înal­ lorificarea tuturor resurse­ luptă a gărzilor patriotice ; de asemenea, probleme ale
tul nivel de dezvoltare a- lor secundare rezultate din activitatea organelor şi or- activităţii curente.
Astăzi in jurul orei 9,ttft posturile de radio şi televi­
tins de acest judeţ, cit şi de ziune vor transmite direct, de la Palatul Republicii, ce­ activitate» productivă. In
industria noastră de specia­ remonia semnării documentelor oficiale romăno-guineoze. acest scop, prin Intermediul
litate. unui grup energetic de
★ ★
Mii de slătineni veniţi în Astăzi în jurul orei 10,45, posturile de radio şi tele­ 3 MW, gazele de furnal şi Economiile minerilor
de coes sînt folosite pentru
întîmpjnare au făcut tova­ viziune vor transmito direct de la aeroportul Otopeni producerea energiei electri­
răşului Nicoiae Ceauşescu, ceremonia plecării tovarăşului Ahmed Sekou Toure, se-, ce şi termice, necesară sec­ Utilizarea cu maximă gri­ pentru economisirea lem­
tovarăşei Elena Ceauşescu, creţar general af Partidului Democrat ,din Guineea, pre­ ţiilor productive. Ca urma­ jă şi eflcleuţă a mijloace­ nului de mină şi a ener­
tovarăşului Ahmed Sekou' şedintele Republicii Populare Revoluţionare Guineea, ca­ re, pe această cale In ca­ lor materiale în procesul de giei eleclrice. I,a aceşti doi
indicatori
în­
au
minerii
Toure şi tovarăşei Andree re, împreună cu tovarăşa Andree Toure, a efectuat, la drul întreprinderii se eco­ producţie din subteran este scris, la zl, o economie de
Toure o emoţionantă pri­ invitaţia tovarăşului Nicoiae Ceauşescu, secretar general nomi« osc anual peste 3 Wfl o preocupare constantă a 1079 metri cubi lemn de
de
tone
mire. al. Partidului Comunist Român, preşedintele Republi- venţional. combustibil con­ minerilor do la Ghelari. In mină şi aproape 520 000 kWh
O formaţie alcătuită din cii Socialiste România, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, mod dooseblt se acţionează energie electrică.
o vizită oficială de partid şi de stat în România.
membri ai gărzilor patrio­
t ... ~ -------- -
Sarcina de căpetenie a lucrătorilor ogoarelor 1
TIMPURILE AN! NO A SE!
încheierea în timpul
„Urcam“ spre Aninoasa tăcut o vreme. Momentul Si a „casnici , şi a „eco- „la sala mare", în văzul
cel mai scurt a secerişului! în acelaşi autobuz (31-IID- n-avea nevoie de vorbe. nomaluiui"... lumii, de cine să se as­
Şi, înlr-un tîrziu;
cundă ? La „casină“ nu in­
3602) Ia bordul căruia, în
Da. Timpul e altul. De
primele zile ale acestui an, — Parcă drumul spre A- aceea e mai scurt drumul tră numai ,,obării" să joa­
avusesem un dialog cu şo­ ninoasa e mai scurt acum. spre Aninoasa. Nu-I mai ce biliard. E clubul munci­
9 Peste 50 de cooperative agricole din judeţul nos­ ferul fosil Banyai, discuţie — Nu. Drumul e ace­ toresc, cu sală de cinema­
tru au strîns .şi înmagazinat întreaga recoltă de consemnată în reportajul iaşi, ca si altădată. Timpul batem pe jos pînă la Is- tograf de curînd renovată
croni
sau
„cursa
iui
cu
grîu © In unităţile din raza consiliilor agroindustria­ ,,Patru fraţi de cursă lun­ e altui! Ni'taru" ce „umbla" o dală (unde Eugen Ilerbei, „ar­
le Simeria, Ilia, Deva şi Dobra secerişul sc efectuează gă". Autobuzul — bijute­ tistul nostru“, i-a dat ten­
pe ultimele suprafeţe ® Combinele sînt deplasate ope­ rie ca si atunci, Ioli Ba­ ta minerească prin bazo-
rativ în unităţile unde recoltatul este rămas în urmă. nyai — atent la volan ca rclieiuriie ce-i domină
Si atunci. „intrebîndu-vă, scena, prin lămpile de A
De la o zi la alta spo­ unde se lucrează la seceri­ fii ianuarie, ce aşteptaţi AUGUST miner ce-o luminează), cu
reşte numărul unităţilor ca­ şul şi înmagazinarea griului de la noul an, ml-aţi răs­ biblioteca cu zeci dc mii
re’ anunţă finalizarea sece­ de pe ultimele suprafeţe — puns că vă doriţi sănătate de volume, unde oamenii
rişului griului, în prezent a- mai puţin de cîte 250 ha în pentru a munci în conti­ adîncuiui se regăsesc în
ceastă importantă acţiune fiecare consiliu. nuare bine, iar în primă­ viata spirituală, cu expo­
fiind încheiată in peste 50 In legătură ou modul cum vară să trăifi bucuria de Timpul e altul? Răspun­ pe zi, nici cu „dubele", ziţia gazelelor de perete şi
de cooperative agricole. După se acţionează în cooperati­ sul l-am aliat la fiecare care aduceau minerii de
unităţile din Consiliul unic vele agricole din Consiliul a fi bunic. Av.eţi această pas, prin Aninoasa de azi, Ia Vulcan la Aninoasa în satirice, cu panoul mineri­
agroindustrial Geoagiu, care unic agroindustrial Dobra în bucurie, nu ? vremea cinci mina lor era lor de irunle ai aşezării
au terminat primele recolta­ vederea încheierii grabnice — O, da, desigur. A iost deşi ea a rămas aceeaşi închisă. „Locala“ circulă şi cu ccl al arcaşilor, cam­
tul, cooperativele agricole a secerişului, iată cîteva as­ o zt istorică;.. comună dintre dealuri ca acum din jumătate în ju­ pioni pe ¡ară, cîştigători ai
din consiliile agroindustriale — ? ! Si acum un veac, ca şi a- mătate de oră şi duce că­ „Cupei României" (nu
Simeria .şi Ilia au încheiat pecte pe care ni le-a rela­ — Cristinel, nepoţelul, a cum 35 de ani, cu case în­ lătorii la Petroşani pe şo­ l-am înlilnit pe Lupu —
directorul
ing.
tat
S.M.A.,
practic secerişul, răminin- Axente Gutia. Am reţinut, văzut lumina zilei Ia V şiruite de-a lungul pinu­ aşa-i zic localnicii Iui
du-le de strîns doar produc­ între altele, faptul că toate lui ce-o străbate — care sea asfaltată. N-a trebuit Vuşile Tămaş, Maestru al
ţia de pe suprafeţe de ordi­ forţele au fost concentrate Mai! Vă dafi scama! să urcăm coasta Calvari- sportului, care, cu arcaşii
nul zecilor de hectare, unde la C.A.P. Răduleşti, Fintoag, Poate nu şti{i că maică-sa, ' de-atîiea ori şi-a ieşit din ei să aflăm, sub frunzişu-i lui, speră să ajungă Ia
nu s-a putut intra pînă a- •Roşcaţii şl Holdea, unde este fiica mea, s-a născut in albie! — cu coloniile dc dens, „muzicanţii Ia pro­
cum cu combinele din cauza posibil, că în ccl mult două ziua dc 23 AifgusL ! ,,pe vaie-p. jos“ şi dc „pe be“. Oamenii fanfarei mi­ LUCIA LICIU
stării terenului. De aseme­ zile bune de lucru în câmp Emoţia ne-a copleşit. vale-n sus", locuite de niere, care a împlinit se­
nea, în cooperativele agrico­ i K>wfjui soieruiuj
Chipul solarului iradia. Am
le din raza consiliilor agro­ mineri, cu clădirea şcolii micentenarul, iac repetiţii (Continuare în pag. a 3-a)
industriale Deva şi Dobra (Continuare în pag. a 3-a) J i