Page 24 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 24
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ !
ANUL XXXI
NR. G 740
sîmbâta,
7 IULIE
1979
4 pagini — 30 bani
SERI, S-AU DESFĂŞURAT IN CAPITALA
Lucrările sesiunii
Marii Adunări Naţionale
Vineri dimineaţa au fost masă şi obşteşti, reprezen putere de lege emise de
reluate în plen lucrările tanţi ai oamenilor muncii, Consiliul de Stat.
sesiunii a IX-a a celei de-a personalităţi ale vieţii şti La propunerea Biroului
Vil-a legislaturi a Marii A- inţifice, culturale şi artisti Marii Adunări Naţionale,
dunări Naţionale. ce, ziarişti români şi cores înaltul for legislativ al ţă
pondenţi ai .presei străine.
Ora 10,00. In aplauzele rii a aprobat ca Raportul
deputaţilor şi invitaţilor so Erau prezenţi şefi de mi privind controlul exercitat
sesc în rotonda Marii Adu siuni diplomatice acredi de Consiliul de Stat în le
nări Naţionale tovarăşul taţi la Bucureşti. gătură cu aplicarea şi res
Nicolae Ceauşescu, ceilalţi Lucrările sesiunii au fost pectarea legilor, înscris la
tovarăşi din conducerea de deschise de tovarăşul Ni punctul 5 pe ordinea de zi,
partid şi de stat. colae Giosan, preşedintele să fie prezentat în urmă Una din muncitoarele destoinice din cadrul I.F.A. ,,Vî.scoza“ Lupcni este şi Victoria
mpreună cu secretarul Marii Adunări Naţionale. toarea sesiune a Marii A- Stoica. De peste 13 ani de cînd lucrează la acelaşi loc dc muncă, realizează numai pro
general al partidului în lo Pe ordinea de zi a şedin dunări Naţionale. duse de bună calitate. Foto : ŞTEFAN NEMECSEK
jile oficiale au luat loc to ţei s-au aflat înscrise ur Intrîndu-se în ordinea de
varăşa Elena Ceauşescu, to mătoarele puncte : zi, deputatul Ion Iliescu, în
varăşii Ilie Verdeţ, Iosif 1. — Depuntrea jurămîn- calitatea de membru al ÎN cinstea măreţei sărbători nationale
Banc, Emil Bobii, Cornel tului de credinţă şi devota Consiliului de Stat, a depus _________________________ _________ ____________ ____ *__________
Burtică, Virgil Cazacu, ment faţă de Republica So jurămîntul de credinţă şi
Gheorghc Cioară, Lina Cio- cialistă România de către devotament faţă de Repu SUCCESELE SUPLIMENTAU :
banu, Constantin Dăscăles- un membru al Consiliului blica Socialistă România. SIDERIJRGXŞTILOR 2î‘J MILIOANE KYVH
cu, Ion Dincă, Emil Dră'gă- de Stat : în continuare, tovarăşul CAPATA NOI
nescu, Janos Fazekaş, Ion 2. Proiectul de lege pen Nicolae Constantin, vice- DIMENSIUNI ENERGIE ELECTRICA
Ioniţă, Petre Lupu, Paul Ni- tru modificarea şi comple- prim-ministru al guvernu
în
ce
întrecerea
Răşpunzînd
prin
desfăşurală
culescu, Gheorghe Oprea, tarea Legii nr. 8/1972 cu lui, preşedintele Comitetu cadrul Combinatului siderur rinţelor impuse de fapte dezvol
Gheorghe Pană, Ion Păţan, privire la dezvoltarea eco- lui de Stat al Planificării, gic Hunedoara în inliinpina- tarea în ritm susţinut a eco
Dumitru Popescu, Gheorghe nomico-socială planificată a a prezentat deputaţilor rca celei de a 35-a aniversări nomiei noastre, energeticic-
Rădulescu, Leonte Răutu, României ; spre examinare Proiectul a eliberării patriei şi a Con nii hunedoreni au făcut şi in
Virgil Trofin, Iosif Uglar, .3. Proiectul de lege pen de lege pentru modificarea gresului al XlI-lea al parti luna trecută dovada capacită
dului se amplifică de la o lu
ţii lor, cînd au trimis supli
ştefan Voitec. tru modificarea şi compla- şi completarea Legii nr. nă la alia, dînd noi dimen mentar în sistemul energetic
milioane
35
aproape
Tn sală se aflau, de ase tarea Legii finanţelor nr. 8/1972 cu privire la dezvol siuni realizărilor obţimUe pe naţional energie electrică. în
k\Vh
producţiei
sporirii
tărîmul
menea, membri supleanţi ai 9/1972 ; tarea economico-socială pla materiale şi al eficienţei a- felul acesta, cuantumul depă
Comitetului Politic Execu 4. Proiectul de lege pen nificată a României. cesteia. Bilanţul recent înche şirilor înregistrate de la în
tiv al C.C. al P.C.R., secre tru modificarea şi comple iat, evidenţiază eforturile si- ceputul anului şi pînsi în
Ilie
Tovarăşul
tari ai C.C. al P.C.R., mem tarea Legii contractelor e- preşedintele Comisiei Şaîapa, derurgiştilor hunedQieni care prezent se ridică la peste 270
energie
kWh
elec
in primul semestru al anului
milioane
pen
bri ai Consiliului de Stat. conomice nr. 71/1969 ; tru industrie şi activitatea au realizat peste plan o pro trică, ceea ce reprezintă în
pe
La lucrările înaltului for 9. Raportul privind con economico-financiară, a ară ducţie industrială în valoare deplinirea încă de anual acum
luat
de 21,7 milioane Ici şi circa
a
angajamentului
legislativ al ţării au luat trolul exercitat de Consi tat că membrii acestei co 3 milioane lei la valoarea în întrecere.
parte, de asemenea, în cali liul de Stat în legătură cu misii şi ai altor comisii de producţiei nele. In aceste O notă în plus merită co
tate de invitaţi, membri ai aplicarea şi respectarea le specialitate ale M.A.N. au condiţii, au fost produse su tone laminate finite şi multe lectivul de Ia Centrala ter
plimentar aproape 8 000 tone
alte produse.
G.C. al P.C.R., ai guvernu gilor ; examinat proiectul de lege cocs metalurgic, peste 2100(1 La export, siderurgiştii hu- moelectrică Mintia care a de
lui. conducători de institu 6. Proiectele de legi pen tone fontă cenuşie, 10228 tone nedoreni au depăşit prevede păşit substanţial producţia de
obţinută
energie
electrică
pe
oţel (întregul spor este con
rile de plan cu peste 5,8 mi
ţii centrale, organizaţii de tru aprobarea decretelor cu (Continuare în pag. a 4-a) stituit din oţel aliat), 47 731 lioane lei. bază de cărbune.
imperative majore pe şantierele de construcţii In unităţile Consiliului unic agroindustrial llia
ORDINEA Şi DISCIPLINA - COORDONATE
Toate forţele la seceris,
ALE RODNICIEI ŞI EFICIENŢEI MUNCII
însăminlarea culturilor duble
mitate rolul de clasă condu ţa de muncă din construcţii >
Trebuie să acţionăm cu mai multă hotărîre cătoare a societăţii noastre este deficitară, sub nivelul
iu direcţia întăririi răspunderii în muncă, a socialiste, iar tot ce am rea prevederilor mobilizatoare
de plan. Dacă nici cea exis
lizat, toate succesele obţinu
disciplinei şi ordinii în toate sectoarele. Să in te sint rodul eforturilor con tentă r.u este folosită raţio şi la slringerea furajelor
sistăm pentru dezvoltarea spiritului critic şi jugate ale oamenilor muncii nal, dacă nici cea existentă
autocritic, pentru analizarea temeinică a lipsu — fără deosebire de naţiona nu lucrează la capacitatea Agenda de lucru a oame să baloteze paiele de pe 70
rilor, trăgînd concluziile corespunzătoare pen litate — din toate sectoarele optimă şi nu utilizează raţio nilor muncii de pe ogoare ha (suprafaţă care a şi fost
tru întreaga activitate. de activitate. nal timpul efectiv de lucru
Vorbind însă despre mun reiese clar ce importanţă este în aceste zile foarte eliberată pentru arături) şi
NICOLAE CEAUŞESCU ca pe şantiere şi despre re deosebită au măsurile ce bogată. întreaga activitate să transporte 140 tone de
alizările din acest domeniu, trebuie luate în aceste direc a mecanizatorilor, ţăranilor baloţi. La transportul şi de
trebuie spus că ele nu sint ţii. Deplasările frecvente — cooperatori, a tuturor locu pozitarea baloţilor în şirfc
Dacă, dc la începutul anu Este evident eă oamenii la nivelul cerinţelor şi al în Valea Jiului şi în Deva, itorilor de la sale e con (circa 50 de tone) au dat un
lui, în activitatea de inves sint aceia care fac totul, că posibilităţilor colectivelor la Hunedoara sau Călan, la centrată acum la seceriş, preţios ajutor lucrătorii de
tiţii s-au acumulat însemna numai prin priceperea, hăr noastre de constructori, pen Rîu Mare-Relezat, Orăştie însămînţarea culturilor du
te râ mineri în urmă, in ulti nicia şi dăruirea lor se rea tru eă alături de unele gre şi Brad — ne-au relevat fă la B.J.A.T.M. Deva, unitate
ma vreme se constată o îm lizează toate bunurile mate utăţi şi neajunsuri de natură ră putinţă de tăgadă carenţe ble, la recoltarea şi depo care patronează această co
bunătăţire a muncii in acest riale. sociale şi spirituale ale obiectivă, pe care le-am mai privind ordinea şi disciplina zitarea furajelor. Acţiunea operativă. De asemenea,
domeniu — care trebuie con societăţii. Şi, aşa cum a re semnalat în coloanele ziaru pe şantiere. Multe absenţe de strîngere la timp şi fără C.A.P. Brănişca a livrat la
tinuată, amplificată. Ca di levat în -repetate rînduri se lui nostru, există încă pe li nemotivate şi învoiri, sosiri pierderi a păioaselor con fondul de stat şi pentru
recţii esenţiale în acest sens cretarul general al partidului nele şantiere dezordine şi la lucru după începerea pro stituie lucrarea prioritară F.N.C. 156 tone de orz, iar
se situează întărirea ordinii nostru, tovarăşul Nicolae indisciplină, care frîhează gramului şi plecarea înainte cu culturi duble a însă-
şi disciplinei, sporirea auto- Ceauşescu, avem oameni mi bunul mers al treburilor, de terminarea lui, prelungi din agricultură. In acest mînţat 23 ha, din care 10
exigenţei şi răspunderii din nunaţi, dispunem de o clasă diminuează din '-'olumul re rea pauzelor de masă cu scop, în unităţi au fost or ha cu legume (castraveţi şi
partea fiecărui om la locul muncitoare puternică şi uni alizărilor. Se ştie că. in ge ganizate formaţii complexe fasole). Acum, Ioan Cozma,
lui de muncă. tară, care-şi afirmă cu fer neral, în judeţul nostru for (Continuare în pag. a 2-a) de muncă care cuprind
mijloacele mecanice — com Dumitru Duca şi Ştefan
bine, prese de balotat, Zlăgneanu au intrat cu
tractoare cu remorci, auto combinele la secerişul gri
camioane şi atelaje pentru ului, recoltînd 17 ha, iar
ÎN INTERIORUL transportul cerealelor şi eli Viorel Jurca şi Eugen Mîr-
berarea terenului de paie, za, lucrează la balotarea
tractoare şi maşini pentru paielor.
ZIARULUI arat şi semănat — şi forţa Paralel cu activitatea pen
de muncă : mecanizatori şi tru slringerea recoltei de
cooperatori. cereale se munceşte şi la
recoltarea furajelor. S-a în
La C.A.P. din Brănişca,
® „Cîntarea României — cheiat complet cositul trifo-
spre exemplu, lucrîndu-se
în flux continuu, mijloacele lienelor şi fîneţelor natura
Jurnal dc finală (III) le, transportîndu-se şi de-
mecanice şi forţa de muncă
fî-
® Cartea — scena — sint folosite cu randament pozitîndu-se 150 tone s-a
asemenea,
nuri.
De
sporit, fapt atestat de re
ecranul zultatele înregistrate pînă preparat şi 900 tone de sL
acum. Datorită bunei orga loz. Totuşi pe cîmp se
O Dc la o zi la alta mai află trifoi în căpiţe
nizări a muncii, această u-
® Semnal nitate a reuşit să încheie care, prin spaţiul ce-1 ocu
pă, fac să se piardă la
între primele pe consiliu
© Civica recoltarea orzului de pe în
N. BADIU
Blocuri moderne, cinematograf, unităţi comerciale, flori şi verdeaţa. Un peisaj din- treaga suprafaţă de 105 ha
tr-unul din cartierele municipiului Hunedoara, ’ Folo ; VIRGIL ONOIU cultivată cu această plantă, (Continuare în pag. a 2-a)
