Page 13 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 13
ANUL XXXI
NR. 6737
MIERCURI,
4 IULIE
1979
4 pagini — 30 Lani
Şedinţa Biroului Executiv
al Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii
Sub preşedinţia tovară iulie 1979 : Proiect de Ho- centrale şi întreprinderi ho-
şului Nicolae Ceauşescu, se tărîre cu privire la înfăp tărîrile Congresului şi Na
ale
tuirea Programului de creş
plenarelor
Consiliului
Partidului
cretar
general
al
PRIOCUPIM CENTRU* * ÎNTREGULUI COUCH»: ţional al Oamenilor Mun
Comunist
preşedin
tere a nivelului de trai în
Român,
Republicii
tele
anii 1976—1980 ; Raport cu
cii; Regulament de funcţio
Socialiste
România, preşedintele Con privire la modul în care se nare a consiliilor oamenilor
Naţional
Oame
al
orga
activitatea
ale
întreprinderilor
siliului
REPUCERE* COSIUBIIOR UE PRUUUCŢIE desfăşoară ministerelor, colecti muncii industrie, ; construcţii şi
a
nilor
loc,
avut
Muncii,
nelor
conducere
din
de
şedinţa
Regulament
transporturi
după-amiază,
centra
marţi
vă
ale
Biroului Executiv al Con lelor şi întreprinderilor re de funcţionare a consiliilor
muncii
reducerea
ECONOMII siliului Naţional al Oame feritoare a la consumurilor con oamenilor industriale, ale cen
tinuă
de
nilor Muncii.
de
con
tralelor
în
SI SPORIRE* VULUMULHI cadrul şedinţei, Biroul materii prime, materiale, strucţii şi transporturi; Re
Executiv a examinat do combustibili şi energie ; In gulament de funcţionare a
Trecerea la aplicarea nou dere sarcinile puse de cumentele ce vor fi supuse formare cu privire la mo
lui mecanism economico-fi- partid, de secretarul său ge dezbaterii şi aprobării ple dul cum s-au realizat de consiliilor de conducere ale
nanciar, afirmarea plenară neral, tovarăşul Nicolae narei Consiliului Naţional către consiliile de conduce ministerelor şi celorlalte
a autoconclucerii şi auto- Ceauşescu, privind aulocon- al Oamenilor Muncii, care re ale ministerelor, consilii organe centrale ale admi
gestiunii muncitoreşti a în ducerea şi autogestiunea e- va avea loc în ziua de 5 le oamenilor muncii de la nistraţiei de stat.
treprinderilor îşi găseşte conomico-financiară, ridi
reflectarea în rezultatele carea pe toate căile a efi
practice pe care le obţin cienţei activităţii de pro
colectivele de oameni ai ducţie şi trecerea la o nouă î i (NTÎMPIKAREA MARI! NOASTRE SĂRBĂTORI
muncii în creşterea produc calitate, comitetul de partid
ţiei fizice, sporirea valorii şi consiliul oamenilor mun
producţiei nete, în ridica cii au organizat o largă PRODUCŢIA dra“ Orăştie, I.J.L.F. Deva
rea nivelului productivităţii dezbatere — folosindu-se INDUSTRIALA — ÎN şi altele.
muncii, reducerea costurilor grafice, diagrame şi alt ma CONTINUA CREŞTERE
de producţie şi obţinerea terial intuitiv — privind ÎNTREPRINDERI
unui volum tot mai mare noul mecanism economico- Industria judeţului Hu MINIERE CU DEPĂŞIRI
de economii şi beneficii — financiar, elementele care nedoara se dezvoltă şi DE PLAN LA PRODUC
expresie a creşterii eficien compun producţia netă, sur modernizează continuu. ŢIA DE CĂRBUNE
ţei întregii activităţi de sele de realizare a bene Ca urmare, şi rezultatele
producţie. O dovadă grăi ficiului şi modul cum se sint continuu sporite. Ast îndeplinind lună de lu
toare în această privinţă o în primele 5 luni ale aces repartizează acesta, cum şi fel, în primele 6 luni ale nă sarcinile de plan de
constituie şi realizările ob tui an faţă de angajamen pe ce căi poate contribui acestui an, producţia in la începutul anului, mai
ţinute de colectivul de tele asumate în întrecerea fiecare secţie, atelier şi for dustrială a judeţului a multe întreprinderi minie
muncitori, ingineri şi teh socialistă. Iată-le faţă în maţie de lucru la creşterea fost mai mare cu 648 mi re din Valea Jiului au în
nicieni al I.M.M.R. Simeria faţă. valorii nou create. Aseme lioane lei faţă de perioa cheiat primul semestru al
nea dezbateri se organizea da similară din anul tre anului cu însemnate can
ză în mod periodic — atît cut, spor de producţie ob tităţi de cărbune extrase
Angajamente anuale Realizări pe 5 luni în organizaţiile de partid, ţinu L în exclusivitate pc peste sarcinile de plan.
în adunările oamenilor seama creşterii producti Astfel, I.M. Lupeni a ra
Producţia globală 8,4 mi 6 160 000 lei muncii pe sectoare, la punc vităţii muncii. Unităţi e- portat pe primele 6 luni
lioane lei tul de documentare poli- conomice ca C. 'S. Hune ale anului un spor de
Producţia marfă 8,4 mi 5 375 000 lei tico-ideologică, în cadrul doara, I. V. Călan, C. M. atenţie îndeplinirii preve producţie de peste 47 000
lioane lei schimburilor de experien Deva, I.E. Deva, I.M. Bar derilor de plan la export. tone de cărbune, I.M. Pe-
Producţia netă 4,4 milioa 2 238 000 lei ţă, la invăţămîntul de za, I.M. Hunedoara, I.M.C. Pe primul semestru al a- trila — aproape 30 000 to
ne lei partid. De asemenea, folo- Deva se prezintă cu cele nului, contractele cu par ne, I.M. Uricani — 5 600
Beneficii 600 000 lei 2 853 000 lei mai mari depăşiri de plan tenerii externi au fost o- tone, I.M. Paroşeni — cir
Productivitatea muncii 0,5 3,2 la sută IOSIF RĂDIC, la producţia industrială norate exemplar, fiind li ca 5 500 tone, iar I. M.
la sută secretarul Comitetului pe primul semestru al a- vrate suplimentar mărfuri Vulcan — în jurul a 2 000
de partid, nului. în valoare de aproape 12 tone. De remarcat că’ tot
preşedintele Consiliului milioane lei valută. Cu mai multe sectoare şi bri
Aceste rezultate se regă de marfă (KPE/2 osii), în oamenilor muncii PRODUSE PESTE PLAN cele mai bune rezultate găzi de la aceste unităţi
sesc în producţia fizică da reducerea cheltuielilor şi e- GHEORGHE ZUDOR LA EXPORT miniere vin frecvent la şi
tă peste plan în perioada a- conomiile realizate la metal directorul I.M.M.R. Simeria Unităţile economice hu- în acest domeniu se în peste sarcinile de plan
mintită şi anume 303 bucăţi şi energie electrică. nedorene acordă maximă scriu C.S. Hunedoara, „Vi decadale şi lunare.
osii montate, 458 vagoane Avînd permanent în ve- (Continuare în pag. a 2-a)
în unităţile Consiliului unic agroindustrial Geoagiu „LAMPA MINERULUI
IERI ŞI AZI“
Activitate intensă la executarea lul şcolii de calificare, s-a
I.it I.M. I.upeni, In loca
deschis expoziţia .Lampa
minerului ieri şi azi“. Ex
AVANPREMIERĂ fjpgjg lucrărilor agricole de sezon ponatele oferă In vizitatorilor
o
incursiune
mineritul
Văii Jiului Iu care „ieri“ şi
„azi“ contrastează puternic.
republicană începe astăzi! La fondul de stat s-au livrat 270 tone berate pentru executarea arăturilor dc UN NOU MAGAZIN
s-a
A
ineheiat
orzului
0
Secerişul
vară peste 300 de hectare 0 Cu cul
orz, iar la F.N.C. 360 dc tone 9 Paiele turi duble s-au însăminţai 150 ha, din Pentru a veni in spriji
Aşa după cum am mai rea muncii, a etorlurilor de orz au fost balotate de pc o supra care 20 cu legume 0 Incepînd din 2 nul cumpărătorilor I.C'.S.
Mixtă Vulcan a deschis, la
anunţai, cu începere din susţinute pe parcursul a faţă de 400 ha, s-au transportat şi de iulie combinele au intrat în lanurile
această dimineaţă munici doi ani, a sulelor de ore pozitat 6X0 tone de baloţi şi au fost eli de grîu.
piul Deva găzduieşte ma de repetiţii, a numeroase
rca întrecere linală a /’es spectacole. O lectură suc
tivalului national ,,Cîntă cintă a programului rele In aceste cifre şi date sint specialişti — in frunte minativ şi însămînţarea cul
rea României" la brigăzi gă valoarea ridicată a fi oglindite rezultatele străda cu comuniştii, pentru strîn- turilor duble. Intre unităţile
care au încheiat primele pe
artistice, colective dc sa nalistelor— dc unde şi mi niilor şi eforturilor pe care le gerea la timp şi fără pier consiliu secerişul orzului, se sfirşitul lunii iunie, un nou
oamenii
fac
muncii
deri a recoltei, pentru înca
din
tiră ş/ umor, tor mat ii dc siunea diticilă a juriului, Consiliul unic agroindus drarea în termenele stabilite află C.A.P. din Romos, Ro- magazin de încălţăminte in
estradă ş/ muzică uşoară. din care tac parte cunos trial Geoagiu — me a celorlalte lucrări : balotat, N. BADIU oraşul Vulcan. Noua unita
te comerciala este amplasa
Deci, între 4 şt 8 iulie, cuţi compozitori, critici, canizatori, ţărani coope eliberat terenul de paie, a- tă ui rrumosul cartier „Co-
pe scena casei dc cultu textieri, regizori: Valentin ratori, lucrători din I.A.S., rături, pregătirea patului ger fContinuare în pag. a 2-a) roieşti“.
ră cele 39 dc reprezenta Silvestru (preşedintele ju
tive judeţene şi cea a mu riului), Nicolae Frunzett, CREAŢIA
nicipiului Bucureşti se vor Patru Mthail, Dumitru So- TEHNICO-ŞTHNŢIFICA
întrece în cea mai amplă lomon, Lucia Bogdan, Gc-
şi importantă coniruntare lu Solomonescu, Aurel ÎN EXPOZIŢIE
artistică la nivel national. Girovcanu, Florentin Del- Casa de cultură clin Ha
Este de la sine înţeles mar, Jolt Kcrestcty şi ţeg găzduieşte expoziţia
că în toată această pe Bogdan Căuş. creaţiei de telinico-ştiinţifice
Il-a
de-a
stimulată
cea
rioadă vom asista la evo Si cîtevu date pentru ediţie a Festivalului naţio
luţii dc înalt nivel inter amatorii de statistici: în nal „Cintarea României“.
pretativ sosiji în finala cete cinci zile cile întrece Expoziţia prilejuieşte cu
de la Deva după grele rii dc la Deva (reuniunile noaşterea priceperii. inge
şi
niozităţii, îndeminării
întreceri în lazcle in se vor desfăşura între o- hărniciei oamenilor muncii
termediare ale festivalului, rclc 10-12,30; 10,30-18,30 de la secţia de mobilă Ha
de
urtişlH amatori se prezin şt 19,00-22,00) publicul de- ţeg a întreprinderii lemnului Deva,
prelucrare
a
tă în lafa juriului republi vean va avea posibilitatea cooperativele meşteşugă
can şi spectatorilor deveni (pc parcursul a peste 37 reşti „Retezatul“ şi „Haţe-
dc
cu telul mărturisit de a orc de spectacol!) să vadă gana“, Întreprinderea industrializa
producerea
şi
urca pc podiumul laurea la lucru un număr dc 43 rea legumelor şi fructelor,
ţilor. finala republicană precum şi ale elevilor de la
de la Deva înseamnă pen C. DROZD liceul agroindustrial şi Casa
pa
şi
tru marea majoritate a ar pionierilor Haţeg. şoimilor SBU-
triei
din
(N.
tiştilor amatori concrctiza- (Continuare în pag. a 3-a) CHEA, corespondent).
C.A.P. Băcia, brigada Petreni ; mecanizatorii Ioan Barbu* Vasile Albii si Nicolae
Stanciu la recoltatul cerealelor. Foto: VIRGIL' ONOXU
