Page 21 - Drumul_socialismului_1979_07

Pag. 2 CliUMUL SOCIALISMULUI NR.

^ 'rubrica tineretului (Urmare din pag. I) tlva, fără a se lua în cal­

perimat, in discordanţă eu Ml na fără cul cheltuielile de întreţi­ r rBVi
a traseului utilajului,
nere
Participanţi activi tehnologiile modeme, in­ la evacuarea pietrei de la tr-o oră maximum 80 to­ reducerea personalului de
capabil
ţină
cu
să
pas
randamentele Înalte din lucrările de deschideri. ne) ; iuncţionarc uşoară ; deservire, faptul că trans­
portoarele cu bandă
nu
ia realizarea de economii vagonetul s-a dovedit in­ de Dintr-un studiu Întocmit construcţie simplă şi efi­ poluează atmosfera... , 16,00 Tele
cu
Transportul
abataje.
16,05 Tele:
cace ; uzură redusă a re­
ingine­
Kclemcn
Iosit,
...Mina Paroşciu are ex­
capabil să preia producţia rul şef al minei Paroşenf, perelor ; consum redus de perienţă bună în organiza­ 16.30 Emis
La începutul acestui an, nomii lunare de două tone am reţinut cîteva din a- piese de schimb ele., etc. gém­
în cadrul unei şedinţe de metal la acest sortiment. abatajelor ironlale dotate vantajele iolosirii trans­ şi, în final, un avantaj e- rea transportului cu benzi. is,25 Trag
birou, Comitetul U.T.C, de • La toroane pentru beton cu mecanizare complexă. portoarelor cu bandă : vi­ senţial: eticlcnţă econo­ Transportoarele sînt gos­ ÎS,35 La >
la întreprinderea de mate­ prefabricat — economii de Acest sistem de transport teză de transport de 2—3 mică superioară. Costul podărite de sectorul de penii
riale de construcţii Deva, a 8,6 tone metal. Stt’.M. pen­ dădea necazuri din ce In ori mai mare iafă de trans­ transportului pe oră la transport care asigură ex­ auto
adoptat un program de ac­ tru beton celular autocla- ce mai mari: permanentă portoarele cu raclctă; de­ distanţa de 1 km este cu ploatarea, întreţinerea şi IS,50 1 001
ţiuni prin care urmărea re­ vizal — economii de 0,2 to­ lipsă de „goale", caram- bit mare (200—1000 Horă, 50 iei mai redus la trans­ repararea lor, folosirea ju­ 19,00 Telej
ducerea consumului la ma­ ne. • Energie electrică — i boale, defecţiuni, răstur­ faţă de transportul cu lo­ portoarele cu bandă faţă dicioasă a pieselor de 19,10 Muzi
terialele de construcţii, economii pe semestrul I, nări, blocări, manevrări comotiva care asigură in­ de transportul cu locomo- schimb, materialelor şi revol
combustibil, energie electri­ faţă de consumul planificat, greşite. Din aceste neca­ sculelor, pregătirea per­ 19,55 Lupt;
că. A trecut de atunci un de 93 MWh. O In curs de zuri s-a născut ideea in­ sonalului calilicat şi speci­ Itonij
semestru, timp în care tine­ experimentare la I.M.C. De­ troducerii transportului cu alizat In acest domeniu. 20,25 Docu
rii do la I.M.C. Deva, au va : prin folosirea cefiuşei benzi. La Paroşeni s-a În­ în deceniul pe care-1 21.30 Telej
muncit cu entuziasm, cău- de la Termocentrala Mintia ceput cu o bandă. S-a vă­ parcurgem, prin extinderea
tînd noi căi şi mijloace spe­ ca înlocuitor se va reduce zul că merge. S-a mai in­ mecanizării complexe în
cifice pentru a-şi îndeplini consumul de ciment cu 50 trodus una. Şi a mers şi a- abataje, modernizarea teh­
sarcinile asumate. Şi, con­ kg la metru cub de beton. ceasta. Dar n-au Intlrziat nologiilor de lucru, or­
form aşteptărilor, rezultate­ Şi exemplele ar putea fi să apară neajunsuri in ganizarea superioară a
le au început să apară. continuate. In articolul de luncţionarea benzilor. Din producţiei şi a muncii şi
— In mare parte, ce faţă am prezentat doar cî­ consultarea cu oamenii trecerea la transportul în­ BUCURI
ne-am propus să facem, am teva exemple care să ilus­ s-au născut Insă soluţii tregii producţii de cărbune dioprograi
făcut — preciza tovarăşul treze imaginea activităţii pentru acţionarea lor co­ pc benzi de cauciuc, pro­ RatKi'jurm:
Ionel Stana, secretarul Co­ celor peste 550 de tineri respunzătoare, pentru în­ ducţia minei s-a dublat, presei; 8,1
mitetului U.T.C. pe între­ care lucrează la această în­ tindere, pentru pornirea iar productivitatea muncii «llilor; 9,01
9,05 Jlâspu
prindere. Subliniez de la treprindere. Trebuie subli­ mal uşoară, pentru redu­ u crescut cu peste 80 la lor,:, 10,00
bun început, că în întreaga niat, de asemenea, că în cerea tensiunilor din co­ sulă. \VlO,03 Atliii
noastră activitate, am fost secţiile de bază ale între­ vor... Treptat A-a extins La Paroşcni, expresia' ' Ştiinţa şi
sprijiniţi şi îndrumaţi per­ prinderii, acolo unde se re­ numărul barzilor pînă clnd „lucrul merge ca pe roa­ ment folii
manent de organizaţiile de alizează şi se decide soarta s-a renunţat complet la te" a fost scoasă din uz. ştiri; 11,21
partid, reuşind să trecem producţiei, ponderea o au transportul cărbunelui cu Se spune tot mai frec­ Radio-TV.
rapid peste impasurile ivite. tinerii. Spre exemplu, la vagonetul. Pe o distanţă vent : „lucrul merge ca ştiri; 12,03
In ce priveşte contribuţia secţia B.C.A. — din rîndul de peste 3 km, transportul pc bandă!". Ceea ce co­ clorului ni
organizaţiilor U.T.C. la re­ personalului muncitor 70 cărbunelui la mina Paro- respunde cu realitatea. în 1 la 3; 15
alizarea programului_ de e- la sută sînt tineri, la armă­ şcni se efectuează numai ceie cinci luni încheiate 16.00 Radii
ordonate
dispărută
unealtă
inventarul
din
minerului
de
conomii, trebuie arătat că turi — 65 la sută, îa atelie­ cu benzi de cauciuc. Va- ia i.opata — cu mecanizare complexă. Preţioasa comoară din acest an, mina a de­ Glnduri ji
abatajele
am început prin constitui­ rul mecanic — 80 la sută. gonclele intrate în dizgra­ neagră desjjrinsă de tamburul combinei se revarsă direct pc păşit planul de producţie Buletin dc
rea unor colective de tineri Tovarăşul Nicolae Devian, ţie se mal utilizează doar transportor. Foto : A. I.ICIU lună do lună. tru patrie
model, organizate pe fluxul secretarul comitetului de Glieorghe
seri
de producţie şi care aveau partid, sublinia că: „deşi rele crnlceu
ai
în atenţie : realizarea pla­ pe ansamblu s-au obţinut Realizări suplimentare in unlfăfiie Consiliului unic agroindustrial Călan Semnale i
nului economic, reduc'erea rezultate bune, în activita­ Cadenţe s
timpilor morţi de lucru, e- tea organelor şi ox-ganizaţii- îa principalii intr-o oră
stop muzi
conomisirea de materii pri­ lor U.T.C. există însă loc de Decalajele între lucrări — grabnic înlăturate !
me şi materiale, folosirea şi mai bine. Se simte încă indicatori TIMIŞO.
la capacitatea maximă a nevoia unei implicări direc­ v ¡copreşedintele consiliului turi şi semănatul culturilor litatea ra
maşinilor şi utilajelor, eco- te în problemele care vi­ Colectivul unităţii din De­ în unităţile din raza Con­ şi jocuri
cbcslra Pi
eforturi
Fireşte,
nomisindu-se în acest fel e- zează producţia, soarta ei. va a Centralei de valorifi­ siliului unic agroindustrial şi directorul S.M.A., ing. duble. sînt necesare şi sus­ Caransebc
ţinute
din
nergie, combustibil şi alte­ Pentru că, răspundem cu care a ambalajelor raportea­ Căîan, unde lucrările de Ioan Cotuţiu — vom strîn- partea cooperatorilor-, mai fermecate
ză noi. succese în întrecerea
le. toţii de calitatea produse­ desfăşurată pentru sporirea strîngere, şi înmagazinare a ge şi înmagazina recolta ales în privinţa transportu­ folclor; li
De la interlocutorul nos­ lor executate, de reducerea eficienţei muncii. Printr-o recoltei de cereale păioase de pe • aproape 2 000 hecta­ lui operativ al recoltei şi „Gramofo:
tru am reţinut cîteva din consumului prea mare, în­ organizare riguroasă a acti­ au fost organizate în flux re cultivate cu grîu în cel eliberării cu forţe proprii a cu tinere
perimetru
realizările mai semnificati­ că existent în întreprinde­ vităţii, în perioada trecută neîntrerupt, forţele uinane mult douăsprezece zile. îm­ terenurilor dc paie. în uni­ rilor. A.n
ve care susţin afirmaţiile re la unele materiale defi­ de la începutul anului şi şi mijloacele mecanizate' preună cu comandamentele tăţile din raza consiliului cămine de
ne
făcute,: citare“. pînă în prezent lucrătorii de sînt concentrate la încheie­ locale pentru agricultură răs­ au mai rămas de balotat nvlşoara;
întreaga
cu
preocupăm
® Prin refolosirea deşeu­ liste necesar ca organiza­ aici au realizat planul Ia rea secerişului orzului de ră soei
rilor mărunte de S.T.M. ţiile U.T.C., sub conducerea desfacere în proporţie de pe ultimele suprafeţe, la e- pundere de înfăptuirea o- paiele de pe mai mult de 20.00 „S
sută — îndeosebi
104,3 la
oştean"
-
(sîrmă trasă mâţă) şi a sîr- comuniştilor să aibă o mai prin depăşirea productivită­ liberatul terenului, efectua­ biectivelor cuprinse .în pla­ ,200 ha şi de transportat bă­ tece.
mei utilizate la legatul ba- puternică înrîurire asupra ţii muncii cu peste 4 la sută rea arăturilor şi semănatul nul operativ stabilit pentru tuţii deja existenţi de pe
loţilor de fier beton — în fiecărui utecist, să-l deter­ — livrînd suplimentar o va- culturilor duble. Formaţiile- campania de se'ceriş, astfel 100 ha.
acest semestru — s-au con­ mine să acţioneze cu mai loare-marfă de aproape 3 de combinări depun efor­ incit să înlăturăm orice De asemenea, există fă-
fecţionat peste 6 900 urechi mult curaj şi responsabili­ milioane lei. în acelaşi timp turi susţinute pentru a fi­ pierdere la recoltare. Ca şi mîneri în urmă la arături
pentru dale. ® Sudarea ca­ tate pentru îndeplinirea planul la beneficii a fost naliza secerişul orzului la la secerişul orzului, trans­ şi la semănatul culturilor
depăşit cu 13 la sută. Cea
petelor de bară din oţel be­ sarcinilor de plan şi a an­ mai valoroasă contribuţie la C.A.P. Batiz. Sîncrai, Boşo- portul producţiei destinate duble, unde nu s-au înde­
ton prin eclise şi folosirea gajamentelor asumate. aceste succese au adus-o rod, Valea Sîngiorgiului şi fondului de stat se va face plinit nici măcar 50 la sută dc DEVA:
fier,
lor ca oţel de armătură subunităţile • din Hunedoara, fermele de stat, unde a mai direct din Ian. în vederea din prevedox-ile planului. în fantomă
depozitării
griului
destinat
permite obţinerea unor eco­ LIVIU BRAICA Deva, Orâştie şi Brad. rămas . de strîns producţia ceea ce priveşte semănatul rului neg
de pe mai puţin de 100 pentru sămînţă şi fondul de culturilor de legume, la DOARA :
hectare. Prin folosirea la retribuire aii fost amenaja­ C.A.P. Batiz se impun mă­ compania
te spaţii corespunzătoare în In oeliii I
întreaga capacitate a com- fiecare unitate. suri energice pentru reali­ (Siderurg
binelor, este posibil ca a- zarea integrală a suprafe­ ziilor, sc
ceasta' acţiune să fie reali­ Referindu-se la contribu­ ţelor. ce urmează să fie Albinele !
zată într-o singui'ă zi bună ţia adusă pînă acum de cultivate cu fasole, ridichi torul); cu P
lată
de lucru, ceea ce va per­ combineri şi mecanizatori şi salată. Vestul s
!a lucrările de î-ecoltat, eli­
mite să se treacă din plin berarea terenului şi se­ Deoarece se, constată că brie) ; A
îa secerişul griului. Dealt­ mănat, -interlocutorul i-a e- există rămâneri. în urmă ia blindat i
fel, aşa cum ne-a relatat videnţiat în mod deosebit unele lucrări datorită si PENI: /
ca să te p:
inginerul şef al consiliului pe Dumitru Ciorogaru, lipsei dc mecanizatori, perhj' dc lanua
unic agroindustrial, Ioan tru a asigura folosirea- v ULCAN
Gheorghe Moraru, Nicolae
Boldea, la C.A.P. Bretea Pătruţ, Chipren Mirai, tractoarelor la întreaga ca­ (Muncltoi
Streiului, Strei şi ferma de Maria Mihai, Ion Leucă, pacitate, este necesar ca şi sule in i
stat din Bretea Streiului, Ion Bog'lea, Nicolae Bo- cooperatorii cax e au fost PETR1LA
-
bulantă
pe tarlalele unde griul din droş, Ion Mladin şi alţii.. instruiţi să lucreze efectiv NINOASj
soiul „Libelula“ a ajuns în Exemplul lor trebuie să fie pe tx-actoare în vederea în­ nu câştig
faza de recoltare, se va în­ urmat de către toţi meca­ lăturării grabnice a restan­ URIC ANI
cepe secerişul imediat ce nizatorii deorece numai ast­ ţelor şi strîngex-ii într-un (7 Nojcir
se poate intra cu combine­ fel pot fi înlăturate deca­ timp scurt şi făx-ă pierderi om in' lo
ORĂŞTII
le în lanuri. lajele însemnate acumulate a întregii recolte de grîu. ile I-II |
Mecanizatorii Aurel Dehcleamt şi Virgîl Sorinea şi-au adus o contribuţie deosebită Ia din mur
efectuarea cu operativitate a arăturilor pe terenurile eliberate de recolta de orz la C.A.P. — Cu forţele de cai-e dis­ între lucrările de secex’iş, e-
Gurasaila. punem ne-a precizat prim- liberareu terenului, ară­ N. TÎRCOB OAGIU-I
(Casa dc
- -------------------- ----- ---------—--------------------- --------------- -------- -------- — ■ Şeriful dl
I-II (Pop
DUMINICA, 8 IULIE darie. Reluarea episo­ tălia nat
Programul tv. pentru săptămîna viitoare dului 20 LAN : /
8,30 Gimnastica Ia domi­ 10,55 Corespondenţii jude­
ciliu ţeni transmit de cultiu
8,40 Tot înainte LUNI, 9 IULIE 18.50 1001 de sori zile. Premieră pe ţa­ Davis“ 11.15 Telccinematcca (re­ liţia este
9,25 Şoimii patriei 19.00 Telejurnal ră. Producţie anglo- ® La faţa locului luare) ILIA : N
9,35 Film serial pentru co­ 16,00 Emisiiine în limba 19.15 Lupta antifascistă in italiană © Album coral 12,50 Popas la Galaţi (Lumina)
pii. Săgeata neagră. maghiară România (II) 21.35 Telejurnal. © Reportaj pc glob. 13.35 Din cartea naturii. ria (Min
Episodul 8 18,50 1001 de seri 19,45 Seară de teatru. Mi­ Slalom prin Austra­ Film realizat de A- Timpul (
10.00 Viaţa satului 19.00 Telejurnal cul infern do Mircea JOI, 12 IULIE lia lex. Satmari I ranţei (î
11.25 Pentru căminul dum­ 19,15 Dosarul energici Ştefănescu © Cultura şi viaţa 14.00 De Ia a... Ia infinit. ’
neavoastră 19,30 Mai aveţi o întrebare? 21.35 Telejurnal. 9,00 Teleşcoală © Po uliţa mândrei Magazin de simbătă
11.45 Bucuriile muzicii 20.00 Muzică uşoară 10.00 Şoimii patriei mole 15.00 Tenis de cîmp. Romă- |
12,30 Do strajă patriei 20,20 Cadran mondial MIERCURI, II IULIE 1.0,10 Instantanee 18,25 Tragerea loto nia—Suedia în „Cupa ,
13.00 Telex 20,40 Roman foileton. Pol- 10.30 Folclor dobrogean 18.35 La volan Davis“ |
Album duminical dark. Episodul 20 16.00 Telex 10.50 Telex 18.50 1001 de seri 17.00 Agenda cultural-arti- j
13.05 Umor şi muzică 21,35 Telejurnal. 16.05 Şcoala contemporană 16.00 Telex 19.00 Telejurnal sticu 1
Timpul
14.00 Desene animate. VY’oo- 16.35 Atenţie Ia... neatenţie 16,05 Itinerare turistice 19.15 Acţiunea „Producti­ 17,30 Valea Loirci C iulie :
dy, ciocănitoarea bu­ MARŢI, 10 IULIE 16.55 Din ţările socialiste. 16.30 Emisiune in limba vitatea" coroasă
clucaşă germană 17.45 Publicitate moaşă ţ
K.P. Mongolă
14.25 Varietăţi... pe sta­ 9,00 Tclcşcoală 17.05 Tragerea pronoexpres 18,25 Reflector 19,30 Cîntece patriotico şi 17.50 La o... serbare a „Sein- I noros za
revoluţionare
dion 10,00 Film serial. Calvarul 18.50 1001 de seri teii tineretului" averse c
15.00 Telcsport reluarea episodului 3. 17.15 Moştenire pentru vii­ 19.00 Telejurnal 19.50 Victorie a muncii şi semnala
Midia—
a creaţiei.
16.45 Cutezători spre viitor 10,50 Telex tor ’ — 19,15 Ora tineretului Năvodari 18.35 Săptămâna politică in- I Vîntul v
17,55 Film serial. Calva­ 16,00 Telex 17.50 Publicitate 20.00 Film artistic. Primul ternă şi internaţională 1 derat d
rul. Episodul 3 16.05 Teleşcoală 17.55 Almanahul pionierilor sol. Producţie a stu­ 20.15 Caleidoscop muzical do 18.50 1001 de seri Temper;
18.45 Cei 4 M. Episodul 2. 1.6.35 Cutezători spre viitor 18,20 Festivalul naţional diourilor din R.P.D. vară 19.00 Telejurnal ! 10 grade
te.
Tei
Trestia 16,55 Arii din opere „Cîntarea României“ Coreeană 20.35 Trecutul nu-i decît un 19 şi 24
19.00 Telejurnal 17,10 Teatrul mansundai 18.50 1001 de seri 21.35 Telejurnal prolog ' 19.15 Calea eroilor diminea 1
19,15 Permanenta redesco­ 17.35 Festivalul naţional 19.00 Telejurnal 22.00 închiderea programu­ 21,05 Meridiane culturale 19.45 Tclecnciclopcdia \ La ra 1
21.35 Telejurnal.
perire a României (IV) „Cîntarea României* 19,Î5 La zi în investiţii lui 20.15 Film serial. Rădăcini. ; neral in
20.05 Film artistic. Hai 18.05 Dialogul vîntului cu 19,30 Noi, femeile! VINERI, 13 IULIE SIMBATA, 14 IULIE episodul 8 cu ceru
Franţa! Producţie a marca 20.00 Teiocinomateca, Ci­ 21,05 întîlnirca do simbătă riabil
cădea a
studiourilor franceze 18,25 Revista soeial-politică clul „Dosarele ecra­ 14.00 Tenis lie cîmp: Româ­ seara soţite d
8,30 Teleşcoală
21,35 Telejurnal. Sport. TV nului". Ultimele 10 nia—Suedia în „Cupa 10.00 Roman foileton. Pol- ce. Vîr)
21,40 Telejurnal.
tare db
jmn 4 şam ti
t