Page 106 - Drumul_socialismului_1979_07

60 MARŢI, 31 IULIE 1979 Pag, V

ËèÉÉI:,
Conducătorul poporuluiîn ; :
ikI.___ ■. : - ....Í ... F
Htulativo
ilară
: „Calva-
a episodu-
iupeni ’29 - viguroasă afirmare
vacanţă
amortiz«-
mieresc
socialiste :
i a combativităţii revolutionäre
zicale
iţional î »
umSniei“
a întregii noastre ciase muncitoare
ial-politică
i doua e- Vedere de pe bulevardul „Dacia" din Hunedoara, Foto : VIRGIL ONOIU
răril refri-
itualul cin-
iscistă in De la corespondenţii voluntari
Greva minerilor de la nic, anul 1928 începînd sub Valea Jiului le întilnim
tru : „Unii Lupem, din 6 august 1929, spectrul ameninţării închi­ într-un referat al Inspec­
eslin" . s-a înscris in istoria miş­ derii a patru mine (peste toratului muncii din 18 ----- . ■ - ...................................................................................................................................... .................................................... .......................................................■ • ■ — J
cării noastre muncitoreşti 2 000 de mineri ar fi ră­ mai 1928. Iată cîteva pa­
ca prima mare bătălie de mas fără lucru) ; ziua de saj e semnificative :
clasă din şirul luptelor ini­ lucru ajunsese de 10 ore şi „La toate exploatările Âzi — relatări ale colectivului din Sălta
ţiate şi conduse de Parti­ chiar mai mult; . muncito­ din Valea Jiului s-a reluat
dul Comunist Român în pe­ rii concediaţi erau imediat lucrul. Spiritele totuşi sint
rioada 1929—1933, şi una evacuaţi din locuinţe. In a- foarte agitate şi în fiecare
: G.00 Ha- din cele mai importante eeastâ perioadă, dacă sa­ clipă se poate aştepta să
lineţii; î,«0 greve din acel an pe lariul maxim al unui mi­ fie iar sistat lucrul din CU PLANUL ANUAL le Căincl şi Ormindca ş.n. re în valoare de aproape 13
00 Kcvista plan internaţional. „Eroice­ ner ajunge ia 2 000 lei pe Fruntaşi pe comună în aces­ milioane de lei. In această
erul melo- le lupte ale minerilor din lună, cei 20 de membri ai partea muncitorilor. Situa­ ÎNDEPLINIT te acţiuni sînt cetăţenii din perioadă s-au vindut, prinţ
n ilc ştiri; august 1929 — reprimate ţia se poate atribui insti­ satele Hărţăgani, în frunte unităţile cooperativei comu- ’
is cultă! '>rl- Consiliului de administra­ gărilor făcute de elemente ŞI DEPĂŞIT cu deputaţii Nieolae Hog-
1 de ştkj'i; sîngeros de regimul bur­ ţie încasau fiecare aproape locale comuniste, care se nale de consum, 38 de irigi-.
u rock şk ghezo -moşieresc —, subli­ 48 000 lei pe lună I folosesc în parte de situa­ man şi Elena Demian ; Căi- dere în valoare de 133 000 lei,
irlţa; 11,00 nia secretarul general al ţia gravă a şomerilor şi si­ Toate cele cinci unităţi de nel, în frunte cu Aurel Gu- 26 maşini de spălat rufe în
11,05 Atlas partidului nostru, tovarăşul Accentuarea continuă a producţie industrială de pe ga, preşedintele consiliului valoare de 39 000 iei, 12 as- ■
,'anpremie- NICOLAE CEAU ŞESCU — exploatării, a dus in Valea tuaţia politică actuală“. teritoriul comunei — mina sătesc ai F.U.S. şi deputata piratoare de praf în valoare
00 Buletin Jiului la o situaţie sociai- ..In regiunea Valea Jiu­ şi secţia -I.P.E.G. Troiţa, ex­ Victoria lovan, şi cei din
ii comoara au constituit o viguroasă economică deosebit de lui, în urma descontărilor ploatarea de calcar, secţia Onnindea, in frunte cu A- .de 9 000 lei, 47 de televizoa-i
i; 15,00 De afirmare a combativităţii grea, care s-a împletit cu (concedierilor — n.n.) ce dam Amos, preşedintele con­ re in valoare de 150 000 lei,
Clubul cn- revoluţionare a întregii de mozaic şi coloana I.T.A. 42 aparate de radio in valoa­
diojumal ; noastre clase muncitoare, începuturile marii crize e- s-au făcut la întreprinde­ Crăciuneşti, — şi-au reali­ siliului. sătesc ai F.U.S., şi re de 50 400 lei, mobilă în
economice; care, sub conducerea parti­ conomice ce avea să zgu­ rile miniere anul trecut şi zat şi depăşit planul pe pri­ deputatul Ioan Bulz. valoare de 420 000 lei şi alte
strări de duie peste cîteva luni în­ anul curent, a rămas un ma jumătate a anului 1979. mărfuri.
L7.00 Bule- dului comunist, s-a dove­ treaga lume capitalistă. în ÎNSEMNATE CANTITĂŢI
î Te apăr dit cea mai devotată apă­ acest context, se semnalează număr mare de muncitori In frunte se. află colectivul între unităţile cu cele mai j
mea; 17,30 rătoare a intereselor popo­ fără nici un cîştig. Acei I.P.E.G. Troiţa care are o DE LAPTE ŞI CARNE bune rezultate se numără i
le muzicii; rului, cea mai consecven­ mişcări revendicative in în­ muncitori, care au avut în depăşire de pian de 23 la ;
20,00 In­ tă forţă de progres a ţării“. treaga Vale a Jiului pen­ alte părţi ale ţării pămint sută Iu sectorul minier. LIVRATE LA IONDUL cele d e la Barbura şi Fizeş,,
ului popu- tru revizuirea contractului sau au găsit de lucru, au conduse de Vasile Popa şi i
nia peisaj In anul 1926, Societatea colectiv de muncă. Iată DE STAT
loran: 20,30 anonimă „Lupeni“ impune cîteva extrase din ziarul părăsit Valea Jiului, mulţi LUCRĂRI EDILITAR — respectiv Glieorghe Jula, ma­
ilui romă- minerilor un contract co­ dintre ei însă, peste 300 au Organizaţiile săteşti ale gazinul electro-menaj din
n de ştiri; lectiv de muncă extrem de „Socialismul“ din 15 sep­ rămas pe loc neavînd unde GOSPODĂREŞTI
îore: 22,00 înrobitor. Pe scurt, se. des­ tembrie 1926: „Se ştie că să meargă ca să-şi cîştige F.U.S., comitetele de cetăţeni Băiţa şi vînzătoarele Maria
23,00—5,00 muncitorimea din Valea piinea şi să se asigure pen­ ÎN VALOARE şi deputaţii, avîhdu-i în Boloţ şi Maria Guga.
nocturn. fiinţa minimul de salariu frunte pe comunişti, desfă­ ■jh
garantat care era înlocuit Jiului a cerut prin orga­ tru viitor. Aceştia tot me2 DE 1 817 000 LEI
cu un „salariu-mediu“ — nizaţiile ei Societăţii „Lu­ reu încearcă pe la societăţi şoară o activitate susţinută REALIZARE
pentru contractarea şi livra­
su'mă care era variabilă. peni" ridicarea salariilor să fie reprimiţi în lucru rea do către gospodăriile ALE TINERETULUI
Ve asemenea, se introdu­ cu 50 la sută pentru mi­ şi colindă pe la toate auto­ Locuitorii comunei noastre, populaţiei la fondul de. stat
ce metoda „ştergerii vago- neri şi eu 75 la sută pen­ rităţile cerind sprijinul lor mobilizaţi de consiliul popu­ a unor cantităţi sporite de ŞCOLAR
neteior“ : salariul-mediu se tru lucrătorii ceilalţi. Du­ lar, de organizaţiile săteşti
sa şl bes- pă multe tărăgăneli, au în­ pentru a putea ajunge la o ale F.U.S. şi de către de­ produse agricole, îndeosebi
enii rfimSn calcula după numărul de ceput luni, 6 septembrie, bucată de pîine (...). Ori, putaţi, au desfăşurat şi des­ lapte şi carne. Datorită .Activitatea tineretului şco-
iUNBDOA- v'agonete scoase la supra­ reprezentanţii comuniştilor făşoară o activitate susţinu­ muncii depuse s-a reuşit ca , Iar — uteeişti şi pionieri —•
lor — se- faţă ; dacă supraveghetorii tratativele între delegaţii care lucrează pe ascuns în (ie Ia şcoala din Băiţa, pen-
I; Furtuni muncitorilor şi patronilor... regiunea Valea Jiului (din tă în domeniul gospodăririi şi în primul semestru al aces­ , tru realizarea plânul.ui de
rurgistul); considerau că vagonetele Societatea însă, deşi este 1924, P.C.R. fusese scos în înfrumuseţării localităţilor. tui an să se livreze la fon­ producţie a atelieruhii-şcoală
¡ompozitor nu erau destul de pline, dispusă să acorde sporuri Activitatea depusă in prima dul de stat aproape 200 to­ este deosebit de rodnică. Pla­
sălbatice n,u le înregistrau. Şi cum afara legii şi lupta în ile­ jumătate a acestui an de că­ ne de carne şi 1776 hi lap­
PETRO- în interpretarea cantităţii de salarii între 20—22 la galitate — n.n.) se folo­ tre locuitori, in frunte cu nul anual de producţie a fost
ăsitâ com- sută, vrea să reducă pe de sesc . de aceste' elemente comitetele de cetăţeni pe te, cu 400 lil în plus faţă depăşit cu 37 la-sută, con-
»); Vreau se făceau abuzuri, nume­ altă parte drepturile mun­ şi-şi . dau toată străduinţa circumscripţii electorale şi de prevederile contractuale fecţionindu-se mese şi tabu-
ilcmbrie) ; roşi mineri ajungeau ca la citorilor. De pildă, munci­ ale perioadei. Cele mai bu­ reţi pentru cabinetele şcolii.
or (Rcpu- sfîrşttul lunii să nu înca­ torii primesc actualmente să-i eîştig'e pentru scopu­ deputaţi, se concretizează în ne realizări le-au obţinut lo­ Şi organizaţia (ie pibnieri a
Sfirşitul seze nici un ban. rile lor". realizarea unui volum de lu­
alga (Cul- 8 000 kg cărbune anuali So­ La 30 noiembrie 1928, mi­ crări edilitar-gospodăreşti cuitorii satelor Lunca (la obţinut rezultate bune în
(Muncito- Contractul colectiv pre­ cietatea vrea-să reducă a- nerii de la Lupeni denun­ de larg interes obştesc in lapte) şi cei din Hărţăgani realizarea planului economie.
:
80 do hu­ vedea şi anumite sume pe ceastă cantitate la 4 300 kg. (la carne). Dintre deputaţi Ei. pionierii au colectat şi
le) ; CO­ care Societatea „Lupeni" Asemenea ea vrea să plă­ ţă apăsătorul. contract co­ valoare de 1847 000 lei, ceea se evidenţiază Elena Andriaşz valorificat 1100 kg . de pod-
JI cîmpic era obligată să. le plăteas tească orele suplimentare lectiv de muncă. Tpate or­ ce reprezintă peste 75 la bal. 2 000 .de borcane şi în­
LA ; Ves- r ganizaţiile sindicale din Va­ sută din angajamentul anual. — Lunca; Magdalena Popa, semnate cantităţi de macu­
ncitoresc); că minerilor în funcţie de numai cu 36 la sută spor, lea Jiului au aderat la a- Intre cele mai importante Trestia, Maria Cosma, Cră­ latură. In aceste activităţi
;olată cu numărul membrilor fami­ nu cu 50 la sută... Munci­ ceste revendicări. lucrări realizate amintim : ciuneşti, Nieolae, Hogman, s-au evidenţiat elevii, clase­
0) ; BRAl* * liilor acestora. Dar pentru torimea e foarte agitată construirea unui drum în
i vevo iţa a se eschiva de la plata a- din această cauză, iar orga­ Hărţăgani. lor a Vl-a B, diriginte Vio­
3RAST1E : eestor sume, societatea a nizaţiile cresc din zi în zi. CAROL DROZD lungime de peste un kilo­ rica Sitaru, a VlTI-a B, di­
(Patria) ; metru şi a două podeţe din POPULAŢIEI — MĂRFURI riginte Elena Dobra şi a
intă (Fla- procedat la concedieri abu­ Azi' numai în Valea Jiului beton în satul Ilărţăgani; Vil-a, diriginte Maria Iaeob.
13 Al : Au- zive, angajînd în schimb sînt 8 000 muncitori orga­ (Citatele sînt- extrase din corectarea cursului văii Ra- ÎN VALOARE Din sumele astfel realizate
— seriile, mineri necăsătoriţi. nizaţi în Uniunea socialis­ „Documente hunedorene din DE 13 MILIOANE LEI se vor procura un magneto­
ură) ; HA- Dincolo de apăsătorul tă ă muncitorilor mineri". istoria mişcării revoluţiona­ căş — Hărţăgani prin eva­
(Popular) ; contract colectiv de ni un­ Foarte multe amănunte re, 1920—1944“, Deva 1971, cuarea unei cantităţi de fon, un aspectomat şi mate­
gîscaruî ; publicate de Ion Frăţilă şi 1000 mc de pămint; repa­ Locuitorilor comunei Băiţa riale pentru cercul foto.„(A.
i de dra- ea, se adăugă şomajul cro­ despre starea de spirit din Nieolae Wardegger). rarea a mai mult de 40 km le-au fost vîndute, în prima Boloţ, I. Lazăr, L. Lucaciu,
(Casa de de drumuri comunale; îm­ jumătate a acestui an, măr­ V. Lupşa, din colectivul de
:IA : Ta- prejmuirea şcolilor din sate­ furi industriale şi alimenta­ corespondenţi voluntari). •
1) ; ILTA :
torul (Lu-
Maiakov-
l). Aplicarea în viaţă a ho- O iniţiativă interesantă de-
tărîrilor Conferinţei Naţio­ organizare plăcută, instruc­
nale a Partidului Comunist fa-valea Jitilui Există condiţii pentru mai buna tivă a timpului liber ce
PORT Romăn, a orientărilor şi in­ merită a fi extinsă în
dicaţiilor date de tovarăşul toate unităţile miniere din
Nieolae Ceauşescu cu prile­ Valea Jiului este acţiu­
jul vizitei de lucru din no­ organizare a timpului liber ai minerilor nea „Sărbătoriţii săptă-
iembrie 1977 în Valea Jiu­ mînii" ce are loc la I.M.
lui, privind reducerea pro­ Paroşeni şi I.M. Petrila. In
gramului de lucru şi inten­ rosti ale Parînguiui. Caba­ Organizarea unor largi cătuşi, electricieni sau lu­ minerilor de a fi mai mult cadrul ei, minerii cu fami­
sificarea întregii activităţi nele Rusu, Voevodu, Lunca activităţi cultural-sportive, crători din transportul in la aer liber şi soare. Pe lin­ liile lor participă la sărbă­
cultural-educative, sportive Florii, Cîmpu lui Neag, Va­ cuprinderea unui număr cit subteran. Unii se plîngeau gă organizarea unor excursii torirea unor ortaci care ob­
şi turistice în. rîndhl mine­ lea de Peşti, dispun de con­ mai mare de mineri la ac­ că în zilele de retribuţie, şi drumeţii în grup, practi­ ţin cele mai frumoase rea­
rilor, participarea lor mai diţii dintre cele mai bune tivităţi cer din partea or­ nu pot să-i dezobişnuiască carea pescuitului şi vînatu- lizări în muncă, sint exem­
masivă in cadrul Festivalu­ de petrecere a timpului li­ ganelor şi organizaţiilor de pe cei mai înverşunaţi la iui sportiv, se organizează ple demne în familie şi so­
lui naţional „Cintarca Româ­ ber. Un cadru prielnic pen­ partid, sindicat şi U.T.C. pahar să se debaraseze de campionate, întreceri între cietate. Cu acest prilej au
niei" şi competiţiei sportive tru destindere şi reconfor­ conducerea mai îndeaproape, obiceiul de a-si „toca" timpul sectoare la popice (un sport loc nu numai evidenţierea
naţionale „Daciada“ a făcut tare îl oferă dé asemenea in cunoştinţă de cauză, a şi banii în restaurant. „Dar, cu tradiţie la mineri), tenis calităţilor morale ce-i ca­
ca în ultima perioadă să locurile de agrement „Brăi- organizării unor acţiuni cul­ am întrebat noi, aţi deter­ de masă, şah, fotbal etc. În­ racterizează pe minerii frun­
crească preocupările factori­ ţa" din Lupeni, „La brazi“ tural-educative. Din păcate, minat sindicatul, organizaţia trecerile cuprind toate sec­ taşi ei şi o popularizare a
lor răspunzători pentru mai din Vulcan, „Parcul de agre­ în prea mică măsură comi­ de tineret să iniţieze vreo toarele iar din galeriile su­ metodelor ce le folosesc la
buna organizare a timpului ment" şi „Brădet" din Pe­ tetele orăşeneşti de partid. acţiune la care să fie atraşi porterilor, alături de ortaci, locurile lor de muncă şi
liber al minerilor. A sporit troşani, „Parcul sportiv" — Consiliul municipal al sin­ cîţiva dintre cei cunoscuţi fac parte şi membrii famili­ chiar o invitaţie la o mun­
simţitor numărul minerilor- Petrila, „Agrementul" — A- dicatelor, comitetele de că, în ziua de retribuţie vor ilor. La i.M. Vulcan, la că însufleţitoare, rodnică.
care participă la diferite for­ ninoasa. Pe lingă acestea, partid de la întreprinderile lua sigur drumul circiumei, sectorul XII transporturi, au Dialogurile ce se înfiripă,
maţii culturale, care fac terenurile sportive de volei, miniere acţionează în vede­ ca apoi, să fie atraşi şi alţii loc întreceri cu caracter programele cultural-artistice
parte din asociaţiile sporti­ handbal, tenis, fotbal, popi- rea organizării temeinice, din acest cerc vicios ?“. permanent între schimburi creează o atmosferă de des­
ve. în ediţia a Il-a a Fes­ căriile pot oferi tot atîtea eficiente a unor activităţi „Păi de ce să organizăm — la fotbal, popice şi şah. tindere, de apropiere între
i(a x posibilităţi de petrecere a culturale, sportive la care dacă ştim că nu vin oame­ Unele acţiuni deosebit de
r! 280 805 tivalului naţional „Cîntarea timpului liber în mod util şi să fie atras un număr cit nii ?“ — a sosit răspunsul instructive şi atractive sînt mineri şi familiile'lor.
României" s-au creat peste Desigur, organizarea tim­
35 de formaţii noi cu- a- instructiv. Şi-au dovedit c- mai mare de mineri, pentru ■ unora. organizate chiar in zilele pului liber al minerilor poa­
proape 1 000 de membri. Un ficienţa in organizarea unor permanetizarea acţiunilor Scepticilor, celor care aş­ eînd se plăteşte retribuţia. te fi realizat^ într-o diver­
salt calitativ a cunoscut ac­ concursuri pe diferite teme care şi-au dovedit eficienţa. teaptă ea lucrurile să se Şi nu întîmplător numărul sitate mare de acţiuni la ca­
tivitatea formaţiilor corale între secţii şi sectoare, săr­ Aproape tuturor secretarilor desfăşoare de la sine, le absenţelor nemotivate s-a re, consiliile de educaţie po­
unde a fost atras un mare bătorirea fruntaşilor şi a e- de partid din cele zece în­ răspundem cu o experienţă redus simţitor şi ia I.M. Pa- litică şi cultură socialistă,
«umăr de mineri. videnţiaţilor în întrecere, a treprinderi miniere le-am a- bună ce s-a statornicit în roşeni şi la I.M. Vulcan.
pentru inventatorilor şi inovatorilor, dresat o întrebare simplă, oraşul Vulcan in ceea ce Sint mineri care, după ce consiliile şi comitetele sin­
lea va ii Valea Jiului — una din­ a celor nou încadraţi în dar care spune ceva despre priveşte organizarea mai bu­ au gustat plăcerile întrecerii dicale, organizaţiile U.T.C.,
ă şl con- tre cele mai pitoreşti zone munca din subteran, a' mi­ felul, cum se cunosc pre­ nă a’ timpului liber al mi­ ia o partidă de şah, popice, trebuie să atragă întreaga
ască. Ce- ale ţării noastre — dispune masă de mineri şi să insiste
mni mult şi de una dintre cele mai nerilor care ies la pensie, a ocupările oamenilor,' prefe­ nerilor. La întreprinderile tenis de masă, renunţă la ca fiecare acţiune sau acti­
posibile unor evenimente deosebite rinţele lor pentru o activi­ miniere Paroşcni şi Vulcan gustul. amar al unui pahar
I descăr- înzestrate baze materiale în viaţa oamenilor muncii. tate culturală ■ sau sportivă. preocuparea comitetelor de băut peste măsură, urmat vitate culturală, sportivă, ar­
întul va culturale, sportive şi de a- S-au bucurat de audienţă la „Cîţi membri ai asociaţiei partid, sindicat şi U.T.C. a numai de neplăceri- O pot tistică, educativă să fie bo­
loniinînd gremeiît. Masivii Paring, public organizarea unor ga­ vînătorilor şi pescarilor spor­ fost îndreptată spre cuprin­ confirma Mihai C, Dumitru gată în conţinut, să contri­
Vîlcan şi Retezat constituie le de filme ale cinecluburi- tivi aveţi în întreprindere ?“. derea şi atragerea unui în­ N„ Constantin -îp. şi Dumi­ buie in ridicarea conştiinţei
ilmă va minunate locuri de recreere, socialiste a oamenilor mun­
II şi 16 lor, expoziţii de artă plasti­ Unii au numit 2-3 pescari semnat număr de mineri la tru C, de la I.M. Paroşeni
Imă între cu o bogată reţea de itine- că şi fotografică, întîlniri cu sau vînători. alţii nici atît activităţile în aer liber la care- au terminat cu nemo- cii, la formarea omului nou,
rarii care îndeamnă la dru­ oameni de ştiinţă, artă şi nu cunoşteau. Şi din fiecare practicarea unor sporturi tivatelc după zilele de re­ cu o morală superioară şi
iţă slabă meţii, un telescaun asigu- cultură, concursuri şi între­ întreprindere, sînt înscrişi la nu numai accesibile mineri­ tribuţie şi au devenit pa­ atitudine înaintată faţă de
rînd transportul la pîrtiile ceri sportive, drumeţii . si respectiva asociaţie un nu­ lor, dar şi de mare atracţie sionaţi ai unei discipline muncă.
de schi sau la locurile pito- excursii în grup etc. măr. precis de mineri, lă- — in dorinţa cunoscută a sportive. SABIN CERBU