Page 15 - Drumul_socialismului_1979_07

MIERCURI, 4 IULIE 1979 Pag, 8

r, _ Hărnicie. Cald la trei ani s-a situat în frun­ de ani la magazinul din ' vizită în satul Voia şi, ca 0 Ambiţie. Cumnaţii
Balşa, ca peste tot. Ter­ tea întrecerii pentru livra­ Almaşu Mic, fără nici o de obicei, vizita sa a fost Aurel Tomotaş şi Aron CÏNE VA DA DREPTUL
mometrul, la amiază, sare rea către stat pe bază de pată la activ sînt de două cu scandal. De fapt, de Lai din satul Vălişoara se SA BRUSCAŢI?
peste 30 de grade. Dar nu contract a unor cantităţi Juni la pensie. Sătenii, ca fiecare dată cînd merge judecă de 15 ani pentru
din cauza caniculei locali­ cît mai mari de carne — şi ceilalţi oameni din co­ în satul natal, Z.M. se un petec de teren care
tatea este aproape pustie, există 26 de gospodării. mună, le poartă un deo­ face de rîsul oamenilor nu e mult mai mare decît Autogara Deva. Dumi­
ei din altă pricină, pe ca­ Fiecare dintre acestea are sebit respect pentru viaţa ccrtîndu-se cu fratele şi suprafaţa unei încăperi o- nică. Mai sînt 2-3 minţi­
poc» ttx : re ne-o spune primarul cel puţin un contract în-_ lor trăită în cinste, corec­ cumnata pe tema — ne­ bişnuite. Se spune că fie­ le pînă la orele 13,00.
:scu Adam Moga : cheiat cu statul. titudine şi responsabilita­ adevărată — că aceştia care din cei doi au chel­
«expres te. n-o îngrijesc cum se cu­ tuit cu procesele cel pu­ Cîjiva călători sînt tri­
urmai — Ne aflăm în vremea # Nemulţumire. Auto­ mişi de la autobuzul 31-
iâiUel“ — unor importante lucrări în buzul care pornea din sa­ 0 Activitate prodigioa­ vine pe mama ei. ţin -70—80 000 lei, dacă nu UD-6007 (Deva—Brad) la
jană. Mo- agricultură : praşila a Il-a tul Poiana Ia ora 4 şi să desfăşoară dispensarul 0 Răsplată, Aron To- chiar mai mult.
¡pectacole la porumb şi slrîngerea şase minute nu mai cir­ medical din comună, ceea dor din Balşa şi loan O- casa~ de bilete şi invers.
Galati 0 împăcare. Comisia de Unii primesc bilete, alţii
Lp. Finala furajelor. culă de o lună de zile, ce le aduce multe apre- prişa din Poieniţa au fost judecată a soluţionat, în nu. Se dă diagrama. Urcă
bărbaţi » perioada trecută din acest
cmajional — în ce stadiu au ajuns şi trei persoane tără bi­
Garros cele două lucrări ? an, 28 de pricini, dintre lete. Pe două, şotcrul nu
írmele is- — Praşila e pe termi­ Bl care 25 s-au încheiat cu ie ,,vedc". Pe cea dc a
lentar nate, din recolta de furaje BALSA I^îiilPtûIdiînuïià; împăcarea părţilor. treia însă, o dă jos din
s-a strîns peste 50 la su­ 0 Ocol inutil. Pentru autobuz, bruseînd-o pur
Tocluctivi- tă. Dacă vremea se ţine ca marfa să ajungă la şi simplu. Persoana îi ce­
aşa, sperăm ca săptămîna deşi atît organele locale, cieri medicului Cornelia distinşi cu premii şi diplo­ magazinul din satul Ma- re voie, insistlnd. Aces­
: „Fraţii viitoare să încheiem cosi­ cît şi cetăţenii au făcut Roman, moaşelor Anica me pentru contribuţia ce da, se face un mare ocol ta îi pune colul în piept
■mierii tv. tul şi strinsul finului. numeroase intervenţii la Mihuţ şi Dorina Tomotaş. o aduc an de an la livra­ pe la Balşa, ceea ce în- | şi o împinge. La casa de
Casei ile bilele — cînd persoana
0 Pregătiri. în ziua de­ Autobaza din Orăştie. De 0 Aşteptare. Luca Gîţ rea către stat a unor can­ seamnă mulţi kilometri
plasării noastre la Balşa, aceea, pe bună dreptate, — un om de 74 de ani — tităţi cît mai mări de pro­ în plus. S-a insistat ade­ în cauză a arătat nere­
se făceau ultimele pregă­ oamenii sînt -nemulţumiţi iese în fiecare zi pînă în duse agricole. seori la I.C.R.T.I. şi gulile ce s-au tăcut —• î
tiri în vederea unor im­ de indiferenţa cu care le faţa ‘ primăriei. De ce ? 0 îndreptare. S-a îm­ Î.C.R.M. să renunţe la a- s-a răspuns : „Ave(i chef
portante evenimente poli­ este tratată solicitarea. Fiindcă şi el şi Sofia, ne- plinit exact o lună de zi­ ceastă practică, dar rezul­
tice care urmau să aibă 0i Un start cc se apro­ vastă-sa (născută in a- le de cînd Vasile Rusu tatele se lasă aşteptate.
loc a doua zi : plenara pie eu paşi repezi este ceeaşi lună şi în acelaşi munei a ajuns la 1 mi­ mm
0 Buni gospodari. Va­
: 6,00 Ra- din TeC’nereu, tată a 4
lincţii; 7,00 comitetului comunal de construirea a 4 noi săli an cu bărbatul ei), aşteap­ copii, n-a mai făcut scan­ loarea muncii patriotice
00 Revista partid (ce avea pe ordi­ de clasă la şcoala din tă veşti de la familia bă­ efectuată de cetăţenii co­
;rul mclo- nea de zi analiza rezulta­ Balşa. Documentaţiile au iatului lor, loan. Ne zicea dal nici în sat şi nici în
n <lc ştiri; familie. Sperăm ca V.R.
aseultăto- telor obţinute în econo­ sosit, finanţarea s-a des­ bătrînul : să meargă în continuare lion de lei. Printre cei
n desiŞtjri: mie în primele şase luni. chis, o mare parte a ma­ — loan al nostru e co­ mai activi 'deputaţi pe a- de ceartă !“, la impiegat,
1 folcloric, din acest an şi sarcinile terialelor au fost aduse la pil bun. La I.M. Orăştie pe acest drum. eeastă linie se numără
socialiste 0 Felicitări. în ziua răspunsul a fost altul:
•ştiri; 11,05 ce se impun pe viitor) şi •faţa locului. în momentul conduce un atelier, se in­ Bleonora Tomotaş, Florica adresali-vă şelului auto­
ailor; 11,33 sesiunea consiliului popu­ de faţă se întreprind ulti­ teresează des de noi, vine cînd apar aceste rînduri, Oprişa, Păstiuţ Cornea, ca bazei... mîine (?■!).
Radio-TV ; lar. (ce urma să analizeze mele pregătiri în vederea des pe acasă. Acum îl aş­ se încheie vaccinarea por­ şi deputatul în Consiliu]
ştiri; 13,05 aprovizionarea şi servirea ■ organizării participării ce­ teptăm. Zicea că-şi ia con­ cilor pc care îi deţin cetă- popular judeţean, loan Si-
folclorului
la 1 la 3 ; populaţiei prin cooperati­ tăţenilor la muncă patrio­ cediu şi vine să ne ajute •ţenii din comună. Pentru medrea. NEGUSTORII
aţilor; 10,00 va de consum). tică. • la coasă. activitatea bogată din a-
,23 23 Au- © Bătrîrfeţe fericită. ® De rîsul satului. ceste zile personalul dis­ TRAI AN BON DOR DE TINICHELE
coloanele @ Fruntaşii, tot în frun­
re socialis- te. în satul Oprişeşti — Sofia şi Octavian Bunea, Zamfira Moga din Hon- pensarului medical vete­ cu sprijinul colectivului
iseţii tale ; localitate care în ultimii care au muncit peste 30 dol, a fost de curînd în rinar merită felicitări! de corespondenţi din Balşa
ştiri; 17,03 In municipiul Hune­
ruine; 17,25 doara îşi destăşoaiă ,.ac­
ră ; 17,10 tivitatea“ , in piaţa Obor,
13,00 O- 4 chioşcuri unde se des­
10.00 Fes- Finala republicană fac ochelari de soare,
„ Cruţarea Succesul formaţiilor coregrafice şi
l’aglni din inele de aluminiu poleite,
îascismului; piepteni de plastic, tot
ştiri; 21,05 fanfarelor hunedorene in etapa republicană telul de alte produse mai :
. 21,15 Ca- începe astăzi !
,00 O zi in- mult sau mai puţin uti­
co Noii stop (Urmare din pag. I) nicipale şi sindicate ; 13 a- în perioada 27■ iunie — strat cu acest prilej artiş­ tematice şi moderne ale le omului. în spatele tej­
parjin duhurilor tinerelu­ 3 iulie a.c. la Bucureşti tii amatori hunedoreni. E- caselor de cultură din O- ghelelor cu tinichele stau
18.00 Aclua- brigăzi artistice, 35 de lui etc. s-au destăşurat întrecerile yoluţia reprezentanţilor răştie şi Hunedoara, bale- oameni sănătoşi, buni de
10 Romanic o muncă utilă. Intr-o zi,
, Titiis Mo- formaţii de satiră şi umor, iată şi programul dc as­ etapei republicane a lor- noştri pc scena sălii ■rinii Marilena Bilavu şi
¡Stol lonei 23 orchestre de muzică u- tăzi : dc la orele 10—-12,30 matiilor coregrafice şi tari­ „Rapsodia Română“ — Mircea Ocoş, . concertul imul din negustorii de
siunea pen- şoară, 24 de grupuri vo- judcfcie Olt, Bistrita-Nă- farelor din cadrul Festiva­ dansatorii popular] din mărunţişuri îi zicea clien­
j. ’70. Recol- taniarelor Exploatării mi­ tului din lata tarabei:
cliberatui cal-inslrumcnlale, 18 gru­ săucl, Alba şl Iaşi; de la lului naţional ,,Cîntarea Boşorod, Orăşlioara de
ri şi Insă- puri folk, 12 interpreţi dc orele 16,30—18,30 judeţele României“. Au participat Sus, Ciulpăz-Lclese, Şcolii niere Deva şi a minerilor — E greu să cîştigăm
uri succesi- satiră şi umor, 16 lorma- Botoşani, Tulcea şi Arad; de 262 formaţii de dansuri populare de artă Petro­ din Valea Jiului de pe un ban, în ultima vreme,
Valeria Ar- ţii dc muzică de jazz, pop ia orele 19,00—22,00 jude­ că oamenii nu cumpără.
şfănesc« şi populare, moderne, tema­ şani, secţia Deva, ai An­ scena Teatrului de vară Păi, zicem noi; cum să
iei Acea ; şi rock, 17 lor ma fii dc ţele Dolj şi Dîmboviţa. Mri­ tice şi clasice, precum şi samblului „Haţegana" al „Herăstrău“, au obţinui a- cumpere, dacă pe o pe­
iterara; Mc- estradă, 16 solişti cic mu­ ne, speclacoleie-concurs
loi socialist; zică iolk, 33 solişti de mu­ se vor desfăşura după ur­ 30 de fanfare. Combinatului siderurgic prccierile unanime ale ju­ reche de ochelari sc pre­
iporani bă- tinde 200 de lei, deşi nu
ţiu Cerne} ; zică uşoară ş.a. mătorul program: orele O comportare dc înaltă Hunedoara, Casei de cul­ riilor şi publicului bucu- e mare lucru dc capul
nuri pentru Cea mai mică reprezen­ 10—12,30 judc[cle Buzău, tinută artistică au demon­ tură din Deva, dansurile reşlearr.
tativă — judelui Bistriţa Harghita şi Brăila ; orele lor, iar pe un inel de
tinichea 10 lei ?
Năsaud, cu o singură ior- 10,30—18,30 ¡udefcle Cluj
matic vocul-instriimentală ; şi Mehedinţi; orele 19,00—
cea mai mare — munici­ 22,00 judeţele BraşovCo­ ■SUGESTIE
piul Bucureşti, cu 17 ior- văsiră şl Constanta.
,e împotriva malii şi 0 solişti. Din punc­ Menţionăm că artiştii
'ortăreata iti- tul dc vedero al prove­ amatori hunedoreni vor e- In satul Poiana, apar­
I-IUNEDOA- nienţei : 22 de echipe a- volua In ultima zi dc con­
•găsită com- ţinător comunei Balşa,
Flaeăra); O părţin căminelor culturale' curs, adică duminică, 8 iu­ stă nelolosită dc multă
ră de lirap săteşti; 62 aparţin caselor lie u.c., între orele 19,00— vreme o clădire cu ■ 13
Acţiunea dc cultură orăşeneşti, mil- 22,00.
•ta) ; Cltea- încăperi, cu instalaţie de
rlarea lumi- apă potabilă, înconjurată
ctorul); PE-
colată cu a- O familie de apicultori dc o grădină în suprafa­
; Excursie ţă de peste 2 ha. Aici a
mbrie) ; M j- funcţionat pînă nu de
ublica); LU- jn sulele judeţului Hu­ consum din Băiţa. Solii
usari (Cultu- nedoara, mulţi producă­ Tripon sînt cunoscuţi însă mult o şcoală dc 8 clase,
New Yorln' şi ca neîntrecuţi apicul­ care s-a desfiinţai. Con­
luncitoresc). ; tori individuali îşi aduc o
oătoarca car- contribuţie dc scamă pe tori. siliul popular este dispus
lluncitoresc); linia sporirii canlilătilor Comunistul Gheorghe să o oiere pentru a se
tau nici unul de produse agroalimcnlarc Tripon se ocupă cu api­ amenaja aici — locul e
HULA ; Or- cultura dc peste 11 ani.
mtă (Munci- livrate la fondul de stat. frumos, liniştit — iie un
DASA ; Par- O familie dintre cele care Are multe ¡amilii de albi­ leagăn, Iie o şcoală pen­
îpie (Munci- şi-au îndeplinit cu- cinste, ne. Şi-cr propus să le spo­ tru copii cu situaţie la-
lNI ; Inspcc- an dc an, această îndato­ rească mereu. A predai in
Noic.otljiic); miliaiă dilicilă. Ce păre­
- seriile I-1I rire cetăţenească Ia un Uceare an críe 200—500 kg
GURABAR- sortiment important este şi miere de albine, iar anul re au de această suges­
ureclie (Mi- cea pc care v-o prezen­ acesta are contract pentru tie Direcţia sanitară ju­
TIE : Trenul alic însemnate cantităţi.
¡itria); Talis- tăm în rîndurile de tată. deţeană şi Inspectoratul
; GEOAGIU- Glrcorghc Tripon este La rîndul său a lăcut să -şcolar judeţean ?
il (Casa dc pensionar, iar soţia sa, A- îndrăgească apicultura încă
EG : Celălalt 5 locuitori din sal. (Ion In Ţara Haţegului cîntcccle şi jocurile populare sînt mult îndrăgite de localnici. Ele
ilar); BRAZI; na, lucrează la atelierul sînt aduse, deseori, dc orchestra de muzică populară a Casei de cultură din Haţeg (diri­
e la Erimo ; loto al cooperativei de Coţoi, corespondent). jor Carol Slovic), formaţie binecunoscută şi apreciată. NU DE SCUZE AU
ele patru
Marisol (Ca-
; iSIMERIA : NEVOIE OAMENII...
>rc fericire
A : De par- Dezvoltarea artei dansului clasic — sc identifică cu e- Din numeroasele specta­ scene, care contracarează e- constituindu-sc ca adevărate
oglinzii (Lu- în ţara noastră, crearea a ducaţia artistică şi estetică. cole şi manifestări artistice lemente groteşti, asimilate nu ,,micro-şcoli'‘ de dans în Comunei Băiţa i-au
C : Taburer- noi colective de dans, creş­ Educaţia estetică a fost so­ ce s-au perindat pe scenele tocmai sub imperiul bunului locurile unde activează. los! alocate de către stat
(Mincrul) ; terea numărului şcolilor cotită dintotdeauna un fac­ municipiului Hunedoara şi gust artistic. Fiinţînd la Ca­ Dar, problema dansului sume importante pentru
npul dragos- populare de artă, extinde­ tor de cea mai mare impor­ ale judeţului am putut con­ sa de cultură din Hunedoa­ contemporan este mult mai
nţei (Munci- modernizare. O parte
rea spectacolelor de amatori tanţă pentru formarea carac­ stata cu satisfacţie că marea ra o formaţie bine cotată in complexă, aşa cum e şi as­
în oare sînt incluse şi dan­ terului linereiului, a omului masă a tinerelului aderă la Festivalul naţional „Cînta- pectul propus, cel al contri­ din acestea trebuiau să
suri, au dus la creşterea in­ buţiei sale la educaţia este­ se materializeze în lu­
teresului maselor largi faţă în general. Astăzi educarea. dansul contemporan, că a- rea României“ (posesoare a tică. Este necesară o muncă crări de canalizare şi a-
de acest gen specific de ar­ intensivă de găsire a unor Bmcnlare cu apă a salu­
tă. Interesul crescînd al oa­ forme cît mai atractive în
menilor muncii în a asista metodologia genului, a păs­ lui reşedinţă de comună.
labil pentru Lucrarea a lost contrac­
: Vremea se la spectacole din ce în ce Dansul • contemporan ~ mijloc trării permanente a fondu­
ilă, cu cerul mai bune, de a viziona for­ lui cîştigat, cît şi a asimilă- tată cu E.G.C.L. Brad. A
s. Vor cădea maţii de dansatori care po­ x-ii noului, pentru menţine­ lost începută în martie.
sub formă sedă un înalt grad de .mă­ rea interesului manifestat de Acum sîntem în iulie
¡oţite. şi de iestrie artistică, implică tot­ de educaţie estetică a tineretului tineri. în ediţia actuală a
itriee. Vintul odată şi din partea pedago­ •Festivalului naţional „Cînta- dar, din toate obligaţii­
ia moderat gilor, ’ instructorilor core­ rea României“ ne exprimăm le asumate prin con­
’emperaturile grafi, o cît mai bună pre­
i şi 17 grade, speranţa că dansul contem­ tract, R.G.C.L. a execu­
e între 20 şi gătire profesională. Multe dezvoltarea simţului estetio prcciază genul considerîn- locului III pe ţară, iar în poran îşi va avea locul său tat săpăturile pentru ca­
colective de dansatori ce se armonios, constituie o con­ du-1 foarte actual. Un gen actuala ediţie, primul Ioc la în -suita celorlalte genuri
■abil pentru produc pe scenele noastre, diţie necesară formării de­ care îl exprimă sufleteşte, faza interjudeţeană), acest scenice, atît sub aspect can­ nal. Acum, centrul co­
reme în curs datorită strădaniilor lor, a pline, multilaterale a tine­ fiind prin dinamismul să-u gen a fost abordat şi în alte titativ cît şi calitativ, valo- munei arată ca... pc
cu cer tem- dragostei şi priceperii cu retului. în procesul de c- caracteristic însăşi vîrstei unităţi, instituţii, şcoli, ca . rificînd experienţa de pînă front. Scuze pentru înlîr-
Local vor care se pregătesc, au ajuns lui. Mai mult, cu prilejul de exemplu la fabrica de
ae de ploaie, ducaţie estetico-artistică, dan­ acum, ampliiicînd-o, adu- zierc sînt. Locuitorii Băi-
ieseărcări e- să fie cunoscute şi aprecia­ sul poate juca un rol im­ serilor distractiv-edueative, încălţăminte şi întreprinde­ cînd-o la cotele apropiate tei au însă nevoie de
te. ■ Există astăzi o afluenţă portant datorită în primul • organizate în aşezămintele rea de tricotaje, liceele sa­ sau egale profesionismului.
trerne tnsta- ereseîndă a tinerilor spre a- rînd faptului că este o artă noastre de cultură', mulţi din nitar, industrial textil, şcoli­ MIRCEA OCOŞ apă curentă şi de cana­
iros. Vor că- cest gen artistic. Pentru a- complexă. Ea îmbină trei aceşti tineri încearcă să re­ le generale nr. 7 şi 8, cămi­
ploaie, înso- ceşti tineri, învăţarea dan­ forme de artă: muzică, ar- dea în dans elemente din nul cultural din Boş ş.a. a- instructor coregraf lizare, nu dc scuze.
:âri electrice. sului— şi în special a dan­ ’ iele plastice, teatrul, fără să - dansul contemporan, învăţa­ cestea avînd formaţii pro­ la Casa municipală
sului contemporan, şi a celui mai vorbim de cultura fizică. te - din spectacole văzute pe prii de dans contemporan, de cultură Hunedoara