Page 17 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 17
Proletari din toate ţările, uniţi-vă !
ANUL XXXI
în unităţile Consiliului unic agroindustrial Orăştie
Plenara comună a Comitetului
Ritmul la seceriş şi însămînţarea
Central al Partidului Comunist Român
culturilor duble trebuie intensificat
şi Consiliului Suprem al Dezvoltării liberarea terenului şi însă-
® Toate forţele umane şi mijloacele mecanice — minţarea culturilor duble.
De asemenea, C.A.P. Turdaş
Economice şi Sociale a României folosite din plin la seceriş ® Însămînţarea celei de a şi Spini au livrat-la baza de
doua culturi — mai repede şi pe toate suprafeţele pla
nificate ® Să acordăm toată atenţia strîngerii şi con recepţie 140 tone de orz, iar
C.A.P. Orăştie şi Pricaz şi-au
servării furajelor. onorat integral obligaţiile
f Miercuri dimineaţa, sub troducere a progresului teh Mare al P.C.R., Gheorghe privind livrările de-orz.
preşedinţia t o v a r ă ş u l u i nic pînă în 1990 şi orientă Pană, membru al Corni te — Am reuşit şi acest lucru
NICOLAE CEAUŞESCU, se rile principale pînă în anul lului Politic Executiv al In raidul-anchetă între a locuitorilor de la sate la ne bucură mult — spunea
cretar general al Partidului 2 000 ; C.C. al P.C.R., prim-secretar prins în unităţile Consiliului executarea lucrărilor agrico tovarăşul Ilie Mogoşan, şeful
Comunist Român, au înce 3. Proiectul Programului al Comitetului Municipal unic agroindustrial de stat le de sezon. Acţionîndu-se cu secţiei de mecanizare care
put lucrările Plenarei co de cercetare şi dezvoltare Bucureşti al P.C.R., Iosif şi cooperatist Orăştie, am răspundere pentru strîngerea deserveşte C.A.P. din Turdaş
mune a Comitetului Central în domeniul energiei pînă Szasz, prim-secretar al Co constatat că în majoritatea la timp şi fără pierderi a şi Spini — să încheiem cil
sînt
pe
unităţilor
socialiste
agricole
rezultatele
recoltei,
al Partidului Comunist Ro în 1990 şi orientările prin mitetului judeţean Harghi munca este bine organizată măsura eforturilor depuse. bine recoltatul orzului, balo
baielor,
tarea
eliberăm
să
mân şi Consiliului Suprem cipale pînă în anul 2 000 ; ta al P.C.R., Ion Stoian, şi se desfăşoară intr-un ritm In această privinţă, un e- terenul şi să însămînţăm cu
al Dezvoltării Economice şi 4. Cu privire la convoca prim-secretar al Comitetu susţinut. Aceasta ca urmare xemplu bun il constituie coo culturi duble 58 ha, din ca
Sociale a României. rea celui de-al XlI-lea lui judeţean Constanţa al a faptului că organele co perativele agricole din co re 33 la Turdaş şi 25 la
La plenară participă, ca Congres al Partidului Co P.C.R., Constantin Savu, di munale de partid şi de stal, muna Turdaş — respectiv : Spini, iar acum lucrăm de
invitaţi, primii secretari ai munist Român. rector general al Combina toţi factorii cu atribuţii şi Spini, Turdaş, Pricaz — pre zor la executarea arăturilor
comitetelor judeţene de Pe marginea documente tului siderurgic Reşiţa, Ion răspunderi în conducerea ac cum şi C.A.P. Orăştie, uni de vară. O contribuţie deose
‘'.partid, conducători ai unor lor supuse dezbaterii ple Avram, ministrul industriei tivităţii din campania agri tăţi care au încheiat, cu cî- bită au adus-o la obţinerea
acestor realizări cu care noi
instituţii centrale de stat şi narei, la primele trei punc construcţiilor de maşini, A- colă de vară, asigură o mo teva zile în urmă, recoltarea întimpinăm marea sărbătoa
obşteşti, adjuncţi de şefi de te ale ordinii de zi au luat lcxa Haralambie, prim-se bilizare şi participare activă orzului, balotarea paielor, e- re a poporului nostru —■
secţie la Comitetul Central, cuvîntul tovarăşii Petre cretar al Comitetului jude ziua de 23 August, combinie-
redactori-şefi ai presei cen Preoteasa, prim-secretar al ţean Botoşani al P.C.R., rii Petru Mezei, loan Morar
trale, care nu sînt membri Comitetului judeţean Dolj Ştefan Mocuţa, membru şi Ioan Dobra. Dintre cei
ai C.C. al P.C.R. supleant al Comitetului Po care au lucrat la balotarea
al P.C.R., Nicolae Vereş, iilll paielor, transportul recoltei,
Plenara a adoptat, în una prim-secretar al Comitetu litic Executiv al C.C. al ii-ţţp V la arat şi semănat amintesc
nimitate, următoarea ordi lui judeţean Mureş al P.C.R., prim-secretar al Co pe Nicolae Nasla, Antonie
ne de zi : P.C.R., Petru Enache, prim- mitetului judeţean Cluj al Almă.şan, Emil Caraşca, Ni
P.C.R., Ion Anton, rector al'
1. Proiectul de Directive secretar al Comitetului ju Institutului Politehnic Ti colae Grozav şi alţii. Acum,
cele trei combine au fost de
ale Congresului al XlI-lea deţean Neamţ al P.C.R., mişoara, Pantellmoii Găvă- plasate în comuna Mărli-
al Partidului Comunist Ro Nicolae Buşui, prim-secre nescu, prim-secretar al Co neşti să ajute vecinilor noştri
mân cu privire la planul tar al Comitetului judeţean mitetului Central al Uniu la terminarea recoltării or
cincinal 1981—1985 şi lini Caraş-Severin al P.C.R., nii Tineretului Comunist, zului.
ile directoare ale dezvoltă Alexandrina Găinuşe, prim- Letiţia Ionaş, prim-secretar Cu bune rezultate în ac
rii economico-sociale a secretar al Comitetului ju al Comitetului judeţean Să ţiunea de strîngere a recol
României pînă în 1990 ; tei se înscriu şi C.A.P. Măr-
deţean Bacău al P.C.R., laj al P.C.R. lineşti şi Jeledinţi. Tovară
2. Proiectul Programului şul Lucian Cadariu, vicepre
de cercetare ştiinţifică, dez Ioan Foriş, prim-secretar al Lucrările plenarei conti şedinte al biroului executiv
voltare tehnologică şi in Comitetului judeţean Satu nuă. al consiliului popular comu
nal, avea cuvinte de laudă
la adresa mecanizatorilor şi
a cooperatorilor din Mărti-
C.A.P. Bîrsău : mecaniza neşli şi Jeledinţi care au în
torul Pamfil Ccpitlău, exc- cheiat secerişul orzului pe
cullnd recoltarea cerealelor. ' ;( ■ întreaga suprafaţă (90 şi res-
f fMiÂimtE wmatik Foto : V. ONOIU N. BADIU
la obiectivele scadente iii lîlîî)
(Continuare în pag. a 2-a)
Zile fierbinţi, hotărîtoare, pe CRIŞCIOR : DOVEZI ALE BUNĂSTĂRII
şantierul noului laminor de sîrmă Plouă peste satul dintre mente. Cifrele vorbesc de de drumuri străbătute în Concludentă imaginea con
munţi. Ploaie repede, de spre o comună cu cinci timp de localităţile Româ struită de meşterul aurar.
Ca şi pe alte şantiere hu- rul paşilor s-au efectuat, de. vară. Un fulger despică mii şi ceva de locuitori, a niei postbelice. „Ce au însemnat anii de
•nedorene, la cel de-al trei asemenea, rodajele. cerul şi se reazimă cu un cărei populaţie activă nu „Crişeiorul — îşi amin cînd sînteţi primar al co
lea laminor de sîrmă de la Urmînd itinerarul descris capăt în releul de televi mără peste trei mji. Nu, nu teşte maistrul Ion Ciocan, munei Crişcior?“ — îl în
O.S. Hunedoara se consumă de inginerul Cornel Costea, ziune. In urmă cu cîţiva e de mirare. Comuna are de la I.M. Barza — era, cu trebăm pe tovarăşul Ion
in această perioadă zile cu ia cuptor i-am găsit pe in ani n-ar fi avut în ce să se această particularitate de 35 de ani în urmă, un sat Basa, primarul comunei de
adevărat fierbinţi, holărîtoa- stalatorii Bernad Şandor, reazime. Nu era releu. Nici a se putea mîndri cu o cu oameni destoinici, jumă pe ’ Cris.
re pentru punerea în func Gheza Tofolvi, Nicolae Ciu- staţia de autobuz sub al populaţie activă ce depă tate mineri, jumătate cres „Sînt numai cinci ani de
ţiune a noului obiectiv. Re ciulin, Vasile Bortiş din for cărei acoperiş ne-am adă şeşte jumătate din cea to cători de animale sau agri atunci — conchide prima
prezentantul beneficiarului, maţia lui Ioan Arteanu, ca postit de ploaie nu era şi tală. Economia sa atrage, cultori ; o comună cu o rul — dar s-au schimbat
inginerul Cornel Costea, şe re demontau instalaţia pro nu era nici asfalt pe şo ca un nucleu polarizator, singură şosea înglodată în multe în satele comunei.
ful colectivului de lamina- vizorie folosită, la uscarea sea. Multe nu erau in urmă Dispensar uman, peste
tori care va prelua noua ca interiorului cuptorului, con cu cîţiva ani aici, în comu 16 000 mp de trotuare as
pacitate de producţie, ne comitent cu o ultimă trecere na ce-şi trage numele de faltate, introducerea tra
•prezintă o succintă imagine în revistă a racordurilor la rîul a cărui dulce le seului de autobuz la Valea
a activităţii prezente de-a pentru combustibilul gazos. gendă a mîngîiat somnul Arsului, Gura Gîrzii şi
lungul fluxului tehnologic ce Tot în preajma cuptorului, copilăriei atîtor pui de Barza, 3 poduri noi peste
va primi, peste puţin timp, lăcătuşii Cristea Avram, Ve- moţi. Cris şi mulle altele. Evi
botezul focului : ber Ciobanu şi ceilalţi oa Crişcior, aşa se numeş dent, nu-mi atribui exclu
— în zonele I şi II, lu meni din echipa lui Ştefan te comuna. Şi e veche. O siv meritul realizării aces
crările la utilajele aferente Pop se apucaseră cu nădej menţionează documente da la mină, la uzina de utilaj noroi şi praf, străjuită de tora. Am participat şi eu
cuptorului cu propulsie au de de demontarea căii cu tate în urmă cu multe se minier şi reparaţii, la di magherniţe, îngrădite cu la împlinirea lor cu toată
fost terminate, cu excepţia role din faţa cuptorului, deşi cole. ferite unităţi de importan gard de nuiele şi acoperite răspunderea cu care m-au
celor de la cintarul pentru aceasta trecuse deja prin Ca să defineşti mai bine ţă economică locală sau de nu o dată cu paie“. „Dar învestit partidul, cetăţenii.
ţagle (livrat cu întîrziere). verificările de rigoare. Mo ce s-a întîmpiat în viaţa interes social. Ei sporesc astăzi, tovarăşe Ciocan, Dar ele reflectă grija deo
Cu trei zile în urmă s-a în tivul ? unei comunităţi pe „spaţiul“ numărul „activilor“ dar şi cum aţi prinde’intr-un în sebită pe care o poartă
cheiat şi uscarea zidăriei in — Cintarul pentru ţaglele dens al deceniilor din urmă potenţialul cu care comuna treg imaginea de azi a co partidul pentru prezentul
terioare a cuptorului, ceea cu care va fi alimentat cup e nevoie să apelezi fie la se racordează la prezentul munei ?“. „Astăzi ?“. Meşte şi viitorul satelor“.
ce permite începerea înzidi- torul a sosit cu întîrziere şi cifre, fie la mărturii. Pen socialist. rul se gîndeşle o clipă.
rii vetrei acestuia cu cără el trebuie amplasat sub ca tru evoluţia în anii lumi Drumul străbătut de co Nu-i uşoară o asemenea ION CIOCLEI
midă de magnezită. In con lea cu role — ne lămureşte, noşi ai socialismului a co mună din acel august ce definiţie. „Azi e o comună SEBASTIAN DINA
tinuare, la primele două cu justificată mihnire, şeful munei Crişcior ne-au stat avea să deschidă porţile în continuă prosperitate,
caje s-au efectuat probele de echipă. Aceasta înseamnă, la îndemînă şi unul şi ce noii noastre istorii e ase dominată de tot ceea ce
în gol, a fost pusă la punct practic, manoperă suplimen lălalt dintre cele două ele mănător cu tot atitea mii se numeşte bunăstare“. (Continuare în pag. a 3-a)
armătura de ghidare a ma- tară, plus timp irosit — care
. terialului în perimetrul tre este atit de preţios în aceas
nului pregătitor şi interme- tă perioadă pentru noi, cit şi
. diar, se lucrează la finisări pentru siderurgişli. Cu toate
Sa dispozitivele de trecere acestea, vom lucra de aşa
a materialului între zonele natură incit în maximum
III şi IV, iar instalaţia de două-trei zile să montăm cîn-
răcire dirijată a laminatelor
se află în stadiul final. La SABIN IONESCU
transportoarele de spire, la
cele cu şenile şi transporlo- (Continuare în pag. a 2-a)
ÎN INTERIORUL ZIARULUI :
Lucrul la mai multe maşini — calc sigură spre
o productivitate superioară.
Muncă asiduă pentru îndeplinirea sarcinilor în
toate domeniile
„Cintarea României“ (jurnal de finală I)
Colonia Brazi. Aici locuiesc constructorii de ia şantierul l — uzină, din cadrul Grupului Riu IVlarc-ltclczat,
