Page 22 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 22
0 VINERI, 6 IULIE 1970 Pag. I
Sevcrin,
sau
:
Ziua a doua a acestui
etapa republicană a brigă JURNAL DE FINALĂ (91)
căminului
ZfUNE maraton cuilural-artistic — beta-Tiirnu cultural Cristi \t\VATAMi NT MODERN I
an,
dc
muzică
orchestra
zilor artistice, colectivelor uşoară a Casei de cultură
de satiră şi umor, lorma- Tur nu Sever in, întreprin zintă pentru ci o tribună a sindicatelor din SI.
{iilor de estradă şi muzică derilor de reparaţii Brăi de la care îşi exprimă, pc Gheorglie ş.a. Alături dc „Să ridicăm
uşoară — a Început dimi la, de porţelan „Iris" calea artei, atitudinea ci orchestre s-au impus so-
ia limba neaţa cu evoluţia repre şi de tricotaje „Someşul“ vică, militantă, responsa lişlii vocali Mihaela Run-
zentativei artistice a jude din CIuj-Napoca, combina bilă. In plus, ceea ce ni ceami (Brăila), Vazekas Ist-
lio ţului Dîmboviţa şi s-a ter tului chimic din Tăgăraş, s-a părut demn dc subli vân (Miercurea-Ciuc), Cris-
— emisiune minal scara lîrziu, timp în întreprinderilor de autoca niat a lost iaplul că artiş lina Benyô şi Eugen Bun- responsabilitatea
ducătorii caro s-au perindat pe sce mioane din Braşov, dc a- tii şi-au creat propria lor ghez (Cluj-Napoca), Suza-
na Casei de cultură din parataj şi maşini electrice bază literară a spectacolu na Racovcanu, Cornelia
Deva artişti din judeţele din Si. Gheorghc ş.a. lui, mai apropiată da pre Şarpe şi Ileana Calinovici ia un nou conţinut“
Buzău, Harghita, Brăila, în al doilea rînd, con- ocupările şl dc posibilită (Drobcta-Turnii Seve rin),
itriotică çi Cluj, Mehedinţi, Braşov, ' semnăm din nou calitatea ţile lor. foan Vâtăşoiu fCodlea),
că Covasna şi Constanţa. Simona Pctrcscu (înlorsura
fascistă in - Buzăului), loan Hagiu (că — Am încercat să arătăm, intensificarea muncii în pre
Ca şi în Ziua preceden prin fapte, desigur, că ' nu gătirea examenelor, pînă la
) tă, un public numeros a minul cultural Zăbala, ju este totul să muncim, ci con preocuparea comisiei diri-
r TV deţul CovasiiaJ, ş.a. Pre
asistat în cele aproape no tează cum muncim. Care es ginţilor pentru educarea c-
uă ore, la spectacole de zenţe notabile în concurs te atitudinea noastră fata levilór ' prin şi pentru mun
ridicat nivel artistic inter au avut şi iormaţiile dc de muncă. Am căutat să ri că, a maiştrilor-instriictori
faţă
responsabilitatea
pretativ, însoţind deseori ■cslraclă din Moreni, Bu dicăm îndatoririle profesionale pentru activitatea practică —
de
cu aplauze ia scenă des în domeniul muzical, am zău, Cluj-Napoca şi Zur şi., etice la un nou conţinut. care să nu facă, în acest an,
chisă talentul şi măiestria brigăzilor artistice şi gru -Am reuşit ? întrebarea ne-o obiectul dezbaterilor din a-
amatorilor. purilor de satiră şi umor, avut satisfacţia de a au neşti, precum şi interpre punem in fiecare zi, numai dunările generale ale orga
nizaţiei de partid din şcoa
I ; 8,00 Ra- i O caracteristică a galei alît .cele c/in mediul rural dia o serialele formaţii dc ţii individuali dc satiră şi aşa vom găsi răspunsul care, lă, care au dat şi măsurile,
¡minctii; 7,00 ■ de joi a fost masiva par cît şi urban, considerate, muzică uşoară, lolk sau umor Mana Cătinaş din dacă nu ne va mulţumi, ne ce se cereau întreprinse
jazz care s-au ridicai Ia
6(1 !3*vista • ticipare a colectivelor pc drept cuvînt ,,artileria va îndemna să căutăm mo pentru îmbunătăţirea muncii.
rierul melo- muncitoreşti, remarcabile grea" a finalei republica cote apreciabile de pro Cluj-Napoca, Gheorglie dalităţile cele mai adecvate ■— Noi am dat responsa
:(Jn de ştiri; ■ prin diversitatea genurilor ne. Am remarcat proble fesionalism, ca de pildă Muşat din Brăila. de antrenare a cadrelor di bilităţi concrete fiecărui
ascultători- artistice şi calitatea pro matica diversă abordată de ccic ale Casei de cultură Astăzi, 6 iulie, se vor dactice şi a elevilor la o membru de partid. De exem
in de şliri ; aceste echipe care au pre din Tîrgovişte, Clubul ti participare activă în preda plu, un comunist răspunde
lorie; 10,3)} gramelor. Aceasta a re zentat texte deosebit (le neretului clin Miercurca- prezenta în întrecere re rea şi însuşirea disciplinelor. de toate activităţile ce se
i; 10,45 Mo- - prezentat una clin laturile prezentativele judeţelor Cred’ totuşi, că am reuşit să desfăşoară intr-o clasă. Adl-¡
0 Buletin de dpiimlorii ale aiirmării ju interesante, ancorate în Ciuc, Institutului de cerce creăm la eleve acea sensi că el poartă răspunderea în
.vanpreniicră - deţelor amintite în această realitatea satului sau în tări şi proiectări pentru Vrancca, Sălaj, Argeş (o- bilitate care este atât de ne tregii activităţi a clasei —
0 Buletin de amplă confruntare republi treprinderii şi ai căror in celuloză şi iurtie din Bră rcle 10,00—12,30), Bihor, cesară în sectorul medical, preciz_ează maistrul-instruc-
comoara fol- cană. Ne rclerim în acest terpreţi au demonstrat un ila, grupul lolk în limba IUov (orele 16,30—10,30), pe lingă o pregătire prac tor Ana Cheresteşiu, secreta
; 13,00 De la sens la petroliştii din Mo talent ce Ie iacc cu ade maghiară al casei de cul Teleorman, Mureş, Galaţi tică, fără de care nu se rul organizaţ iei de partid'din
poate porni în viaţă •— măr
tudenţ-club ; roni, la muncitorii între vărul cinste. Interpreţii se tură şi cel al întreprinde turiseşte, nu fără emoţie, şcoală. Numai aşa am reuşit!
al; 16,20 Co- prinderii de geamuri din adresează direct spectato rii' „Farmec“ din Cluj-Na- şi Vaslui (orele 10,00— medicul Cristina Paştiu, di să ridicăm calitatea muncii’
imicc; 16,10 Buzău, şantierelor navale rilor pc un ton ierni, iară poca, formaţiile de jazz 22,00). la fiecare obiect şi, mai ales,
1 tară; 17,00 rectorul Liceului sanitar din la ordine şi disciplină, la'
i; 17,20 l»en- din Brăila şi Drobei a- Umiditate; scena repre- ale şantierului naval Dto- CAROL DRQZD Hunedoara. integrarea elevilor în activi
0 Clntece de In această unitate de în-' tatea practică de oare de
van; is.oo O- văţămînt, unde se formează pinde in cea mai mare mă
,00 Interpreţi destine care şi-au întemeiat sură pregătirea' viitoarelor
lopulav; 20,15 startul pe opţiuni fără erori, cadre.
adresă; 20,45 unde munca de azi se va
e; 22,oo O zi măsura, peste ani, in modul Convingerile maistrului-in-
00—3,00 Nou structor Ana Clieresteşiu sînt
loctuni. în care elevii de acum vor şi ale profesorilor Romulus
şti să ocrotească şi să în Fotescu — cel care a orga-!
; 18,00 Actua- grijească vieţi omeneşti, pro- nizat două cercuri ştiinţifice,
18,10 Cintece movabilitatea reflectă con
nlare cu or- cu elevii si care, la itoduP
Banatului din cret strădaniile depuse. In lor, au adus de la faza jju-!
18,30 Izvoare trimestrul al 11-le.a, promo- deţeană a concursului pe o-|
văbilitatea a crescut faţă de
(misiune de biecte 11 diplome, Anuţa
intă formaţia primul trimestru cu 1,63 la Fischer, care ştie să-şi an
19,00 Colocviu sută, iar în aceste zile de treneze elevii la studiu şi să
Căminul — sfirşit de an şcolar în licee le transmită pasiunea mun
ormărli tinc- calculele arată noi . creşteri cii sale, Ilodica Lúea, María
rcalizată în la promovabilitate, în timp Mieşescu, Maria Munteanu,
mlli.şti din 'ii - ce procentul de mediocritate Mihai Petre (neîntrecut in a
Revista sono- scade (de la 20,81 la sută în
Iitleă; 10,45— trimestrul I, la 15,86 la sută descoperi talente artistice şi
a înnobila orele libere ale e-
t partidului Grupul vocal-instrumental „Vox ’77" al clubului tineretului, Miercurea-Ciuc. în trimestrul II, ca să se a- levjlor cu frumuseţi, ale ar
gram de cîn-
propie, în aceste zile, de ci tei dramatice).
fra 10). Nu sint vîrfuri în Practica din aceste zile a
şcoală, predomină nivelul elevilor, practică cafre s-a
de peste nota. 7. transferat din sălile de de
Cum s-a ajuns aici ? Prin monstraţii ale liceului in
acea ridicare ă responsabi spitale, este urmărită înde
lităţii în conţinutul muncii aproape de maiştri-instrne
.ul cu masca despre care ne vorbea direc to ri. Pentru că numai astfel
ia); Oraşui torul liceului, medicul Cristi opţiunile elevilor pentru me
adoul vrâjito- na Paştiu. Responsabilitate seria aleasă pot deveni cer-
trta) ; HUNE- dată de analixele operative, titudini, numai o îndrumare
fost regăsită făcute de organizaţia de par
-a (Flacăra) ; tid din şcoală, pe probleme atentă, o. participare afectivă'
dascălului
$
clin
partea
şi
întreaga lume le stringente ale • desfăşurării viitorului cadru medical pol
; Cuibul ilu-
1-11 (Arta) ; învăţămîntului, ale moder da rezultatele aşteptate, pot
iee (Construc- nizării şi legării iui de prac ridica conţinutul muncii de
IŞANI: Cioco- tica socială. N-a fost pro pregătire a elevului pentru
1 (Unirea) ; blemă -majoră de învăţămînt practica socială ce-1 aşteap
c (7 Noiem- — de la predarea discipli-' tă.
ilesteinat tren Orchestra de muzică uşoară „Gloria" Buzău. Foto: VIRGIL ONOIU nt-lor, dotarea cabinetelor, LUCIA LÍCIU !
blica) ; Uli
ţă după mine «MW if utftru » scvmn » r tr mtufBM 0 t
(Cultural); Vis
Muncitoresc) ),"
oa. seriile I-1I La Cooperativa de coosyisn Lâpygiu de Jos :
; LONEA ; In- Oamenii de nădejde
i (Minerul) ;
rclicstra uir.-
iciloresc) ; A- adune... din inima munţilor
ine nu riscă Cele bune să se
Muncitoresc) ;
xursie ciudată Pe drumurile forestiere 16 sînt membri de partid, elevilor
;«BRAD ; Un De la începutul anului şi Eugenia etc.“. Şi n-am la expoziţia judeţeană de la ce se întind pe mai bine de muncitori cu o înaltă ca
Steaua roşie); lificare, oameni inimoşi,
id Ţepeş, serj- pînă în prezent, Cooperativa spune nimic, dar la depozi Deva a cooperaţiei de con 200 km în Munţii Retezat
a) ; Capcana de consum comunală Lăpu- tul I.C.R.A. asemenea pro sum cu produse de artă şi Parîng, şoferii de la harnici, dornici de murtcă“. Valentin Popa — Lu-
bacara) ; GE- giu de Jos a obţinut reali duse sînt. populară şi artizanat speci U.M.T.C.F. "Uricani, cei Aceste afirmaţii sint sus peni. Da. în oraşul Deva
Gliinionistul zări frumoase. Astfel, pla In sectorul de contractări- fice locului, mult apreciate care lucrează pe buldozere, ţinute de fapte. In primul funcţionează un liceu cu
iră) ; HAŢEG: nul de desfacere cu amă achiziţii, din planul valoric de vizitatori. Există preo ifroane, excavatoare sau semestru al acestui an s-au ţ profilul care vă intere-
transportat
peste
prevederi
nnesse, seriile nuntul a fost depăşit cu anual pe cooperativă, care cupare şi în ce priveşte autogiredere se află într-o mai mult de 3 227 tone ma I sează. Este Liceul indus-
neîncetată întrecere cu tim
; BRAZI: Bă 184 000 Iei, iar la alimenta însumează 380 000 de lei, dezvoltarea secţiilor de pul, pentru a efectua tran terial lemnos. Printre şo l trial nr. 3, Deva, slr.
ii in 1894 ; CA- ţie publică cu 48 700 de lei. erau preluate pînă la 30 iu prestări. Se preconizează ca sporturi eficiente în depli ferii cu cele mai bune re ’ Prelungirea Oituz nr. 8,
ea stol (Casa Reţeaua comercială se com nie, produse în valoare de în scurt timp croitoria din nă siguranţă a circulaţiei. zultate se numără Iosif t telefon 16230. în treapta
5IMERIA: PO- pune din magazine mixte 206 000 lei. Există însă ră- Ohaba să funcţioneze cu Şoferii de aici transportă Matias, Ion Trif, Aurel Su- J a II-a de liceu, curs de
îsă (Mureşul); în satele Lăsau, Teiu, Lă- mîneri în urmă la ouă, pă doi meseriaşi, iar cele din preţiosul „aur verde“ din
ărin miliardar pugiu de Jos, Lăpugiu de Fintoag şi Lăpugiu" de Jos 30 de locuri de exploatare 1 zi, clasa a Xl-a pregă-
ELIUC : Ava- Sus, Ohaba, Fintoag, iar la sări, iepuri de casă, fîn, cu cîte un meseriaş. In ce se află râspîndile - pe \ teşte în specialităţile :
; i GHELARI : Valea Brazilor există ma pene. Se impun acţiuni mai acest scop au fost trimise pantele abrupte ale mun k operatori prefabricate
stei şi al spe- gazin forestier. Magazinul eficiente de popularizare a ţilor, spre depozitele finale 1 din beton ; electrician ;
toresc). avantajelor achiziţiilor, pre la şcolarizare două- tinere din Uricani şi Vulcan. în ţ mecanici maşini şi uii-
mixt din satul Lăpugiu de cum şi pentru preluarea de din localităţile respective. lupta necontenită cu pan ciu, Ion Mardare, Aurel t lajc ; mecanizatori şi cx-
Sus este unitate nouă, mo produse agroalimentare, mai Este însă necesar să fie tele abrupte, în unele lo Mihăilă, care îşi depăşesc l ploatăi’i forestiere ; con-
dernă, dală recent în folo ales a celor destinate ex trimişi la şcolarizare tineri curi de-a dreptul ameţi zilnic sarcinile de transport. 1 structori structuri.
toare, cu ârşiţa zilelor de
Şi încă un lucru demn de
sinţă. O mare afluenţă de portului. La colectarea de şi pentru celelalte profile, vară sau cu frigul tăios din relevat. Cu toate probleme \ Vasile Clonţa — Hune-
consumatori cunoaşte şi po metale vechi din planul a- conducerea cooperativei tre iarnă, cei 33 de şoferi, care le ce le pun drumurile şi \ doara. în cadrul Liceu--
pasul turistic al cooperati nual de 10 000 kg nu s-a buind să se ocupe mai mult efectuează în medie 3—4 încărcătura, toţi şoferii se
robabil pentru ¡1 lui industrial nr. 4 Deva
nea va ii ră- vei, situat pe şoseaua na predat nimic, deşi pe reţea de punctele de lucru cu curşi pe zi, ies întotdea încadrează în normele de
î general fru- există neridicată cantitatea profile de cizmărie şi fri una învingători. consum iar de 10 ani nu a ^ funcţiomază şi o şcoală
-erui temporar ţională Ilia — Lugoj. Despre activitatea acestui avut loc nici un accident 1 profesională, care pri-
■olat vor cădea Cu toate succesele obţi de 9 500 kg. zerie, iar la secţiile exis inimos colectiv ne-a vorbit de circulaţie.
oaie şi se vor în ce priveşte reţeaua de tente să urmărească în per ? meşte absolvenţi ai cla-
ueări electrice, nute pe linie de aprovizio cu multă înflăcărare Dorit ...Pe drumurile forestiere
la slab la mo- nare de către magazinele producţie-prestări există o manenţă dotarea cu materi Cimponeru, şeful coloanei din preajma Uricanilor cir > sei a X-a (treapta I de
ictorul nordic, săteşti, mai există însă go secţie de fierărie la Lăsau, alele şi sculele necesare. Uricani a U.M.T.C.F. Deva, culă zilnic autocamioanele i liceu). Pregăteşte în me-
minime : 8 şl luri de marfă şi nu arare Intensificîndu-şi eforturi unul dintre acei comunişti U.M.T.C.F.-ului. Localnicii \ seriile mecanic montări
at mai coborî- o croitorie la Ohaba şi do care muncesc cu competen le urmăresc cu privirile lor
aturi maxime ; ori. Gestionarul Romulus uă secţii de zidărie-dulghe- le, lucrătorii unităţilor co tă, cu multă pasiune şi admirative. Ele sînt întot \ elemente _ prefabricate,
le.-Izolat ceaţă operaţiei de consum din sa ştiu să-şi apropie oamenii: deauna bine îngrijite şi
Iioldean ne spunea : „De rie la Fintoag. Cu cele mai tele comunei Lăpugiu de .„Sînt băieţi minunaţi ^ dulgheri, tîmplari, par-
pricepere
de
vreme Sn ge- pozitul I.C.R.A. Deva nu ne bune rezultate se prezintă şoferii noştri. Noi, cei mai conduse cu auto. Lemnul t chetari, zugravi, vopsi-
conducătorii
3 Şi răcoroasă onorează comenzile, de ace Jos vor înregistra, pe zi ce vechi, am avut grijă să nc
.os ziua şl va ea şi în prezent, lipsesc din secţia de croitorie din Oha trece, rezultate tot mai bu transportat de ei ajunge la i tori, tapetar, instalaţii
lea. Local vor ne, la nivelul exigenţelor ocupăm de cei mai tineri fabricile de cherestea şi de tehnico-sanitare şi de
de ploaie în magazinul din Ohaba, pe ba condusă de Silvia Pădu- să-şi îndrăgească meseria, aici, la fabricile de mobilă i
ţărcări elcctri- care-1 conduc, conservele reanu care a depăşit pla crescînde ce le stau în fa să o practice cu pasiune. sau pe şantierele de con încălzire, mecanici auto
-derat pînă la ţă. strucţii. \
de peşte,’ compoturile de tot nul cu 17 533 de lei. Unita ION COŢOI, Sint toţi unul şi unul. Din SABIN CERBU l (şoferi).
cei 33 de conducători auto,
felul, napolitane. biscuiţi tea respectivă a participat corespondent