Page 102 - Drumul_socialismului_1979_07

9 DUMINICA, 29 IULIE 1979 Pag. î

A
Comuniştii—nucleul acţiunii revoluţionare a clasei încheierea în timpul
ZIUN
muncitoare, a celorlalţi oameni ai muncii (II) cel mai scurt a secerişului!

39 IULIE In toată perioada activită­ vitate evoluţia social-politi­ parea de dreapta din fostul nizeze şi să conducă mari (Urmare din pag. 1) mai cuvinte de laudă şi Ia
ţii ilegale, Partidul Comunist că a ţării, să organizeze şi partid socialist, care s-a o- bătălii de clasă. „îmbogă- adresa mecanizatorilor Ni-
iei Român a cunoscut un proces să conducă lupta maselor pe pus creării partidului comu­ ţindu-şi necontenit experien­
1
O — Trans- să fie terminat secerişul . colae Lupu, Iosif Simoc,
rectă «le la profund de maturizare poli­ baze solide (Desigur, activi­ nist, a trecut la constituirea ţa revoluţionară — subli­ Eforturi deosebite sint nece­ Moise Brăesc, Iosif Mundu-
ublicii : ce- tică şi ideologică. Partidul tatea lui din acei ani a avut Partidului social-democrat. nia t o v a r ă ş u l NICOLAE sare însă la strângerea,, ca şi Mihai Tudoran (la e-
emnării do- nostru nu a nesocotit nici şi limite, n-a fost scutită de Aceasta a dus la spargerea CEAUŞESCU, învingînd greu­ transportul şi depozitarea liberarea: terenului), Iosif
oficiale ro- un moment faptul că printre greşeli care au redus uneori unităţii clasei muncitoare tăţile ivite în cale — fiind paielor, deoarece la aceste Pădureanu, Ion Rusu, Da­
eze condiţiile primordiale afirmă­ eficienţa luptelor desfăşura­ pentru o lungă perioadă, cu nevoit să activeze timp de niel Magda şi ILarie Bastean
f rii sale ca forţă politică ho- te). urmări grele asupra luptelor acţiuni sînt o serie de res­ (la transporturi). Un sprijin
pentru co- tărîtoare pentru transforma­ In anii ilegalităţii, Partidul revoluţionare din ţara noas­ două decenii în condiţiile tanţe. Cooperativele agricole
cata Nea- aspre ale ilegalităţii —, au datoria să, mobilizeze în preţios la strîngerea recoltei
rea revoluţionară a societă­ Comunist Român a militat tră. partidul nostru şi-a sporit mai . mare măsură forţele au dat şi mecanizatorii Ion
ui ţii se situează întărirea sis­ permanent pentru realizarea Congresele al II-lea (1922), treptat capacitatea de a or­ proprii la eliberarea terenu­ Haţegan, de la G.I.G.C.L. De­
15 — Trans- tematică a rîndurilor sale, alianţei muncitoreşti — ţără­ al III-lea (1924) şi al XV-lea lui. va, şi Ion Duleanţ, de la
rectă de la legătura tot mai strînsă cu neşti, proces încheiat după (1928) ale P.C.R. au conti­ ganiza şi conduce lupta cla­ Intre combinerii care s-au Termocentrala Mintia.
Intemaţio- clasa muncitoare, cu ţărăni­ eliberarea ţării de sub do­ nuat preocupările pentru cla­ sei muncitoare, a maselor de
iti—otopeni: mea, cu toţi oamenii muncii, minaţia fascistă. De aseme­ rificarea unor probleme ideo­ remarcat prin operativitate, Pentru finalizarea neîntîr-
plecării to- nea, rezultate strălucite a-u logice şi politice, pentru oameni ai muncii. Numeroa­ conştiinciozitate în muncă şi ziată a secerişului este ne­
Alimcd Se- grija permanentă pentru cre­ sele acţiuni greviste, bătă­ răspundere faţă de soarta cesar ca şi azi, duminica,
e, secretar area condiţiilor prielnice rea­ obţinut comuniştii în acţiu­ cristalizarea liniei politice recoltei i-am notat pe Ion combinele să lucreze din
Partidului lizării unităţii proletare, for­ nea de organizare a clasei generale, a tacticii şi strate­ liile de clasă ale minerilor Troznoi, Virgil Gheara, Pe- plin în lanurile unde starea
lin Guineea, marea din rîndurile clasei muncitoare, în întreţinerea giei sale, pentru consolida­ de la Lupeni din 1929, ale trişor Crîsnic, Sergiu Crîş- acestora şi a terenului per­
! Republicii muncitoare şi altor categorii în rîndurile acesteia a unui rea organizatorică- Existen- muncitorilor ceferişti şi pe- ma’ru, Gheorghe Brînduşesc mit desfăşurarea în bune
Revoluţio- sociale a unor cadre profund
îcea, care, ataşate ideilor socialismului. şi alţii. Cooperatorii au nu- condiţii a secerişului.
cu tovarăşa
ire a efcc- In pofida faptului că parti­
.taţia tovară- dul comunist a întîmpinat Oouthicătorul poporuluiîn făurirea
e Ceauşescu, mari dificultăţi, în rîndurile
general al sale s-au găsit de fiecare Atitudine fermă împotriva
Comunist dată forţele necesare pentru
preşedintele depăşirea acestor greutăţi,
Socialiste
ii a tovară- asigurînd stabilitate în cola­ sustragerilor din avutul obştesc
^eauşescu, o borarea şi înfăptuirea unei climat de combativitate re­ ţa unor confuzii ideologice trolişti din 1933, neînfricate­
ficială de linii politice juste, ceea ce voluţionară, de dinamism din mişcarea muncitorescă, a le acţiuni împotriva fascis­ Se ştie bine că apărarea, este drept puţine la număr,
:1c stat in a permis obţinerea unor noi necurmat prin înfiinţarea u- unor elemente carieriste, au mului, pentru apărarea inte­ păstrarea şi sporirea avu­ cînd unii oameni, ignorînd
şi importante succese in nui mare număr de organi­ dus la izbucnirea luptelor ţiei obşteşti a cooperative­ legile şi prevederile Statu­
inde­
a
minul (lum­ lupta revoluţionară. zaţii democratice de masă fracţioniste în 1929 care au grităţii teritoriale, suveranităţii lor agricole reprezintă o tului C.A.P., atentează la
şi
pendenţei
ii uzi cil Adaptîndiu-şi tactica şi stra­ legale, ilegale sau semilega- dezorganizat grav activitatea României au demonstrat ma­ îndatorire de prim ordin a integritatea avutului ob­
patriei tegia la condiţiile aspre de le. Cele aproape 60 de orga­ partidului. Intre 1924—1931, fiecărui cooperator şi me­ ştesc, sustrăgînd din pro­
ilegalitate, inspirîndu-se per­ nizaţii al căror ferment, în în documentele de partid rea forţă mobilizatoare a canizator, a tuturor locui­ ducţia agonisită prin mun­
ninicai manent din ideile călăuzitoa­ toate cazurile l-a constituit şi-au făcut loc o serie de a- partidului, consecvenţa revo­ torilor satelor. Unindu-.şi ca în comun. Iată cîteva
¡mate : VVo— re ale materialismului dia- clasa muncitoare, au dus în pre-cieri. greşite privind pro­ luţionară şi devotamentul exemple semnalat: în ur­
liocănitor lectiv şi istoric, ale socialis­ mijlocul maselor largi cuvîn- blema naţională, colaborarea său profund faţă de cauza ma unui control efectuat
mului ştiinţific, străduindu-se tul de ordine al partidului, cu alte forţe muncitoreşti şi poporului, de idealurile so­ de organele de ordine în
intre pă- să le aplice la condiţiile ţă­ au constituit pentru P.C.R. democratice ş.a. La toate a- cialismului“. aceste zile. Mecanizatorii
are rii noastre în concordanţă cu un important mijloc de îm­ cestea a contribuit, şi faptul eforturile în scopul asigu­ Titi Burza şi Stăniş Tibe-
> muzical- cerinţele obiective şi subiec­ pletire a posibilităţilor de că în conducerea partidului rării unor producţii tot mai riu, ajutaţi de delegata de
combină Minerva Mihu. au
tive ale procesului revolu­ luptă ilegale cu cele semile- se găseau oameni ce nu cu­ mari, care constituie teme­ fost surprinşi sustrăgînd
ţionar, partidul comunist a gale şi legale. E destul să noşteau realităţile ţării. Cu prilejul împlinirii, în lia dezvoltării, avuţiei ob­ 564 kg grîu şi 40 baloţi de
I : Calvarul. reuşit ou succes să se situe­ amintim aici organizaţiile: Restabilirea unităţii parti­ curînd, a 50 de ani de la gre­ şteşti, lucrătorii ogoarelor paie în timpul recoltării
ze în fruntea celor mai di­ Blocul muncitoresc-ţărănesc, dului comunist, ca urmare a va minerilor de la Lupeni, îşi clădesc propria bună­
spre viitor verse forţe sociale şi politice Ajutorul muncitoresc român, lichidării luptelor fracţio­ vom publica în numerele stare, contribuind în ace­ griului de la C.A.P. Cim-
puri-Surduc.
in­
Aceleaşi
ri dispuse a contribui la solu­ Liga muncii, Blocul demo­ niste, precum şi clarificarea laşi timp la ridicarea nive­ tenţii le-a avut şi mecani­
ţionarea, în interesul clasei cratic, Ajutorul roşu, Comi­ unor probleme de ordin stra­ viitoare ale ziarului nostru lului de trai al întregului zatorul Petrică Mitueă ca­
muncitoare, al poporului, a tetul naţional antifascist, tegic şi tactic la Congresul cîteva pagini din cronica a- nostru popor.
aergiei Madosz, Comitetul antirăzboi­ re, împreună cu elevul Sa-
a redcscope- complexelor probleme ridica­ nic, Uniunea patrioţilor. al V-lea (1931) au dus, firesc, cestei mari bătălii de clasă. Există însă şi cazuri, ee moilă Rusu, au ascuns 156
îâniei (VII) te în acei ani de evoluţia la întărirea capacităţii parti- kg grîu sub un pod între
ic : „Dispu- social-politică a ţării. O dată cu scoaterea sa în ■ dului de a răspunde princi­ Rîu de Mori şi Unciuc. De
eră pe (ară Stabilirea liniei strategice afara legii, în 1924, în faţa palelor sarcini privind! orga­ asemenea, în satul Ohaba,
şi tactice, a forţelor motrice partidului s-au pus sarcina nizarea şi conducerea luptei 'comuna Lăpugiu de Jos,
chemate să rezolve, sub con­ extrem de dificile; a fost de clasă a proletariatului îm- cetăţenele Rozalia Turcin
ducerea partidului comunist, necesară organizarea activi­ portiva exploatării. Făurirea şi Ana Crişovan au încer­
complexele probleme ale re­ tăţii în condiţiile ilegalităţii Frontului unic muncitoresc cat să sustragă 11 .baloţi
IULIE ' voluţiei a necesitat o temei­ şi totodată trebuia continua­ impunea folosirea unor for­ de pale.
nică analiză a realităţilor tă preocuparea pentru cris­ me variate de organizare a
a
Aspectele
dijmuire
de
a limba ma­ social-politice ale ţării, a e- talizarea liniei generale în clasei muncitoare, adoptarea recoltei, deei şi a avutului
voluţiei raporturilor politice concordanţă cu situaţia din unor lozinci mobilizatoare, obştesc, îmbracă şi alte
pe plan intern şi extern, a România acelei perioade şi care să antreneze în luptă forme. Ia tarlalele C.A.P.
poziţiilor forţelor de clasă. cursul politicii internaţionale. straturi sociale tot mai largi. Rapoltu Mare, Sîntandrei,
il economie Imbogăţindu-şi necontenit ex­ Trebuie remarcat faptul că Acestea au imprimat lupte­ Geoagiu şi altele, unii ce­
e scriitor perienţa revoluţionară, do­ în faţa politicii reacţiunii lor revoluţionare din peri­ tăţeni recoltează frunzele
bândind treptat capacitatea burghezo-moşiereşti clasa oada crizei economice un
iară de sfeclă, trifoi sau lucer-
mdial de înţelegere a realităţilor muncitoare se găsea scinda­ caracter unitar şi combativ, nă, dijmuind astfel serios
româneşti,
i-au dat Partidului Comunist
a
ajuns
partidul
tă, oa urmare a faptului că
leton : Pol- să caracterizeze cu obiecti­ după Congresul din 1921 gru- Român posibilitatea să orga- recolta.
idul 23 m mi|2T| Fireşte, faţă de asemenea
cazuri se impun măsuri fer­
me, o atitudine intransi­
gentă .pentru ca orice ten­
Şeful secţiei transport, Dumitru Pleş şi mecanicul auto dinţă de sustragere din a-
|f7rS®e® fi Kk. □ Isii i*I Est®] SE Mircea Munteanu, tle la S.G. C.L. Călan, execută verificarea v.utul obştesc să fie curma­
sistemului de direcţie al unui autobuz pregătit de cursă.
I : 7,00 Ra- u cm I H E m Foto : V. ONOIU tă cu desăvîrşire.
Revista pre- i§y es» h
ioprogramul 1
gazin dumi-
toate pentru
jurnal; 13,15 Timp de mai multe luni bilitate cetăţenească ori dc TIMPURILE AM/VOASTI
rărelor; 13,30 de zile, ziarul nostru a cite ori folosesc instalaţiile
4,00 Portret Concluzii
.4,15 Top susţinut acţiunea de presă de apă, astfel ca, de fiecare
aasionaţilo ; „Consum raţional dc apă dată, risipa să fie exclusă. cabinele, ateliere, dascăli şî... Şi nu numai deputaţii, }
ir; 17,00 Ho- potabilă“. Acţiunea îşi pro­ UNITĂŢILE DE GOSPO­ (Urmare din pag. 1)
român cască; punea ca scop să atragă actuale, în prezent satisfă­ DĂRIE COMUNALA SI LO­ inimoşi ce veghează la mulfi cetăţeni ne ajută — ţ
pentru toţi; atenţia consumatorilor .in­ cătoare, vor cunoaşte su­ CATIVA î Moscova, Ia Olimpiadă), creşterea copiilor pentru Popa Pavei, foan Floca, 1
1; 20,15 Noi dustriali şi casnici de apă prasolicitări. Tot cam ast­ • Să organizeze în aşa fel a evita eşecul şcolar, a-i Ioan Borca, Nicolae Nediu, ?
luzică popu- potabilă ca rezervele în a- fel se petrec lucrurile şi cu exploatarea reţelelor de apă cu sala de repetiţii in Pop Ioan 39, Vasile Velea, i
eul melodii- Haţegul. Pentru ambele o- care corul feminin înaltă ridica Ia promovabililale
mnări; 21,35 cest element atît de indis­ raşe, ca şi pentru Deva, incit să poată interveni cu cînt de viată nouă. Am de sută la sută, iar ei, e- Iile Broască, Teodor Bulea, A
ţe; 22,00 Ra- pensabil vieţii nu sînt in­ rezolvarea temeinică se maximum de operativitate în mers la magazinele ali­ levii, au adus la fiecare Gh. Tăcu, Aurel Vulc, i
Panoramic epuizabile, că aducerea Iui caz de avarii pe conductele
ag de dans; din rîuri şi pîraie în case­ aşteaptă tot de la sistemul de aducţiune sau distribuţie ; mentar cu aulosennre, edific finală a Festivalu­ Gheorghe Pîrva...". J
ştiri; 0,05— le noastre se realizează' cu amintit, de pe Rîu Mare. • Să menţină, prin admi­ textil, de confecţii, meta- lui naţional „Cintarca Pe drum oamenii îl o- \
îuzical noc- investiţii mari şi deci avem Oraşele de pe Jiul de nistratorii de fond locativ, lo-chimic, legume-iructe, României" lauri şi loc prim preau pe primar înlrebîn- ţ
un motiv în plus să luptăm Est, din municipiul Petro­ sub control sistematic, apar­ la colelărie — Viorica Tă­ pe (ară. du-1 ba de una, ba de al- i
şani, se presupune că nu
împotriva risipirii sale. tamentele proprietate de stat tar, Ilişca Maxim, Lenuţa Minerul Aurel Cristea, ta. „Scriefi despre Aninoa- i
Să facem o recapitulare vor avea probleme prin astfel ca în caz de instalaţii Şorlan, Sabina Macavei, Eroul Muncii Socialiste,
a situaţiei de fapt. Toate punerea la punct a siste­ defecte să poată interveni Sînziana, liecare vlnzătoa- stă lot pe strada Progre­ sa ? Atunci nu uitati, a- ţ
minţiţi că pe raza comunei i ii
mului de pe rîul Taia. Cele
oraşele judeţului se află dacă locatarul nu o cere din sul. L-am găsit acasă
într-un proces continuu de de pe Jiul de Vest, în proprie iniţiativă : re ne-a întîmpinat cu so­ s-au construit depozite de (î,
schimb,
îndeosebi
Lupendi,
dezvoltare economică, ex­ ® Să-şi creeze, în toate ca­ licitudine, invitîndu-ne să pentru că e duminică, alt­ colectare a fructelor dc \
trecător in Vulcanul şi. chiar o parte cumpărăm lot ce ne pofteş­ fel... „Tot lucrafi, deşi a(i pădure, depozit de lemne, Î
Acel bleste- tindere şi modernizare ur­ din Petroşani au de făcut zurile, surse proprii pentru
: (Arta); Şi banistică astfel că, dacă în faţă, în viitorii ani, unei rampele de spălare a auto­ te inima. In acest an prin ieşit la pensie". „Ce să secţia U.M.T.C.F., secţia IJ
aiilor negre prezent în unele localităţi situaţii de excepţie. Pentru vehiculelor din parcul auto magazinele Aninoasei s-au lac, parcă nu m-aş putea de exploatare a transpor- iţ
:ă); HUNE- se poate vorbi de îndestu­ a le asigura consum optim pentru transport în comun; desfăcut mărfuri în va­ ajunge cu o pensie de 3000 tutui în comun, stafia dc A
pentru un lare, în viitorul nu prea © Să oblige consumatorii de lei, dar nu pot sta, tre­ :
); Cascado- îndepărtat şi acestea vor e nevoie fié de sporirea de­ industriali, al căror proces loare de 20 milioane lei, ¡¡Urare a apelor, un cuptor 'Q
i; Praf sub ajunge la momentul unor bitului lacului de acumu­ tehnologic nu permite folo­ cu 2,5 milioane lei mai buie mişcare". Mişcarea de copt pline, sta[ia de
ăstui şi cu- întrebări. Se află în situa­ lare de la Valea de Peşti, sirea decît a apei potabile, t mult decît în aceeaşi pe­ asta v-a adus şi locul I radio pentru programul
Constructo- fie de alte soluţii realiza­ la deputăţie. Şi parcă tot
NI; Dansul ţia aceasta Bradul, Haţegul, bile cu investiţii de volum Ia încadrarea în consumurile rioadă a anului trecut. Şi doi, şi, apropo de program,
; I-Il (Uni- Hunedoara şi, dacă numim mal mic. specifice planificate şi la e- n-am trăit nostalgia „eco- aşa o finefi, de vreo 20 ştiţi cile. televizoare a-
a miliardar şi Călanul s-ar putea să nu tanşarca instalaţiilor spre a nomaluiui", cînd oamenii de ani... vem ? Aproape o mie, şi V
Cascadorii mai avem dreptate. Acesta este tabloul situa­ evita risipa.
PENI: Viaţa Deva, ca să începem cu ţiei de fapt la ora actuală, CONSUMATORII INDUS­ mergeau o dală pe lună — —■ D-apoi cum ? Dorinţa pesle 100 de autoturisme.
(Cultural) ; municipiul reşedinţă de ju­ aceasta este perspectiva ur­ TRIALI : după alfabet — să-şi ridi­ mea a fost, de cînd mă Şi-n '44 stiti ce aveam V‘. *
pe fericirea mătorilor 3—4 ani. ce porfia de alimente (făi­ ştiu, să nu mi-o ia nimeni „Da, două... biciclete".
de I
VULCAN : deţ, aşteaptă o îmbunătăţi­ «ţţ. Ce ar fi de făcut pentru • Să-şi realizeze cu mij­ nă, zahăr, unsoare, cucu­ cel *
une (Mun- re, dar nu de durată, de oa, în continuare, în aceste loace proprii posibilităţi înainte la muncă. Timpul e aliui. Şi
EA : Bra- la darea în exploatare a a înmagazina apă în orele ruz) „pe cont", iar în „ziua Şi în timp ce Salvina, de azi, şi cel ce se anunţă V
(Minerul) ; celei de a doua conducte condiţii, să putem beneficia de consum minim spre a o plăţii" primeau... Uşa cu soţia, ne îmbie cu vărzar
tul sălbatic magistrale Batiz—Deva. Re­ de confortul pe care apa folosi în orele de consum de reţinerile. („Vărzar ca la Salvina nu pentru mii ne. „Aici, în I
iNINOASA: zolvarea temeinică va veni curentă îl aduce în casele vîrf ; centru, demolăm, se va
S (ăluncito- noastre, prin posibilitatea Şi şcoala e aceeaşi de găseşti pe strada Progre- înălţa un magazin gene- ,)
: Prinţ şi etunci cînd sistemul proiec­ de a o avea la orice oră • Să-şi creeze surse pro­ acum 30—40 de ani. Dar şul" — zic vecinele), Au­
Joiembrie) ; tat pe Rîu Mare va 'fi fi­ din zi şi noapte, sau cu prii de alimentare cu apă elevii nu mai au privirea rel Cristea rlde: „aşa-i ral, allul la Tscroni, vom j y
stpl (Steaua nalizat, ceea ce înseamnă, intermitenţe cit mai mici ? pentru consumurile care per­ înspăimînlată de rigla ce cînd stai Ungă primărie. dezvolta baza industrială
RZA: Două probabil, anul 1982. Intre mit acest lucru. a comunei, vom lermoiica ţ
; ORĂŞTIE: timp, reţeaua de alimenta­ CONSUMATORII CAS­ © Oamenii muncii înca­ cădea nemiloasă peste un­ Primarul zice: Măi Cris­
aă (Patria); re ou apă a municipiului NICI : draţi în aceste unităţi să ghiile degetelor împreuna­ tea, ar mai trebui cuta­ şcolile, vom construi o i
ena (Placă- va trebui să facă faţă la aibă în vedere faptul că ri­ te spre a-şi primi pedeapsa re...". Primarul, Teofil nouă cantină pentru mine- »
îAl: Avaria ® Să elimine risipa ocazio­ sipind sau permiţînd risipa ri, o cabană pentru ei, ^
i); HAŢEG: consumul ocazionat de cL nată de instalaţiile interioa­ pentru te miri ce. Sînt Biag, e de fată, rlde şi el, aici, în Brazi...". t
roiu (Popu- teva sute de apartamente re defecte. Pentru aceasta, de apă potabilă la locurile veseli, cu chipuri luminoa­ dar mai apoi, cînd pornim
ainţe de tă- date în folosinţă anual. serviciile de intervenţie (sau de muncă, nu fac altceva se, ce nu s-au umbrit nici­ de-a lungul drumului pe Da. Timpul e altui şi la I
Sxpresul de Perspectiva este identică reclamaţii, sau dispecerat, dccît să diminueze rezervele Aninoasa ca în toate aşe- )
e cultură) ; pentru oraşul Simeria, care cum doriţi să Ie numiţi) ale care ar asigura în casele lor odată de cînd în şcoală vale-n sus", să ne-arate
Fepeş — se- se alimentează din acelaşi un plus de confort. funcţionează — la iniţiati­ pînă unde au ajuns cu as­ zărite româneşti. E timpul ţ
şul); ILIA: sistem. unităţilor de gospodărie co­ va lor — standul cu auto­ faltatul şoselei, conchide : pe care-l numărăm cu anii i
ir — seriile munală şi locativă stau la Şi pentru noi toţi, indife­ libertăţii patriei, căreia ii )
TELIUC : O Călanul, prin intrarea în dispoziţie ; rent în ce situaţie ne-am servire, standul cinstei „ăştia ni-s deputaţii, şi
iă — seriile funcţie a obiectivelor de pe ® Să manifeste responsa- afla, o chemare : pioniereşti. Timpul e al­ Crislea, şi Ileana Sichitiu, urăm, acum, în prag de \
GHELARI: platforma siderurgică va tui ! A conferit şi şcolii şi loan Petrescu, şi Vale- aniversare, să ne trăiască
it — seriile cunoaşte, în următorii 2—3 „SA NU RISIPIM ŞI SĂ NU PERMITEM RISIPA DE încăperi — laboratoare.
încăperi — laboratoare, rian Rădoi, şi Iosii Punes, întru mulţi şi fericiţi ani
c). ani, o substanţială creştere APA POTABILA ; EA NU ESTE INEPUIZABILA SI
a populaţiei şi sursele sale FARA EA CONFORTUL NU E POSIBIL !