Page 2 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. G 7
Schimb de experienţă sau., Haţeg—sau tinereţea
^Televiz
care trebuie schimbată unui străvechi oraş DUMINICA, 1
transilvan
Comitetul de partid al I.M. cii politice de masă : colec suri concrete şi cuprinzătoa schimbului de experienţă. 8,30 Gimnastica ]
Hunedoara a organizat re tivele muncii politice de la re, conţinînd şi recomanda Prin intermediul unei suite liu
cent un schimb de experien om la om, gazetele de pere rea alcătuirii unor planuri de diafilme prezentate în (Urmare din pag. I) Cătană, preşedintele Con 8,40 Tot înainte :
ţă prin care să se pună în similare, la nivelul fiecărui cadrul schimbului de expe siliului de educaţie politi 9,25 Şoimii patrii
9,35 Film serial ]
evidenţă modul în care te, vitrinele calităţii, activi comitet de partid, nici pînă rienţă s-a demonstrat că ga că şi cultură socialistă. pii : Săgeata
me la fier vechi : în apro
munca politică de masă vine tatea pentru popularizarea la data schimbului de expe zetele de perete (cea mai piere se ridică amenaja (Cităm din introducere : episodul 7
largă a liotărîrilor partidului
în sprijinul îndeplinirii sar şi a legilor ţării, munca de rienţă comitetele de partid mare parte din ele), vitri rea hidroenergetică de pe „Oraşul Haţeg se află aşe 10,00 Via(a satului
cinilor economice. S-au spus şi birourile organizaţiilor de nele calităţii, o bună parte Rîu-Mare Retezat 1 zat între paralela de 45°29’ 11,30 Festivalul nn
unele lucruri bune aici, au creaţie tehnico-ştiinţifică, ac bază subordonate comitetu din acţiunile prevăzute în şi 45°39’ latitudine nordică „Cîntarea Hi
tivitatea cultural-educativă lui de partid al I.M. Hune Industrializarea a deter şi meridianele de 22°43’ şi 12,30 Ile strajă pa
fost relevate acţiuni şi preo programul iniţiativei „Mîn- minat nu numai creşterea 13,00 Telex
cupări reuşite, mai ales la şi recreativă... doara nu au întocmit aseme drie minerească", cuprinse standardului de viaţă dar 23° longitudine estică“). 13,05 Album dumi
E.M. Ghelari şi atelierul me In linii generale cam aces nea programe de lucru. Aici în festivalul naţional „Cînta- şi o nouă mentalitate. Date Dintre cei peste 9 000 de 15,55 Canada văzi
canic al întreprinderii. Au tea au fost lucrurile pozitive nu este vorba de nişte pla rea României“, sînt virtual fiind noile îndeletniciri, locuitori ai Haţegului, un licoptcr. P
avut de împărtăşit elemente relevate în cadrul schim nuri sau programe de mă departe de cerinţe. Mai pre oamenii, tineri sau vârst nume este binecunoscut ci studiourilor
titorilor
nostru:
ziarului
cis, aceste mijloace şi for
demne de luat îri seamă mai bului de experienţă. Pentru suri întocmite ca scop în me se dovedesc, cel puţin nici, au început să gîn- Petru Fărcaşiu, cel mai de iilme doi
ales tovarăşii Nicolae Sta- în momentul de faţă, ca pîr- dească tehnic, inginereşte, vechi corespondent de 16,10 Film serial
min, secretar adjunct cu ghii cu slabă eficienţă în chiar dacă nu au de-a face presă voluntar, cronicar rul“ — episi
in
sau
cu
oţelării
mari
problemele de propagandă de munca de partid. statornic al faptelor oame 17,00 Finala „Cu]
Cităm
la E.M. Ghelari, Alexandru S-a conchis pe bună drep dustrie electronică. convor nilor Ţării Haţegului. De nici“ Ia fotb
misiune
dire
fragment
din
un
Săvulescu, secretar adjunct Munca politica de masa - tate că întreg acest feno birea cu muncitorul Carol data asta, chiar dacă nu 18,50 „Cei 4 M“.
al organizaţiei de bază de la men se produce mai ales la Luchini de la I.P.I.L.F. : se obişnuieşte între con rial pentru
orizontul X al aceleiaşi mi „Am făcut o raţionalizare fraţi, îl intervievăm în sodul 1
ne, Ioachim Lăscuţ, secretar în sprijinul producţiei Teliue, unde se află, de fapt, la un cazan-vacum. Nu-mi legătură cu istoria oraşu 19,00 Telejurnal
comitetului
sediul
partid
de
adjunct cu aceleaşi probleme plăcea cum funcţiona lui său. 19,20 Permanenta
la atelierul mecanic, Simion al întreprinderii. Sub ochii vechea instalaţie de fabri „îmi amintesc de primă rire a Romi
lui, are loc scăderea conţi
Vulsan, secretar adjunct la nutului şi insistenţei muncii care a siropului. M-au a- vara lui 1961. In faţa par „Aventura
frumoasă“
transporturi auto, minerul jutat şi inginerii loan Bi- cului din strada Munţii
şef de brigadă Iordache Scîn- că, treptat, ceea ce a înce sine, ci despre consecinţele politice de masă, ceea ce rău şi Marian Jianu, di Retezat se adunaseră zeci 20,10 Muzică şi pi
pe care acestea trebuie să le
de oameni. Se turna cea
stabileşte nivelul • de exigen
teie, de la E. M. Ghelari. put ca schimb de experien aibă asupra perspectivei, ni ţă pe care comitetul de rectorul şi, respectiv, şeful dintîi cupă de beton la 20,20 Film artistic
întârziată.
P
Vorbitorii au subliniat cu ţă s-a transformat într-o secţiei serviciului mecanic. t?~" ' mc
fundaţia unui bloc cu 16
pregnanţă faptul că în cen veritabilă analiză a unor lip velului şi conţinutului acti partid îl. are faţă de activi Producţia pe schimb s-a apartamente, primele din „r frai
trul muncii politice de masă suri ce se manifestă în mun vităţii, în fond activitatea cu tatea consiliului de educaţie dublat, iar calitatea siro cele ce aveau să întinez zi,iu . vie juni al
cultural-sporti’vă
_comportamentul
cu
se situează permanent pro ca politică de masă desfăşu oamenii, muncă şi societate. . de politică şi secretarilor ad- pului s-a îmbunătăţit con rească oraşul. Am con © Sport.
siderabil“.
în
lor
blematica majoră a îndepli rată de către organizaţiile masaj a Astăzi Haţegul se înfăţi semnat acest' lucru în pa
nirii sarcinilor de plan: creş de partid de la I.M. Hune Este de semnalat, de ase- juneţi cu problemele politico şează ca un oraş modern, ginile ziarului „Drumul so LUNI, 2 II
terea nivelului producţiei fi doara. menea, faptul că organizaţii ideologice ai comitetelor de cu un_ centru nou, casă de cialismului“ sub titlul „Cel 15,40 Emisiune în
zice, realizarea producţiei Ce s-a constatat cu acest le de partid de la I.M. Hu partid şi birourilor organiza cultură, şcoli şi grădiniţe dintîi bloc la Haţeg“. Răs ghiară
nedoara au beneficiat numai
nete, creşterea productivită prilej ? ţiilor de bază, faţă de pro moderne, un festival cul foiesc acelaşi carneţel (pe 18,30 Un nume
pria sa muncă cu oamenii,
ţii muncii, îmbunătăţirea ca Printr-o destul de sumară cu trei luni în urmă de spriji în ultimă instanţă. tural-artistic ce începe să care l-am ’ păstrat) şi-mi veacurile : !
lităţii minereului, reducerea cercetare a nivelului, conţi nul acordat de un colectiv de Intr-o atare situaţie tre capete tradiţie, cenaclu li dau seama cît de banal a Mare
devenit
din
„evenimentul“
continuă a consumurilor de nutului şi intensităţii muncii control şi îndrumare trimis buie să se acţioneze fără în- terar, magazine noi şi ma 1961. Haţegul nou numără 18,50 1001 de seri
19,00 Telejurnal
materiale, energie şi com politice de masă nu sînt greu de Comitetul judeţean de tîrziere, vizîndu-se în mod re aflux de turişti. oamenilor ®curn 33 de blocuri cu 19,15 Dosarul encr
Preocupările
bustibil, ca şi pirghiile ce de surprins realităţi deloc partid. Cu acel prilej au fost direct creşterea eficienţei orbitează în jurul vieţii ci 1235 de apartamente, are 19,35 Roman foile
se folosesc pentru realizarea îmbucurătoare. De pildă, deşi semnalate şi criticate unele muncii politice de masă, ca tadine specifice acestui în construcţie un spital cu dark — epis
acestor obiective — utiliza au trecut şase luni de la ple lipsuri în munca politică de timp românesc. Rezumăm 200 de paturi şi un nou 20,30 Cadran mom
rea la maximufh a capacită nara Comitetului judeţean de masă, iar stadiul realităţilor re să redevină, ca altădată, cîteva idei reieşite din dis cinematograf, străzi asfal 20,50 Mai ave(i o
o adevărată pîrghie influen
ţilor de producţie, raţionali partid din decembrie 1978, de azi arată că de atunci cuţiile cu cîţiva locuitori : tate, apă curentă, o vastă 21,20 Muzică uşoa
zarea consumurilor, creşte nu s-a făcut nici o mişcare tă în îndeplinirea sarcinilor cererea mereu crescândă la zonă industrial-alimentară, 21,35 Telejurnal.
rea gradului de folosire a care a analizat activitatea în s.ensul îndreptării lor. economice care stau în faţa export a produselor coope complexe meşteşugăreşti,
în
etnografic.
timpului de lucru. Din cu- politico-ideologică şi cultu Cum trebuie interpretat fap colectivului de la I.M. Hu rativelor meşteşugăreşti, muzeu bloc-notesului Stau —
şi
faţa
vîntul lor s-au desprins, de ral-educativă desfăşurată de tul ? se întrebau pe bună nedoara. cifre privitoare la realiza fără a pretinde virtuţi poe Radio
rea
planurilor
produc
de
asemenea, formele şi mijloa organele şi organizaţiile de dreptate unii tovarăşi care ţie, darea în folosinţă la tice — îmi consemnez gîn-
cele mai frecvente ale mun partid şi care a adoptat mă- au luat cuvîntul în cadrul A. CORNESCU durile în patru versuri :
timpul planificat a mare
lui spital orăşenesc, reali Bătrîn oraş ce-ţi zice Ha- BUCUREŞTI I:
zările elevilor In domeniul ţeg/frumoase haine îm- diojumal ; 7,30 R(
creaţiei tehnico-ştiinţifice brăca.şi/azi faţa ta e parcă sei; 8,00 Radioproj
telor; 9,30 Magazi
şi rezultatele bune în ac alta/căci tînăr eşti, bă cal ; 12,00 De to!
Sârb ătorirea reat, şansele solistei de bacalau trîn oraş“. toţi; 13,00 Radioju
tuala
sesiune
de
■ Tinereţea bătrânului oraş
Şlagăre ; 13,30 Un
muzică populară Elena Pal n.u este numai o figură 14.00 Portret pe
în finala Festivalului na-, de stil a neobositului nos- 14,15 Top 6 ; 15
Zilei învăţăt ţional „Cîntarea României“ tru coleg de breaslă, ci o pasionaţilor ; 16,0i
muzical ; 16,55 Fo'
de
şi
trecută
realitate
Istoria
fundamentată
ş.a.
pre-
Români
zentă a oraşului a necesi- hărnicia şi spiritul între- la Cupei ritmic ;
Almanah
tat o monografie. Aceasta prinzător al haţeganilor, diojurnal ; 20,30 1
Omagierea Zilei învăţăto bit, în amplele întreceri ale va fj curînd gata pentru fundamentată pe actul is- nadiană ; 20,40 Tu
rului — moment de cinstire Festivalului muncii şi crea tipar şi este rodul unui toric semnat de comuniştii lodiilor ; 21,15 Ja
si preţuire a slujitorilor şco ţiei „Cîntarea României“, din larg colectiv condus de Ion români la 23 August 1944. Consemnări ; 21,3!
lii — a prilejuit şi în jude finala căruia s-au adus 23 de romanţe cu Ioan
ţul Hunedoara manifestări e- titluri de laureat, precum şi Petre Guşti ; 22,
moţionante de bilanţ şi în în competiţiile „Daciadei“. Jurnal ; 22,10
sportiv ; 22,30 Kini
dreptăţită mîndrie, dar şi de In alocuţiunile lor, cadrele 24.00 Buletin 'dc ş
angajare la o stăruitoare şi didactice .au adus mesajul DE LA CENTRUL DE FIZICA 5.00 Non stop mii
tenace muncă pentru educa slujitorilor şcolii hunedore- PÂMÎNTULUI ŞI SEISMOLOGIE turn.
rea şi formarea oamenilor de ne, mesaj de adîncă recunoş Centrul de fizica pămîntului şi seismologie comunică :
mîine. tinţă, adresat conducerii In ziua de 30 iunie a.c. la orele 00,55 minute 01 se
La Deva, Hunedoara, Pe partidului şi statului, tova cunde, s-a produs în regiunea Vrancea un cutremur cu
troşani, Petrila, Lupeni, Vul răşului Nicolae Ceauşescu, magnitudinea 4,2 (scara Richter). Cinema
can, Uricani, Brad, Haţeg, pentru grija statornică ce o Intensitatea cutremurului în zona epicentrală a fost
Orăştie, Călan, Simeria, Ilia poartă tinerei generaţii, pen Wx* V ¿ii» . :>x>b3 •••.. % de 4 grade (scara Mercalli). DEVA: A £ost
:
— în 13 centre din judeţ tru orientările de mare va Cutremurul a fost simţit la Odobeşti şi Focşani cu compania a 7-a
s-au întîlnit, ieri, peste loare date învăţămîntului intensitatea de 3 grade. Ciocolată eu . alur
5 300 de educatoare, învăţă românesc' în integrarea lui IN VACANTA : Membrii cercului de geografie de Ia Şcoa Nu s-au produs nici un fel de pagube materiale. A fost regăsită ci
tori, profesori şi maiştri-in- cu practica socială, cu viaţa. la generală nr. II nunedoara „în activitate“ pe pîrîul Almaş. 7-a (Grăd 1 ,-'«, de v
structori pentru a fi îm Salutul pionieresc, florile NEDOA* Clipa
preună • la sărbătoarea lor. dăruite de copii dascălilor r- ¿f*) E> V'Vcrurgit
;
La adunările festive consa lor au încărcat de emoţie _a-
crate acestui eveniment au dunările consacrate Zilei în- I-1I (Arh. ,
^"’•‘icipat membri ai Birou- vă'ţatorului, ca şi înmînarea mă (Constructorul)
Comitetului judeţean de unui număr de 43 de cadre Promisiuni rostite din vîrîul buzelor si falsitatea lor ) ŞANI: Inspectori
u-tid, 'şi ai Comitetului e- didactice a titlului de „Evi (Unirea); Vis de
.ecutiv al Consiliului popu denţiat“. (7 Noiembrie); i
ser
lar judeţean, reprezentanţi Participanţii la adunările Lucrările la noua canti- V.B., dar nu se uita în presupus : fura fiindcă New-Yorlc — LUP)
(Republica);
ai organelor locale de partid nă-restaurant din Orăştie ochii colegilor, fiindcă el voia să facă ciubuc pe la om in loden
şi de stat, ai organizaţiilor festive de la Deva, Petro MINERI DE LA — obiectiv în prezent dat era autorul misterioasei diferiţi cetăţeni, lucru ca ral) ; Principiul
de tineret, ai întreprinderi- şani şi Hunedoara au adre PAROŞENI — IN în funcţiune — se desfăşu dispariţii. El a luat cele re se mai întîmplă cu unii lui (Muncitoresc)
~>atrnpntoare şi ai comi- sat Comitetului Central al rau firesc. Materiale erau 17 cutii cu faianţă şî le-a meşteri ai şantierelor de CAN : Avocata
îiaţeneşti’de părinţi, partidului, Ceauşescu, tovarăşului CĂSUŢE PROPRII suficiente, meseriaşii mun dus la un cetăţean care-i construcţii. Nu sînt puţine resc) ; LONEA : I
Nicolae
telegrame
thon 357 — seriile
•ile au prilejuit o a- în care se angajează solemn PE LITORAL ceau cu spor. Printre ei se comandase o lucrare în situaţiile cînd oamenii de nerul) ; PETRILA
neinică a muncii de La I.M. Paroşeni a fost număra şi zidarul-teracotist schimbul sumei de 1 400 lei. pe şantiere — în special ma de pe stradi
şi educare desfăşu- de a nu precupeţi nici‘un luată o iniţiativă lăudabi Vasile Bida (bloc 50, ap 120) Intr-o zi, tot de pe a- zugravii, dar şi alţii — se kaia (Muncitoresc
cadrele didactice în efort, de a folosi fiecare lă : confecţionarea unui nu un om trecut de prima ti- cest Şantier, dispar 6 saci oferă să execute lucrări la NOXSA: O simpl
î şcolar 1978/1979, un co moment pentru a creşte ti măr dc 13 căsuţe de odih nereţe, tată a doi copii. Nu plini cu ciment. In alta, particulari cu... materialul mă de timp (Mur
Napoli
rolar al strădaniilor, re neretul în spiritul înaltelor nă, cu cite 2 paturi, trans de mult, V.B. ieşise din se face nevăzută o cantita- lor. Ceea ce se mai ridică, URICANI: Noiembrie)
(7
tă
flectat în procentul ridicat principii ale educaţiei comu portarea şi montarea lor Ia în cazul relatat, este cum Drumuri în cumpâ
Nord,
Eforie
in
care
mi
de promovabilitate (99,15 la niste, cu o concepţie ştiin nerii dc la Paroşeni işi unii... oameni' acceptă să .1 ua roşie) ; GUR7
sută în ciclul primar şi 94,95 ţifică despre lume şi viaţă, vor petrece o parte din primească sau să cumpere Avaria (Mii
O R A Ş T I E : Ş
la sută în cel gimnazial), în pătruns de cultul şi semni concediul lor de odihnă pe de la lucrătorii şantierelor Tennessee — seri
rezultatele înscrise în activi ficaţia muncii, iubitor de timpul verii, profitind de mm materiale ce nu pot pro (Patria); înainte
tatea practică (planul de pro neam şi de ţară, demn con binefacerile litoralului. veni decît de la lucrările (Flacăra); GEOA
Primele 5 căsuţe au fost
ducţie aferent primelor 5 structor al noii societăţi. deja expediate şi se află închisoare şi, la încadrare te de 10 ml ţeavă zineatâ, -de construcţii, să ţină în Telegrame o Aci
luni ale anului a fost depă Programe artistice de aleasă in curs dc montare, urmă pe şantierul nr. 5 al T.C.H. iar în alta 15 kg de plasă custodie materiale de pro mat tren blindat
cultură); HAŢEG :
şit cu 15 la sută), în suc semnificaţie şi interpretare toarele 5 vor lua în aces i s-a atras foarte serios a- rabiţ. Oamenii au intrat venienţă dubioasă. Astfel, în plină vară (l
cesele de prestigiu la con au încheiat emoţionant Ziua te zile drumul spre Efo tenţia să se ţină de treabă, serios la idei şi se gîndeau în cazul la care ne re BRAZI: Polifia es
cursurile pe obiecte, în cer învăţătorului. rie Nord, iar celelalte Ie să se lase de furtişaguri, cu îngrijorare că, dacă fe- ferim, Filimon Şerban a să; CALAN: Vlad
curile ştiinţifice şl tehnico- vor urma in prima ju „Promit că aşa voi face" nomenul va continua, şan- acceptat cu uşurinţă ca lu seriile I-II (Casa
aplicative şi. în mod deose LUCIA LICIU mătate a Ituiil itUie, cînd — a zis el atunci. Dar a tieru) riscă să rămînă fără crarea să-i fie executată de ră) ; 'Aventurile
va pleca şi primul grup de spus-o din vîrful buzelor, materiale. De aceea Iucră- Juan (11 iunie) ;
mineri în concediu Ia ma V.B. cü faianţă proprie, i RIA: Totul pentrt
re, fiind găzduiţi în căsu cum se va vedea mai în- torit au hotărît să fie cu Sau loan Trifa cum a ac- > (Mureşul); ILIA:
În atenţia absolvenţilor ţele proprii. colo.. Intr-o zi, muncitorii ochii în patru şi să-l prin- ceplat ca V.B.~să-ri'"ascun- l ' zuri (Lumina) ; (IV
Ghinionistul
de pe şantier s-au crucit dă pe nesăţiosul hoţ. L-au
si pe bună dreptate - .. . ... da in gospodăria lui ma- GHELARI: Gentle
CLUBUL si pe o una cirepiate, zărit mai mulţi pe Vasile teriale sustrase de pe san- (Munciloresic).
clasei a Vll!~a VA APARŢINE cuţe de faianţă _ erau mai Bida dînd tîrcoale locului her — cimentul, ţeava,
— Parca pachete cu plă-
unde se depozitau materia-
plasa etc. ?
Mîine, luni, 2 iulie, încep probele de verificare a cu Lucrătorii din tura I, u- multe a zis cineva. le şj bănuiala a încolţit în Sigur, Vasile Bida şi-a f
noştinţelor pentru treapta I de liceu. Cele 28 de licee zina nr. 7 — transporturi r4?Y?re ci Ced Wr n^v3r i7 miritea multora. Intr-o zi ^primit"’pedeapsa — 2 care s tfREME#
m
1
Pr
ani
' •
din judeţul nostru şi-au deschis larg porţile pentru toţi uzinale, din C.S. Hunedoa ratoare şi, într-adevar, 1? ţ. au prins şi au an unţat - închisoare, vreme în
cutii erau lipsă la apel.
ra, cu familiile lor au par
absolvenţii clasjf. r a VIII-a. Oferind condiţii deosebite ticipat la o interesantă sea miliţia. Astfel că zidarul-le- se va gîndi la faptele sale
Timpul probai)
de şcolarizare :BI înşiruire practică, precum şi locuri de . ră cultural-distractivă, Mai „Cum au dispărut ?“ se în- otist a fost reţinut şi şi va învăţa că promisiu ziua dc 1 iulie :
raC
muncă în economia judeţului, liceele industriale nr. 1, înlii s-a desfăşurat un con trebau oamenii. După care deferit justiţiei. în timpul nea dată trebuie respecta călduroasă cu cert
2, 3 şi 4 Deva, 3 Hunedoara, Petroşani, Vulcan, Petrila, curs pe teme de N.T.S., urma, firesc, altă întreba cercetărilor a fost întrebat tă, nu doar aruncată în rar noros ziua. I
1 şi 2 Lupeni, Barza şi Călan, precum şi liceele agroin apoi unul d.fesjjre modul dc re : „Cine le-a luat ?“. de mai multe ori: vînt. E bine însă ca din cădea averse de p
dustriale Haţeg, Geoagiu şi Ilia mai au locuri neocu cQSipOttarc in societate, du Suspiciuni, uitături de ne — De ce-ai făcut-o 7 pilda lui să înveţe şi alţii... soţite de descărcă;
pate. Deci, astăzi, duminică, pînă la orele 20, se mai pot pă care formaţia de muzi încredere unii la alţii. „En De fiecare dată Vasile ca făptaşi sau beneficiari. ce. Vîntul va sufh
Tei
sud-est.
din
că a uzinei a cîntat muzi
face înscrieri. nu“, „nici eu“, ziceau oa Bida tăcea ruşinat, cu pri
că de dans, uşoară şi menii de pe şantier. „Nu virile plecate. Motivul fap minimă : 13 şi
Mîine, ■'succes la probele de verificare a cunoştinţe- populară. (V. GRIGORAŞ, TRAIAN BONDOR Temperatura maxi
lor ! corespondent). le-am furat eu“ a zis si telor sale nu e dificil de 31 grade.
•rS&affiSSSSSŞ