Page 20 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 20
Proletari din toate ţările, uniţi-vă !
ANUL XXXI
NR. 6 739
VINERI,
6 IULIE
1979
Plenara Consiliului Naţional
încheierea lucrărilor Plenarei Comune
al Oamenilor Muncii
a Comitetului Central al
Sub preşedinţia tovarăşu de şantiere construcţii şi in voltarea viguroasă- a econo
a
lui Nicolae Ceauşescu, se stalaţii Turcen-i, Ludovic Ka- miei şi ridicarea rapidă al
gradului
civilizaţie
de
Partidului cretar generai al i-’artidului zekas, ministrul economiei poporului, s-a arătat că în
forestiere si materialelor de
Comunist Român, preşedinte
le Republicii Socialiste Româ construcţii.' Ion Pîrvan, şef făptuirea programului de
nia, preşedintele Consiliului de atelier la Combinat ui de creştere a nivelului de trai
impune
efor
intensificarea
şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Naţional al Oamenilor Mun oteluri echipă la întreprinderea turilor pentru realizarea, in
din
-Trrgo-
speciale
tuturor
oamenilor
viste,
şei
cii, s-au desfăşu-raf, joi după-
Mihai
Scliuleri
muncii
amiă-ză, la Ateneul Român,
de'
¿i ■ ■ lucrările' Plenarei Consiliului de reţele electrice Braşov, cele mai bune condiţii, a in
a
de
pian,
dicatorilor
o-
Naţional- al Oamenilor Mun
Mihai
H-îrjâu,
al
secretar
Economice şi Sociale a cii. Plenara' a luat în dezbatere C.C. al U.T.C., Glieorghe biectivelor cincinalului, pen a
sporirea
suplimentară
tru
Marin'eseu, director al fru
următoarele documente : stului de construcţii industri productivităţii muncii, calea
Sub preşedinţia tovarăşu Programului Partidului Co Plenara a dat o înaltă a- 1. Proiect de holărîre cu ale Bucureşti, Petre Blajo- principală de mărire a avu
ţiei naţionale.
lui Nicolae Ceauşescu, se munist Român de făurire a preciere' contribuţiei perso privire- Ia înfăptuirea Pro vici', mî-nistru-secretar de In numele colectivelor pe
cretar generai al Partidului societăţii socialiste multila nale' a secretarului general gramului de creştere a ni stal la Ministerul Agricultu care le- reprezintă, partici
Comunist Hofnân, în zilele teral dezvoltate şi înaintare al partidului, tovarăşul velului de trai în anii 1976— rii şi Industriei Alimentare, panţii s-au angajat să facă
♦
'
1980-
de' 4 şi 5 iulie 1979, a avut a României spre' comunism, Nicolae Ceauşescu, la elabo Alexandru Toader, adjunct totul pentru asigurarea re
loc Plenara comună a Co ele marcînd o etapă nouă, rarea şi fundamentarea pro 2. Raport cu privire Ia mo al ministrului minelor, pe surselor necesare realizării
mitetului Central al Parti calitativ superioară în ope iectului de’ Directive, rele- dul în care îşi desfăşoară trolului şi geologiei, Vasile integrale a programului de
dului Comunist Român şi ra de industrializare' socia vînd aportul său esenţial la activitatea organele de- con Grigoriu, muncilor la Combi creştere a nivelului de trai
Consiliului Suprem al Dez listă a ţării, de ridicare pe- progresul economico-social ducere colectivă- ale ministe natul de prelucrare a lem al întregului popor.
voltării Economice şi Socia o treaptă mai înaltă' a agri al întregii ţări pe calea so relor, centralelor şi între nului din SigheTu Marmaţiei,
le a României. culturii, de dezvoltare şi cialismului şi comunismului. prinderilor referitoare la re Măria Popescu, director al Dezbătînd următorul punct
Da lucrări au participat, modernizare a forţelor de Plenara a hotărît ea pro ducerea continuă a- consu întreprinderii! de industriali al ordinii de zi, plenara a
ca invitaţi, primii secretari producţie pe baza celor mâi iectul de Directive să fie dat murilor de materii prime, zare a laptelui din Arad. relevat că, din iniţiativa şi
publicităţii,
la
tovarăşului
indicaţia
supus
dezbaterii
ştiinţei
şi
ale
noi
cuceriri
ai comitetelor judeţene de tehnicii. întregului partid şi a opiniei ■materiale', combustibil şi e- Plenara apreciază că Pro Nicolae Ceauşescu, consiliile
partid, conducători ai unor publice din ţara noastră, ui nergie; gramul de c reştere' a nivelu
instituţii centrale' de stat şi Continuînd în ritm susţi mind să fie' adoptat de cel 3. Informare eu privire la lui de' trai în anii 1976-^1980, oamenilor muncii din între
centrale,
prinderi.
institute
obşteşti, adjuncţi de şefi de nut procesul dezvoltării şi de-al XlI-lea' Congres al modul cum s-au realizat de elaborat clin iniţiativa si sub
secţie' la Comitetul Central, modernizării economiei na Partidului Comunist Român. către consiliile de conducere conducerea nemijlocită a to- de cercetare şi inginerie, teh
ţionale;"' a tuturor ramurilor
redactori şefi ai presei cen şi sectoarelor de activitate, ale ministerelor, consiliile v?.rosului Nicolae Ceauşescu, nologică, precum şi consi
liile de conducere din mi
trale', care nu sînt membri 2. Dezbătând proiectul Pro oamenilor muncii de la cen relevă cu pregnanţă că telul
ai C.C. al P.C.R. a tuturor judeţelor ţării, gramului de cercetare ştiin trale şi întreprinderi hotă- suprem al politicii partidului nistere şi celelalte organe
preveti'erile înscrise în pro ţifică, dezvoltare tehnologi centrale,’ au întreprins nu
In cadrul Plenarei co iectul de Directive asigură rîrile Congresului şi ale ple este ridicarea bunăstării ma meroase acţiuni privind re
mune, Comitetul Central al valorificarea intr-un înalt că şi introducere a progre narelor Consiliului Naţional teriale şi spirituale' a între ducerea continuă a consu
sului tehnic pîriă în 1999 şi
Partidului Comunist Român grad a resurselor materiale orientările principale pînă al Oamenilor Muncii; gului popor, afirmarea ple murilor de materii prime,
si Consiliul Suprem al Dez- si umane de care dispune în anul 2000; Comitetul 4. Regulament de funcţio nară a personalităţii umane. materiale, combustibili şi
■'oltării Economice şi Socia patria noastră, o eficienţă e- Central al Partidului Comu nare a consiliilor oamenilor Totodată, el reflectă dina energie.
le a României şi-au însuşit conomică ridicată a activită nist Român şi Consiliul Su muncii ale întreprinderilor mismul economiei naţionale, Pe baza programelor de
fn unanimitate proiectul de ţii în toate domeniile', în din industrie, construcţii şi dezvoltarea puternică îi for
stabilite
.directive ale Congresului al scopul creşterii neîncetate a prem al Dezvoltării Econo transporturi; ţelor de producţie — factor măsuri partidului de condu
statului
cerea
mice şi Sociale a României
şi
XlI-lea al Partidului Comu avuţiei naţiohale şi- venitu au apreciat că, prin obiec 5. Regulament de funcţio determinant al progresului nostru, consiliile oamenilor
nist Român cu privire la lui naţional. Proiectul de Di tivele propuse, el asigură o multilateral şi armonios al
planul cincinal 1981—1985 şi rective cuprinde importante orientare- fermă a cercetării nare a consiliilor oamenilor societăţii noastre' socialiste. muncii s-au preocupat de
produse
ale
unor
muncii
asimilarea
in
şi
centralelor
liniile directoare ale dezvol prevederi care vizează creş în direcţiile esenţiale pentru dustriale de construcţii şi In hotă-rîrea adoptată de materiale noi, aplicarea şi
tării economico-sociale a terea în continuare a nive Plenara Consiliului Naţional
României pînă în 1990. Ple lului de trai, material şi progresul în ritm înalt al e- transporturi; al Oamenilor Muncii se sub extinderea unor procedee
cononiiei naţionale şi al în
nara â apreciat că direcţiile spiritual, al întregului popor tregii societăţi, pe baza a- 6. Regulament de funcţio liniază că realizările dobîn- tehnologice moderne, folosi
principale şi orientările fun — ţelul suprem al politicii firmării tot mai puternice a nare a consiliilor de condu dit-e' în perioada care a tre rea materialelor cu caracte
damentale ale dezvoltării e- partidului, esenţa societăţii cere ale ministerelor şi- ce cut din actualul cincinal, ristici superioare, limitarea
conomice şi sociale a ţării socialiste multilateral dez revoluţiei tehnico-ştiinţificc. lorlalte' organe centrale alb precum şi resursele obţinute consumului de materiale. au fost
Dezbaterile au reliefat rolul
In acelaşi
timp,
în perioada următoare cores voltate- care se edifică în administraţiei de stat. prin reducerea costului i.n- semnalate o serie de neajun
Pe
documentelor
mărginea
pund pe deplin prevederilor România. (Continuare în pag. a 4-a) înscrise la ordinea de zi au veştiţiilor şi a cheltuielilor suri manifestate în acest do
. ' Á luat cuvîntul tovărăşii: Pâ- materiale au permis alocarea meniu,- criticîndu-se tendinţa
40
miliarde
lei
de
sumei
vel Aron, prim-secrctar »1 pentru majorarea suplimen de a se menţine consumuri
ridicate în unele' sectoare de
H O T A R I R E A Comitetului judeţean Arad tară a retribuţiei personalu muncă, ceea ce se răsfrînge
al P.C.R.. Glieorghe Mi-ndri-
giu, maistru la Combinatul lui muncitor. Au sporit, de în mod negativ asupra chel
substanţial,
asemenea,
veni
tuielilor materiale, a creşte
petrochimic Midia Năvodari, turile ţăranilor cooperatori rii venitului naţional, al efi
Plenarei C.C. al P.C.R. din 4 — 5 iulie Csik l-rina , director al între şi ale ţărănimii necoopera- cienţei economice In ansam
1
din
„Bumbacul“
prinderii
Timişoara, Nicoiae Chiosac, iivizate. S-au majorat pensia blu. şi-au reafir
nominală şi cuantumul alo
Participanţii
1979 cu privire la convocarea maistru la întreprinderea caţiilor pentru copii. Creşte mat hotărîrea de a acţiona,
mecanică .,Nicotină“ din Iaşi.
veniturilor
în continuare, cu toată fer
rea
retribuţiei
şi
Traian Dudaş, ministrul a fost însoţită de un şir de mitatea, în spiritul orientă
Congresului al XH-lea transporturilor şi telecomu alte măsuri de ridicare a ni rilor date de secretarul ge
'Nicolae
Simeseu,
nicaţiilor.
maistru la Exploatarea mi velului de trai — dezvolta nerai al partidului, pentru
reducerea',
cheltuielilor
de
rea construcţiilor de locuin
al Partidului Comunist Român dure“, Elena Nâe; preşedin ţe, sporirea cheltuielilor' so- producţie, pentru folosirea
Pă
de
„Filipeslii
nieră
ta Comitetului Sindicalelor cial-culturale, reducerea trep cu maximă eficienţă a ma
Pe'baza- prevederilor Statutului Partidului la ridicarea nivelului politic .şi ideologic al tată a duratei' săptăminii de teriilor prime, materialelor,
Comunist Român, potrivit cărora Congresul comuniştilor, al celorlalţi oameni ai muncii, din industria uşoară, Tatair luc.ru. combustibililor şi energiei —
Csilla-Mari-a,inginer la Com
partidului se convoacă o dată la 5 ani. Ple la- educarea lor în spiritul concepţiei ştiin binatul de îngrăşăminte chi Tn cursul dezbaterilor, e- condiţie esenţială în reali-
nara Comitetului Central al Partidului Co ţifice a materialismului dialectic şi istoric, mice clin Tîrgu Mureş, Petre videnţiindu-se relaţia obiec
munist Român al principiilor eticii şi echităţii socialiste, Şerban, maistru la Grupul tivă care există între dez (Continuare în pag. a 4-a)
ia angajarea tot mai hotărîtă a membrilor
H O T Ă R Ă Ş T E : partidului nostru, a tuturor cetăţenilor ţării
în eforturile pentru accelerarea progresului
Convocarea Congresului al XH-lea al material şi spiritual al societăţii, pentru ri
partidului între 19 şi 24 noiembrie a.c. si in dicarea României pe noi culmi de civiliza Mina fără vagoneţi
legăturii cu aceasta’ trecerea la organizarea ţie socialistă şi comunistă.
adunărilor şi conferinţelor pentru dări de I. Congresul al XlI-lea al Partidului Co
seamă şi alegeri în toate organizaţiile de frontalele dotate cu me
partid. munist Român va avea următoarea ordine canizare complexă, au de
de zi :
Expresie a' profundului democratism exis 1. Raportul Comitetului Central cu păşit productivitatea mun
tent in partidul nostru, pregătirea Congresu privire la activitatea Partidului Co cii pluniiicale cu peste
lui al XH-lea al P.C.R,, precum şi desfăşu munist Român în perioada dintre Con 3600 kgfpost de 6 orc. Este
rarea adunărilor şi conferinţelor pentru dări gresul al Xl-lea şi Congresul al XII- această performantă meri
ce scamă şi ,alegeri vor trebui să ducă la lea şi sarcinile de viitor ale partidului;
creşterea şi mai puternică a rolului organe 2. Raportul Comisiei Centrale de Re Zeci şi zeci de ani de-a riiicarea cil mai deplină şi tul exclusiv al celor din
lor şi organizaţiilor de partid în conducerea vizie ; rîndul transportul cărbu superioară a bogăţiei de abataje ? Cînd a lost con
activităţii politice, economice şi sociale, în 3. Proiectul de Directive ale Con nelui la minele din Valea diamant negru, mineritul cepută mina, cu vreo 20
■unirea eforturilor oamenilor muncii in lupta gresului al XlI-lea al Partidului Co Jiului s-a făcut cu vago- Văii Jiului înaintează cu da ani în urmă, proiectan
pentru îndeplinirea planului pe anul în curs munist Român cu privire la Planul nelul — la început îm paşi repezi pe căile ire ţii şi constructorii n-au
şi a întregului cincinal. naţional unic- de dezvoltare econo- pins de om, tras de cai, versibile ale progresului intuit imaginea tehnologi
Activitatea de pregătire a Congresului mico-socială a României pentru pe apoi de locomotive cu tehnic... că a minei de astăzi. Ide-
trebuie să aibă ca rezultat întărirea tot mai rioada 1981—1985 si orientările pînă combustie internă sau e- ea mecanizării nu mergea
puternică a partidului, a unităţii sale, a rolu în 1990 : ...Mina Paroşeni, creată mai departe de abataj. In
lui lui de forţă politică conducătoare a în 4. Proiectul programului de cerce leclrică. Multă vreme ex în anii construcţiei socia ce priveşte transportul
tregii societăţi — factor hotărîtor în înfăp tare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică tracţia preţioasei bogăţii liste, unitate etalon a mi
tuirea Programului de edificare a societăţii din adîncuri era de ne neritului modern, replică cărbunelui pe galerii, a-
socialiste. multilateral dezvoltate în Româ şi de introducere a progresului tehnic conceput iără lîrnăcop, implacabilă a vechiului ceastă gîndire se oprea
nia;- Perioada de pregătire a celui de-al pînă în 1990 şi orientările principale fără lampa de benzină, ia minerit, a redat pentru la... vagonefi şi, liindcă
pînă în anul 2000 ;
‘XlI-lea Congres trebuie să marcheze noi şi ră lopată, iără secure, fă prima dală în bazinul car se sconta pe o producţie
Proiectul programului de cerceta
5.
■rimporlanfe succese in perfecţionarea activi re şi dezvoltare în domeniul energiei ră cai sau fără vagonet. bonifer al Văii Jiului imu- mult sporită în abataje,
tăţii de partid, a muncii organelor şi orga s-a prevăzut introducerea
nizaţiilor judeţene, municipale, orăşeneşti şi pînă in 1990 şi orientările principale în timpul unei singure ginea abatajului irontal cu
pînă în anul 2 000 ;
comunale, în intensificarea' activităţii lor po generalii — generaţia ac mecanizare complexă — unui lip de vagonet cu
ale
unor
fi.
prevederi
Modificarea
litice şi organizatorice, în întărirea spiritu Statutului Partidului Comunist Ro tuală — au dispărut din embrionul mineritului mo capacitate dublă — de 2
lui lor revoluţionar, în dezvoltarea legături mân : practica mineritului şi dern, care a deschis posi tone. Vagonelul insă, orice
lor cu măsele de oameni ai muncii. Pregă 7. Alegerea secretarului general al tîrnăcopul, şi lampa de bilitatea obţinerii unei modificări i s-ar ii adus,
:
tirea Congresului trebuie să ducă la îmbu Partidului Comunist Român, a Comi benzină, şi caii iără ve productivităţi tot mâi ridi tot vagonet rămînca — un
nătăţirea muncii în toate compartimentele tetului Central al Partidului şi a Co dere care se opinteau re cate. mijloc dc transport greoi,
societăţii, în vederea îndeplinirii în - cele misiei Centrale de Revizie.
mai bune condiţii a hotărîrilor de partid şi II. Norma de reprezentare pentru alegerea semnaţi la convoaiele de l'n ultima decadă a lunii
de stat, aplicării întocmai a legilor ţării, delegaţilor la Congres va fi de un delegat vagonefi, şi sînt pe calc mai iormutiile de mineri C. MAGDALIN
realizării cu succes a' întregii politici inter de completă dispariţie lo conduse de Titu Teaccnco
ne şi externe a României socialiste. Perioada pata şi securea. In valo- şi Pazekaş Pranclsc, din (Continuare în oaa. a 2-a)