Page 105 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 105
EKUMUL SOCIALISMULUI NK
FIECARE 6RAM DE COMBUSTIBIL, Autocanducerea mundtoreascâ
îmi «cţiun«
9,00 Sinlczt
FIECARE KILOWATT-ORI DE ENERGIE - 10.00 Film I
9,30 Muzică
Restanţele ia investiţii ml", r
lui 6
10.30 Telex
GOSPODĂRITE CU MAXIMĂ RĂSPUNDERE ! grabnic recuperate ! 16.05 Ilustrai
16.00 Telex
16.25 Trager
re AD/
16.35 Almaiii
17.00 Din ţl
In orice împrejurare — să combatem CETĂŢENI ! Volumul producţiei de miţi de rezultatele cu ca 17.15 Bijuter
K.I\ C
construcţii-raoritaj — 103,62 re am încheiat primul se 17,45 Sport
18.05 Festiva
ferm risipa de energie electrică! social necontenit al la sută, 85,81 la sută. mestru din acest an — sub 18.25 Revista
şi
economic
Progresul
productivitatea
„Cintai
Victor
subinginerul
linia
muncii —
tv.
! Buna gospodărire a re — Ce se poate face cu a- — Cîteva cuvinte despre României socialiste ne Deci, un prim indicator rea Cucu, şeful lotului 2. Pen 18,50 1001 de
cere tuturor
surselor energetice ale ţârii, ccastă energie electrică ? iluminatul casnic, SPIRIT GOSPODĂRESC, lizat şi depăşit, un altul, tru a recupera unele res 19.00 Tclejur
19.15 De mi
de bază, departe de a fi
■economisirea severă a ener — Un calcul simplu ne — Actualul sistem de cal CUMPĂTARE, îndeplinit — iată un bilanţ tanţe, cauzate mai cu sea tapă a
giei electrice, prevenirea o- arată că această energie e- cul al tarifelor la consumul CHIBZUINŢĂ. nesatisfăcător pe care l-a mă de aprovizionarea de buţiilor
cinai
ricăror căi de risipă — sînt lectrică era suficientă pen de energie electrică al fectuoasă cu materiale, 19.30 l.upta
probleme fundamentale ale tru funcţionarea I.C. Orăş- Fiecare gram de com raportat la adunarea oame respectiv cărămidă refrac II o măr.
dezvoltării economice şi so tie pe timp de 4,5 luni de populaţiei este anacronic, bustibil, fiecare kilowatt nilor muncii colectivul de tară, este de datoria noas 19,55 Avanpr
la şantierul III — construc
ciale a ţării noastre în pre zile, iar pentru I.F.A. „Vîs- are la bază ideea vînzării de energie electrică să le ţii al I.C.S. Hunedoara, tră să ne organizăm mai 20.00 Seară-t
l-ar nu
zent şi în anii următori. în coza“ Lupeni pe timp de 9 a cît mai multă energie, nu economisim cu maximă şantier care acţionează pe bine munca la fiecare 21.35 Teiejur
aceste condiţii a devenit luni ! economisirea ei. răspundere, cu maximă platforma siderurgică de la punct de lucru, să folosim
imperios necesar ca noi toţi eficienţă ! Călan. la capacitate utilajele, toa
să acţionăm cu fermitate te forţele şantierului nos
pentru folosirea cu maximă IATA UN CALCUL DOVEDITOR — Sîntem şantierul cu tru.
răspundere şi eficienţă a NICI O ÎNGĂDUINŢĂ cel mai slab indice de uti BUCUKEŞ'
—
Lotul 1, unde mun
fiecărui kilowatt-oră de e- Pe timp de vară se percepe o taxă de 0,50 lei pen FAŢA DE CEI lizare a fondului de timp, cesc, nu şi-a îndeplinit pla (lloprogranui
CE SUSTRAG
nergie electrică. tru primii G kWh consumaţi pe lună şi cameră. Pentru ENERGIA ELECTRICA cu un număr de peste 2 000 nul primului semestru — Radiojurnal;
ore/om
absenţe
nemotivate
presei; 8,10
— Din păcate — sublinia următorii (orice cantitate), se percepe o taxă de 0,30 spunea dulgherul Titu Las- diilor; 3,00 J
tovarăşul inginer Petre' lei ! Deci, pentru un apartament cu două camere, pen Iată cîteva exemple de în şase luni — arăta în 9.05 ’.ăspunt
Stanciu, şeful compartimen tru o perioadă de 3 luni şi un consum de 300 kWh, cetăţeni care, nu numai că cuvîntul său tovarăşul cu. Cauzele sînt mai multe lor; 1.0,00 B
Altei
tului F.E.E., din cadrul un consumator plăteşte o taxă de 97.20 iei, Aceasta nu economisesc energia e- Gheorghe Cremene, se şi le cunoaştem cu toţii. O 10.05 10,10
folk;
I.R.E. Deva — mai sînt con reiese din următorul calcul : lectrică, dar o şi sustrag : cretarul comitetului de atenţie mai mare să se a- Buletin de ţ
sumatori în judeţ care risi G kWh x 2 (camere) x 3 (luni — perioada Ia care @ Aurel Noje, Deva str. partid din şantier. Făcînd corde mecanizării unor lu folcloric; 11,
pesc energia electrică. în se încasează) = 3G kWh A. Vlaicu 91, Traian Mana- un calcul avem în total crări, gospodăririi materia ră ltadio-TX
de ştiri; 12,(
treprinderea de bere Haţeg 3G kWh x 0,50 LEI = 18 LEI ţc, Deva, str. P. Maior 27, mai bine de 21 600 ore/om lelor, ştiindu-se că în se folclorului n
a depăşit consumurile, pe 7 La un consum, să spunem, de 300 kWh : îşi procuraseră aparate de nefolosite din fondul de mestrul II ne aşteaptă sar la 1 la 3; 1
300 kWh — 36 kWh — 264 kWh timp maxim disponibil. în rioşilor; 16,0
luni, cu peste 300 000 kWii. sudură. Furau energic elec cini mai mari. .16,20 Coordoi
La baza acestei risipe stă 264 kWh x 0.30 lei = 79,20 lei trică în scopuri personale. seamnă că zilnic 19 oameni — La turnul de cărbuni 16,40 Noi i
lipsa de preocupare, negli 79,20 LEI + 18 LEI = 97,20 LEI Au fost aspru sancţionaţi. n-au participat la realiza sîntem cu lucrările în gra muzică uşoa
ştiri;
tiu
de
jenţa în folosirea maşinilor Or, firesc ar fi ca primii kilowaţi-oră să fie mai & Viorel Popa, Petroşani, rea sarcinilor de plan. Este fice. Dacă am fi aprovizio şi le ciut, p.
şi utilajelor, organizarea ne- ieftini şi pe măsură ce consumi mai mult să plăteşti str. Dărăneşti 72, a deterio o realitate ce trebuie să naţi ritmic cu toate mate Poemele etei
eorespunzătoare. a ilumina mai mult. Atunci fiecare vom avea grijă să nu consu rat contorul, racordîndu-se constituie un semnal de rialele trebuitoare am fi în 18,00 Orele
terpreţi ai c
tului. Cu o mare depăşire măm fără rost. Propun să se stabilească tarife noi, care direct din coloană. Amendă alarmă pentru organizaţiile avans — preciza lăcătuşul iar; 20,15 !
a repartiţiei se prezintă şi să aibă Ia bază spiritul de economic, nu risipa, consu 1000 lei, plus 4 108 Iei achi noastre de partid şi sindi Constantin Neagoe. In nu-’ industrial coi
C.S. Hunedoara, pe 7 luni, murile exagerate, ea piuă acum. taţi pentru consumul ilegal cat, pentru cele de tineret, mele echipei mele mă an Memoria pâ
nese; 21,00 V
aproape 9 000 MWh. din ultima perioadă de 3 pentru fiecare dintre noi. gajez să respectăm terme 21.05 Cadcnţi
ani. Comuniştii să fie în primul nele stabilite la toate lu O zi intr-o
Nou stop mi
în legătură cu aplicarea prevederilor Decretului Consiliului de Stat ® Gheorghc Zbircea, Va- rînd exemplu de disciplină crările.
ţa de Jos, fura tot cu apa — Lipsurile şi neajunsu
ratul de sudură deţinut ile la fiecare loc de muncă. rile evidenţiate în darea de
Nefolosi-
reale.
sînt
Care sînt vitezele economice de circulaţie ? gal. Amendat cu 1000 lei. — Nu putem fi mulţu seamă timpului de lucru este
rea
cauza lor cea mai însem DEVA : Fr
Conform anexei nr. 5 a toturismele de teren cu mo al cărei termen expiră azi, nată. La noi sînt foarte tiu (Patria);
Decretului Consiliului de toare pe benzină; @ 60 km/h trebuie să fie refăcută cu- m lte şi dese concediile oamcr,\ ' Ari;
Stat, privind raţionalizarea — autoturismele de teren cu prinzînd noile viteze—limită. medicale, mai cu seamă ce RA : liansul
consumului de carburanţi, vi motoare Diesel: ® 50 km/h © .Se recomandă respectarea i-iile X-il (Fii j
vară
de
tezele economice ale autove — autobuze şi microbuze; riguroasă a vitezei- economi le date pe sprinceană. Aş Speriaţi-1 r
hiculelor sînt următoarele : % 50 km/h — autocamione- ce de circulaţie. Serviciul zice că activitatea cabine (Arta); Lei
90 km/h — pentru auto î.e, autofurgonete, autocami circulaţiei din cadrul Inspec tului medical al întreprin (Constructori
turismele cu motoare peste oane şi motociclete: © 40 toratului judeţean de interne derii ar trebui pusă la ŞANI : A ios
1800 cmc, cu excepţia auto km/h —-autobasculante; © 50 ne-a informat că duminică, pania a 7-a (
turismelor Volga. Warszawa. km/h — autocamioane cu re radarul a înregistrat nume punct — preciza lăcătuşul să vă văd I
absol:
Valsul
Pobeda : © 80 km/h — auto morcă, autotractoare cu şa şi roase cazuri de nerespeetare loan Petrache, de la lotul 2. blica); LUPI
turisme Dacia 1300 ; 80 km/h semiremorcă şi autospeciale; a vitezelor de deplasare în Am reţinut ideile şi pro împăratului c
— autoturisme cu motoare ® 70 km/h — autobuze şi localităţi şi în afara acesto punerile exprimate în a- turul); Pa.sU
de la 1100 lu 1800 cmc. (men microbuze cu motoare Diesel; ra, că şi în continuare rada dunarea generală a oame resc); VULC
ţionăm că autoturismele Da rul şi controlul circulaţiei sari (Hune
cia 1100 se încadrează în a- 0) 20 km/h — tractoare ru vor funcţiona pe şoselele ju nilor muncii de alţi vorbi NEA : Partiz
eeastă grupă) ; 0) 70 km/h — tiere. deţului, înregistrînd şi sanc- tori, cum sînt Nicolae Po- (Minerul); V
autoturisme sub 1100 cmc., © Conform acestor preve ţionînd şi folosirea în gol, pescu, Marin Constantin, tul sălbatic
ANINOASA :
precum şi Volga, Pobeda, deri. ecusonizUrea autovehi nee.conomicoasă a autovehi Octavian Veţeleanu, Cor Ui» (Munci
Warszawa; © 70 km/h — au culelor din parcul socialist. culelor. nel Purcaru, Doru Gaiţa, L ana n
(Steaua
roşi
Leonhardt Adalbert, ingi Dialog peste
AUTOMATE DE SCARA tă acţiune se înscrie pe li nere, ceilalţi lucrători de nerul şef ■ coordonator al Orchestra ai
nia măsurilor luate pentru la S-M.A. Hunedoara, au căra); GEOA
reducerea consumului şi e- lucrărilor de pe platformă.
în cadrul asociaţiei de lo conomisirca energiei elec realizat de la începutul Fiecare luare de cuvînt a rul lui Mak
catari nr. 3 din municipiul trice. anului economii de peste r-n (Casa dc
Deva — prin grija tovară fost în esenţă o angajare ŢECÎ : Obelli
şului Atireliu Cristovlci, pre 60 tone benzină, motorină, pentru a munci mai bine, BRAZI ; Mc.
şedintele comitetului asocia 60 TONE COMBUSTIBIL uleiuri. Cu, cele mai mari mai eficient, în vederea în CĂLAN : PC
ţiei — s-a încheiat acţiunea CONVENŢIONAL economii se înscriu me cadrării în graficele stabi goste şi om
cultură);
S
de Instalare a automatelor canizatorii Nicolae VLaku, iisman (Mi
do scară la toate cele 12 ECONOMISIT Luca Hacicu, Vasile Cîsla- lite, pentru ca şantierul III Jorg Ratghet
blocuri administrate. în to — construcţii să-şi facă mina); TEL1
tal s-au montat un număr Colectivul de mecaniza fu, Mihai S'zabo, Dorin şi L T n colţ din noul Vulcan. exemplar datoria. schi ride <M
do 23 de automate. Aceas- tori, mecanici de întreţi Cornel Pop.
Foto : ION LICIU GH. I. NEGREA
18» ROM
Documentele Congresului ai Xli-lea in dezbaterea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii Şoimii Sibiu
Steagul ros
I.C.I.M. Uraşi
Gaz metan
Prin complexitatea şi im nă. vităţii productive, prestigiul ja unele soluţii privind în acţionăm unitar, cu matură tă a oricăror greutăţi şi ne Relon-Ccahlăi
Cimentul n
portanţa documentelor pe Am făcut referite numai unităţii. locuirea unor materii pri răspundere, cu spirit parti ajunsuri, spre perfecţionarea Viitorul Vâsli
care le cuprinde, ca şi prin la aceste două capitole deo Ce am făcut pînă acum, me deficitare cu altele exis nic, patriotic. şi îmbunătăţirea continuă a Letca Bacăi
abordarea de pe o platfor sebit dc importante din pro ce treb",e să tăcem în con tente, prin care vom putea în aceste direcţii, comite muncii. Petrolul Ploii
mă nouă, solidă, a modalită iectul de Directive deoarece tinuare în aceste direcţii ? realiza produse la fel de bu tele de partid, consiliul oa Proiectul de Directive Olimpia Itn
ţilor de îndeplinire a aces ele vizează — şi nu doar a- Este necesar să gîndim mai ne, cu aceleaşi scopuri şi menilor muncii .şi comitetul prevede şi alte sarcini care Poiana Cimpi
tor sarcini, ţinînd seama de cestea, desigur — în cel mai responsabil, să căutăm solu funcţionalităţi. Vorbind mai sindicatului îşi va orienta ne revin şi nouă, lucrători Dinamo Foi
implicaţiile prelungirii crizei înalt grad şi activitatea ţii, să identificăm tehnologii concret despre calitatea cu prioritate preocupările, lor din industria uşoară, şi Portul Consta
Cimentul Al
economice mondiale, Proiec noastră, a colectivului de la eu operaţii mai puţine şi mai muncii noastre — imperativ va aplica măsuri adecvate, care vor trebui să ne stea Şoimii Cernii'
tul de Directive ale Con Ţesătoria de mătase Deva. simple, care să determine major în viitorul cincinal — va urmări ca fluxul de pro permanent în atenţie. Aces F.C. Consta
gresului al Xli-lea al parti Pe de o parte, prin atenţia consumuri mai mici do ener mă gîndesc nu la o calitate ducţie să se deruleze nor te sarcini au fost subliniate Pescăruşul Ti
dului — fereastră iarg des şi la Consfătuirea de lucru I Delta Ttilce
chisă spre viitorul de aur eu cadrele de bază din in Dinamo Slati
Rova Roşioi
al României — pune în fa dustria uşoară, care a avut Someşul S.M.
ţa naţiunii noastre sarcini loc în ziua de 17 iulie ax-, Cuprom Bai
majore, mobilizatoare. în Spre înaltă calitate şi maximă eficienţă din iniţiativa şi sub preşe Victoria Care
atare conjunctură este firesc dinţia secretarului general Uba Seini
ea, în continuare, şi econo al partidului, tovarăşul înfrăţirea Ori
mia românească Să pună ac- în întreaga activitate productivă Nicolae Ceauşescu. Colecti Bihoreana n
cent_ pe ramurile de- pro vul Ţesătoriei de mătase De ici. Fond de c
ducţie mai puţin consuma va aprobînd unanim Proiectul
toare de energie şi combus de Directive, îşi va însuşi
tibil, pe mai bună gospodă exemplar toate aceste docu
rire şi întrebuinţare a aces sporită pe- care va trebui gie şi de materii prime, dar oarecare, ci la o calitate de mal pe toate schimburile, să mente şi se va strădui să le
tor valori, pe creşterea efi s-o acordăm funcţionării’ cu care să realizăm aceeaşi competiţie, nu la un produs soluţioneze cu operativitate materializeze în întreaga ac-
cienţei întregii activităţi e- maşinilor şi utilizării cu cea cantitate de produse, de ca bun oricum, cl la unul me vitate. Aceasta cu atît mai
pro
Timpul
conomice şi sociale. mai’ mare răspundere şi’ litate mai bună şi. cu grad reu mai bun decît altul. Si toate problemele care vor mult dacă avem în vedere 31 iulie 1979 :
mai apare. Sigur, mai sînt
O a doua direcţie de im autoexigenţă a materiei- pri mai ridicat de utilitate. gur că asta ţine şi de cali greutăţi şi neajunsuri. Une că prin produsele muncii în generai fru
portanţă covîrşitoare pentru me, vom economisi energie .Avem preocupări în direcţia tatea oamenilor, de conştiin le care ne aparţin — de or •noastre contribuim în bu tinuă să se îr
mersul nostru mai rapid electrică si fire artificiale. reorientării structurii sorti ţa lor politică şi profesiona ganizare a producţiei şi de nă măsură la creşterea ni rul va li varl
spre dezvoltare multilatera Pe de alta parte, pe aceleaşi mentale, în sensul folosirii lă. Cred că şi în acest do disciplină a muncii, de mi velului de trai al populaţiei. senin. Izolai
lă o constituie ridicarea ni căi, dar şi prin moderniza în proporţie mai mare a meniu trebuie găsite soluţii nimă exigenţă şi răspunde Acest fapt trebuie să ne averse de pic
cări
electrice
velului tehnic şi calitativ al rea continuă a fluxurilor materiilor prime indigene, al şi posibilităţi mai eficiente re profesională —, altele ca mobilizeze cu fiecare zi mai sufla modera
întregii producţii materiale. tehnologice, prin creşterea valorificării superioare a a- de influenţare a conştiinţe re ţin de slaba aproviziona mult la ridicarea calităţii şi din sectorul i
Este cit se poate de clar că pregătirii profesionale şi a cestora, al realizării unor lor, pei.tru ca ideile bune re cu materii prime şi de eficienţei întregii noastre Temperaturi
numai produsele de înaltă conştiinţei muncitoreşti, a combinaţii de materii prime, pe care le emitem să nu Ie calitatea nu întotdeauna co activităţi productive. fi cuprinsă 1
calitate sînt căutate, apre responsabilităţii individuale, satisfăcînd cerinţele supe pierdem pe drum, ci să le respunzătoare a acestora. Do grade, iar cea
ciate şi bine plătite. Numai vom reuşi să realizăm nu rioare de întrebuinţare care ducem pînă la capăt aşa cum rinţa şi hotărîrea unanimă, Ing. TRAIAN ŢÎRLEA 25 şi 30 grade
cu produse bune sîntem mai produse de bună cali se pun azi, care se vor pu le-am gindit. Este adică ne a colectivului nostru merg directorul Ţesătoriei Izolat pc v.
competitivi pe piaţa exter tate, crescînd eficienţa acti ne mîine. Am identificat de voie să chibzuim unitar, să spre soluţionarea neîntîrzia- de mătase Deva dimineaţa.