Page 14 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 14
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. C
Pag. 2
Preocupare centrală a întregului colectiv
In munca politică, de la om la om
reducerea costurilor de producţie 'BV
urmărim pas cu pas eficienţa şi sporirea volumului de economii 16,0(1 TcJ
16,05 T«1
(Urmare din pag. I) forum care va jalona di planificaţi, folosirea mai 16.25 Cri
Vii
Printre formele şi meto rii adaosului pentru depăşi dache Scîntele, Vasile duri, recţiile dezvoltării viitoare bună a timpului de lucru, 17.00 Trs
dele prin care am acţionat rea pianului cu respectarea Gheorghe Braşovean«, Con a ţării pe drumul progresu aplicarea de noi măsuri de 17,10 FCi
şi acţionăm pentru formarea încadrării in consumurile de stantin li’rifan, Petru Mi- sim propaganda prin con lui multilateral — vom ac reducere a consumurilor ,,CJ
şi dezvoltarea conştiinţei so materiale directe, lemn de halcea, Iulin Gudea, maiştrii ferinţe şi cea vizuală, ga eta
cialiste a . membrilor de mină, explozivi, capete deta Gheorghe Tiron, Aurel Do- zetele de perete, munca po ţiona, ţinînd seamă de sar sub normele admise şi a me
partid, a tuturor oamenilor şabile, încadrarea în consu diu, Aurel Apostiu şi alţii, litică de la om la om, pen cinile şi indicaţiile preţioa costurilor de producţie, am pre
, muncii, se înscrie şi munca mul de energie, prevederi c-are prin activitatea lor con tru ca cerinţele noului me se cuprinse în cuvintarea to plificarea procesului de ca 17.35 Tei
tie
de la om la om. cuprinse în legea retribuirii tribuie efectiv la crearea canism economico-finaneiar varăşului Nicolae Ceauşescu lificare şi specializare a tiir
La baza întregii activităţi după cantitate, calitatea şi unui climat politic si 60ciul să fie cît mai bine înţelese la Consfătuirea de lucru de muncitorilor şi cadrelor tie
educative a organelor şi or importanţa muncii depuse. sănătos în cadrul unităţii gi aplicate. la C. C. al P. C. R. din tehnico-inginereşti, extinde 18.25 S.T
noastre.
toi-
ganizaţiilor noastre de Pentru realizarea indicelui Comuniştii, întregul co mai a.c., pentru am 18,5(1 100
partid 6tă Programul parti de calitate a minereului, Munca şi acţiunile, orga plificarea succeselor ob rea acţiunii de policalifica 19.00 Tc:
dului, adoptat de cel de al cind se constată rebuturi, nizate se reflectă în cele lectiv, acţionînd cu înaltă re, creşterea mai substan 19,15 Ac
Xl-iea Congres, documente brigada cu pricina este in 2 290 tone minereu de fier responsabilitate şi exigen ţinute în primele 5 luni ţială a productivităţii mun tat
le Congresului educaţiei po vitată la punctele de con date peste plan pe primele ţă pentru aplicarea în viaţă ale acestui an. In a- cii, participarea tot mai ac 19,30 No
litice şi al culturii socialis trol pentru a-şi vedea pro 5 luni scurse din acest an, a măsurilor stabilite pe cest scop ne-am propus să 20.00 Fil
te, Programul de măsuri a- ducţia încărcată, explieîn- depăşirea planului de fier sectoare şi locuri de mun muncim, cu şi mai multă tivă şi efectivă a oameni Jill
probat de Plenara C.C. al du-i-se consecinţele negative în niinereul brut extras cu că pentru reducerea chel stăruinţă pentru creşterea lor muncii la activitatea de rn
fib
P.C.R. din noiembrie 1976, ale diluării minereului cu 710 tone, în condiţiile rea tuielilor materiale, a con producţiei la 1 000 lei fon conducere şi autogestiune a 21.35 Tc!
precum şi măsurile adopta steril, atît în cadrul proce lizării indicelui de produc sumurilor sub nivelul ce duri fixe, realizarea unor întreprinderii — expresie a
te de plenara din decembrie sului nostru de producţie tivitate fizică în proporţie
1978 a Comitetului judeţean (concretizat în consum ne de. 101,14 la sută, a indice lor planificate, a noianelor indici de utilizare a ma.şi- adîncirii şi lărgirii demo
de partid. justificat de manoperă şi lui de calitate de 100,11 la stabilite, au reuşit ca în nilor-unelte superiori celor craţiei muncitoreşti.
In munca noastră ne-ara sută. Realizarea planului la primele cinci luni ale a-
folosit, de asemenea, de Co construcţii miniere se ridică cestui an să obţină — prin CUCI*
dul principiilor şi normelor VIAJA DE PARTIO la peste 157 la sută, al lu reducerea cheltuielilor la clioproi:
din
fon
crărilor
geologice
muncii şi vieţii comuniştilor, 1 000 lei producţie marfă Railio.ji
ale eticii şi echităţii socia duri de investiţii este de — economii suplimentare de presei;
liste, care prefigurează 100,57 la sută, iar al lucră peste 2,1 milioane lei. De tliilor;
chipul moral al omului so materiale, energie pentru rilor geologice de la buget 9,03 Ki
ţţilor; 1
cietăţii socialiste şi comu transpari), cit şi consecinţe de 101,72 ia sută. De re asemenea, ca urmare a rea ivyj.b 13
niste, constructor conştient le negative asupra activită marcat că pe această pe lizării unei productivităţi a luSO F
al celei mai drepte şi mai ţii de la uzina de prepa rioadă toate cele patru sec muncii superioare celei pla 11.00 R
avansate orînduiri sociale, rare. toare de producţie de la li.M. nificate şi a angajamentu Microfc
caracterizat printr-o pregă Consfătuirile de lucru or Ghelari şi-au realizat si de lui luat în întrecerea socia Avanpr
tire multilaterală, ou un ganizate frecvent cu partici păşit planul dc producţie. listă, a depăşirii planului la 12.00 B
larg orizont de cunoaştere, parea şefilor de brigăzi şi •Cu toate aceste preocupări producţia fizică şi la pro Din <
o concepţie revoluţionară, echipe şi-au dovedit eficaci şi rezultate trebuie să recu nostru;
materialistă despre lume şi tatea în mobilizarea oame noaştem că mai avem încă ducţia netă au crescut în 15.00 CI
Radio ji
viaţă, un om care să mani nilor muncii la realizarea unele neajunsuri. Nu am mod substanţial beneficiile tfust
feste conştiinciozitate şi ab sarcinilor economice. Mai reuşit, de pildă, să eliminăm obţinute peste plan — a- împlini
absenţele
nemotivate.
Cele
negaţie în realizarea sarci ales atunci cind am întîm- cestea cifrîndu-se la aproa te; l(
nilor, să aibe o comporta pinat unele greutăţi pe par 17 accidente înregistrate ca pe 2,0 milioane lei. Am 17.00 B
re demnă în societate şi fa cursul realizării procesului şi cele 3 045 tone rebutate mai sublinia că la metal Odă
milie, să fie cinstit, să lupte de producţie, am apelat la .sînt şi ele expresii ale ati avem o economie de 45 de Muzică
cu hotărîre împotriva ten v şc£ii de brigăzi pentru îm tudinii de neres.pect.are a E van ta.
dinţelor de delăsare, de ne bunătăţirea organizării mun normelor de tehnica secu tone, iar la energie electri role
cinste, abuz şi căpătuială. cii, întărirea disciplinei şi rităţii muncii, ¡x ordinii şi că de peste 10 MWh. Am tivalul
Ilomân
Colectivele muncii politi crearea unui climat sănătos disciplinei de către unii urmărit şi vom urmări în lupta î
ce de la om la om din ca în cadrul unităţii. muncitori. De aceea, in continuare reducerea chel 21.00 i;
drul organizaţiilor noastre In această muncă sînlem munca şi acţiunile pe care tuielilor şi realizarea de e- Docţi
de bază cuprind muncitori avantajaţi de faptul cu lu le întreprindem trebuie să conomii acţionînd sub de denie î
fruntaşi, şefi de brigăzi şi noi din doi oameni ai mun punem accent mai mare pe viza : să producem mai tr-o ori
echipe, maiştri, ingineri şi cii unul este membru de înfăptuirea de către fiecare muzica
tehnicieni care participă ne partid, iar in fruntea brigă om a! muncii a sarcinilor ce mult, mai bun şi mai ief TIMIJ
mijlocit la stabilirea sarci zilor şi echipelor sînt comu ne revin clin cuvintarea se tin. Adică să obţinem cu Ii lalea
nilor de plan pe locuri de nişti.- Practic nu există loc cretarului general al parti eforturi minime — cheltu cu Ana
muncă precum şi a măsuri de muncă neîncadrat cu dului, tovarăşul Ni col ac* ieli dc muncă vie şi trecută raru ţ
lor pentru realizarea sarci membri de partid, care des Ce-auşescu. la Consfătuirea — un efect, mai mare, o va Banu ;
nilor economice. Se au în făşoară o activitate asiduă cie lucru de la C.C. al P.C.R. loare mai mare. tni sat
tat, trs
"vedere la discutarea sarci pentru popularizarea hotărî- din 16—17 mai a.c. terenul
nilor de plan în abataje şi rilor de partid şi ja legilor Pentru a întîmpina şi mînţărj
la celelalte locuri de mun ţării lu locurile de muncă. NICOLAE STĂM IN cinsti cu realizări deosebi vc ; 18.
că, toţi parametrii şi crite Merită să fie evidenţiaţi secretar adjunct te a 35-a aniversare a eli nâutu,
riile. acordării coeficienţilor din acest punct de vedere al comitetului dc partid berării patriei şi Congresul laragor
de progresivitate, ai acordă comunişti cum sînt: lor- de la E.M. Ghelari t al Xll-lea al partidului — 19,00 Ei
sajul u
Scriitoi
)iă(:eni
19,30—2i
Activitate intensă la casetof
executarea lucrărilor agricole de sezon fi
DtP
(Urmare din pag. f.) de baloţi. lână la 3 iulie a.c., 030 tone de orz, balolarc-a fricii
s-au făcut arături pe 35 ha, paielor de orz de pe 400 ha, nici mecanizatori au strîns vizibi
nioşel, Aurel Vlaicu, Vui- au fost pregătite .şi insămîn- transportarea şi depozitarea recolta de grîu cţc pe 40 dc HA :
hectare. Tot în ziua do 2 iu
pan ia
tîei ş.a. ţate cu culturi succesive 13 a peste 600 lone de baloţi, lie au intrat în lanurile dc sim pl
în ’ cooperativa noastră — ha. eliberarea pentru arături a griu ale C.A.P. din Komoşel I.K.I.U.M. Petroşani, secţia susţineri hidraulice Vul (Sidei
ne spunea tovarăşul Aurel In convorbirea avută cu mai mult de 300 ha, pregăti şi combinele conduse de Va can : Strungarul Constantin brută execută piese de bună „Arse
Mari.ş, preşedintele C.A.P. ing. Virgil Tudan, prim-vice- rea patului germinativ şi în- sile Potinleu şi Ioan Oprea. calitate, îşi depăşeşte lunar planul. mu-ri
Aurei Vlaicu — mecanizato preşedinte al consiliului u- sâminţarea. unei suprafeţe de Folosind bine timpul de lu ño« să
rii Sabin Bucur, Ioan Şen- nic agroindustrial şi directo 150 ha cu culturi duble, e- cru şi capacitatea combine rrtoş
drescu şi Alexandru Ciu- rul S.M.A., interlocutorul xecutarea de arături de vară lor nu . s-au lăsat nici ei Feriţi copiii lune
ciuda
cean, au lucrat cu multă nostru aprecia că activitatea pe 120 ha ş.a., dau imagi mai prejos faţă de colegii zez
hărnicie la recoltarea orzu dc stringere a recoltei se nea efortului de muncă de lor dc la Romos. în primele PEN ■
lui cu combinele de pc cele desfăşoară in eondiţiuni bu pus pentru obţinerea acestor două zile au strîns recolta din calea alcoolului ! ;-*Dî
70 ha aflate in cultură. Aşa ne, atît in C.A.P. cît şi la realizări. de ¡re 30 ha, depă.şindu-si cu
se face că în numai cîteva I.A.S., iar mecanizatorii, ţă mult normele de muncă. In In ziarul nostru s-a să meargă acasă. Nu mai VUL
tofik
zile de lucru am reuşit să ranii cooperatori, lucrătorii ziua de 3 iulie, pentru a in scris de mai multe ori. vorbim de cea ce se în LON
avem întreaga recoltă în din agricultura de stat, ca La C.A.P. din Romos tensifica ritmul de lucru la (Min
hambare. La fel de harnici drele de specialişti îşi fac în şi Romoşel, combinele secerişul griului, au mai fost despre pericolul pe care tâmplă la Pădurea Chizid, eh esi
sînt Sabin Tocaci şi Gheor mod conştiincios şi responsa deplasaţi la Romo.şel combi- îl prezintă alcoolul în via duminica. Sau la barajul tores
ghe Sueiu, care lucrează la au intrat în lanurile nerii Ion Şendrescu şi Ale ţa şi activitatea oamenilor de la Cinciş. Copii fac tizan
balotat, şi respectiv la trans bil datoria pentru ca întrea xandru Ciucean, de la' Aurel muncii. Un fapt neobiş plajă lîngă părinţii lor şi tores
port. La baza de recepţie ga recoltă de cereale să fie de grîu Vlaicu. In fiecare unitate se nuit, „candid pentru unii, se răcoresc din berea pe torul
strînsă la timp şi fără pier
s-au livrat 100 tone de orz, deri, pentru ca toate celelal lucrează la balotat cu cîte de-a dreptul iresponsabil care tot ei o cumpără de HH A
(Stew
iar cu culturi duble s-au in- Incepind din 2 iulie a.c., două prese, iar eliberarea te ZA :
sănrînţat 20 de hectare. te lucrări agricole de sezon combinele conduse de ioan renului se fuce concomitent faţă de socielate“ e re la tonetc. Destui copii sînt li cru.
restauran
şi
în
semnalaţi
Activitatea dc stringere a să se încadreze în termenele Oiştea, Ioan Rentea şi ioan cu această operaţie, asigu- marcat în unele localuri de U
recoltei dc orz s-a încheia! stabilite. Aşa cum rezultă Jurj, au intrat la seceriş in rîndu-se astfel front de lu din municipiul Hunedoa tele Mioriţa, Corvinul, bu man
cu bine şi la C.A.P. Geoa- din ratdul-ancheîă efectuai lanurile de grîu ale C.A.P. cru pentru tractoarele care ra. Deunăzi, de pildă, fetul Traian etc. Consecin BAI
cultu
giu. Tovarăşul Aurel Cizmas, in unităţile acestui consiliu, Romos. în prima zi de lu iac arături. Iată dar cum, pe „terasa" improvizată ţele consumului de alcool Franc
şef de fermă la cultura ma aprecierile şi afirmaţiile a- cru, tovarăşul Ioan Cristea buna organizare a muncii, în spaţiul verde de lîngă de către copii sînt aşa de Mă i
re, sublinia că s-au balotat mintite mai sus îşi au acope a recoltat 34 tone de grîu. grija pentru folosirea cu restaurantul „Rusca“ — multe îneît nu încap în CAL.
paiele de pe 50 ha din cele rirea în fapte. încheierea re realizînd un adevărat record randament sporit a maşini doi bărbaţi „încălziţi“ de notiţa noastră, concepută inin[
90 cultivate cu orz, au fost coltării orzului în C.A.P. prin depăşirea substanţială a lor din dolare şi a timpului berea rece de la gheaţă drept un semnal de alar sa d
Hopo
(372 ha) şi la l.A.S. (190 ha),
de lucru asigură cn recolta
eliberate 30 ha, s-au trans livrarea ia fondul de stat şl normei planificate. In. pri acestui an să ajungă cît mai îndemnau' de zor prin mă. Consultat de noi, (Mur
mele două zile dc lucru — 2
portat şi depozitat 90 tone la P.N.C. a ur.ei cantităţi de şi 3 iulie a.c. — aceşti har grabnic în hambare gesturi şi cuvinte „duioa medicul pediatru Mihai lea c
mina
se“ un copilaş de vreo Soiu de la Circa II copii lui
3-4 anişori să bea din cea ne-a spus ceea ce intuieş GUE:
de a treia sticlă prezentă te orice om responsabil a- tei §
tores
lîngă ei. înţelegem mîn- supra destinului copilului
dria lui tăticu — dar din său. Consumat la vîrste
colo de mîndria rău înţe fragede, alcoolul distruge
leasă, ar trebui să intu ficatul şi în mod deosebit
iască consecinţele alcoolu — celula nervoasă, inteli
lui asupra odraslei sale. genţa, puterea de gîndire. Timp
La restaurantul „Dună Exact ceea ce îi necesită ziua di
men|in
rea" copii mai mărişori tri copilului pentru a învăţa, mai m
mişi de mămicile lor „să-l a se educa în cultul mun ploi, i
aducă acasă pe tăticul”, cii, al valorilor generale dc av
uitat la o masă cu priete umane ale societăţii noas descărt
va sui
nii, sfîrşesc prin a lua şi tre, a deveni om deplin din su
ei cile un pahar, două. Asta şi responsabil în faţa vii minimi
pentru a nu se plictisi torului. iar cel
25 grai
pînă se hotărăsc părinţii VALERIU BÂRGAU Timp
5 şi 6
de am
porar
PRIMA SERIE., mai că
Însoţiţi
Răspunzînd unor cerinţe ajuns in pragul absolvirii lectrici
do actualitate, municipalita şcolii prima scrie dc con La i
tea a sprijinit efectiv des ducători auto amatori, com bilă, c
chiderea unei şcoli de con dea a\
l*c tarlaua „La păr“ a C.A.P. Lăsău. Pi ducători auto amatori Ia pusă din aproape 200 hu- ţile d(
l,a "La Păr“ a f .A.P. Lăsau. F’înă ce combina îşi deşartă în remorcă „pîntccclc" încărcat cu bogăţia pă-
mustului — un moment de pauză. Aspect de la recoltarea orzului la C.A.P. Tciu. Foto; VIUUIL ONOIU Hunedoara. Actualmente, a nedoreni.