Page 25 - Drumul_socialismului_1979_07

F»g. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NK. 6 740

Ordinea şi disciplina - coordonate Toate forţele la seceriş, însămînţarea

culturilor duble şi Ea strîngerea furajelor
aie rodniciei şi eficienţei muncii c,3d Telcşcoală
(Urmare din pag. 1) muna Zam s-a terminat prafeţele cu plante furajere 10.00 Roman ier
prima coasă la trifoliene pe cultivate ău fost recoltate şi dark — re
(Urmare din pag. 1) prefabricatele, materialele e- si organizaţiile de partid să coasa a doua însemnate 50 ha, din cele 120 care s-au depozitat 420 tone, lu- fiului 13-
lectrice şi sanitare sînt ex­ vegheze mai energic la în­ cantităţi de îîn. In scopul sînt ocupate cu fîneţe na­ crîndu-se de zor la cositul 10.55 Corcapemfi
mult peste timpul planificat puse, sub cerul liber, degra­ tărirea spiritului critic şi au­ evitării unor asemenea turale, preparîndu-se în a- fîneţelor • naturale, lucrare transmit...
şi, nu de puţine ori, lucrul dării, ori nu se folosesc cu tocritic al comuniştilor, al pierderi trebuie, luate mă­ celaşi timp 760 tone de si­ care s-a realizat pe 680 ha ii,ÎS Film arlifii
ient, fără nerv — iată re­ acel spirit de adevăraţi gos­ tuturor lucrătorilor pe şan­ suri pentru transportarea loz. Şi aici sînt însă pe din cele 1 279 ha. Din cele la jxarc, ou
tiere, pentru, accentuarea au-
zerve care scad considerabil podari, de proprietari auten­ toconducerii şi autogestiu- de urgenţă a finului care cîmp mari cantităţi de fu­ 7300 tone siloz planificate
din rodnicia şi eficienţa tici a tot ceea ce avem şi nli, pentru participarea efec­ se află în cîmp. raje, situaţie care impune, pentru prima etapă, s-au şi Eobcrt
muncii pe şantiere. Dar or­ cu ceea-ce lucrăm, iar unele 13.50 Concert fi-
dinea şi disciplina se reflec­ macarale, buldozere, autobe- tivă a maselor la organiza­ „în cooperativele agricole trecerea de urgenţă la realizat 7240 tone, cele mai 15.30 Din carte»
tă şi la nivelul unor condu­ toniere merg deseori în gol, rea activităţii, la controlul de producţie din Zam şi transportarea şi depozitarea mari cantităţi fiind însilo- 14.00 De la A li
cători de formaţii, compar­ generînd consumuri nejusti- înfăptuirii sarcinilor şi ho- Sălciva — spunea primarul lor în clăi la fermele zoo­ zate lă C.A.P. Burjuc (1550 15.30 Agenda cui
timente de activitate . _ sau ficâte de energie electrică, tărîrilor şi la luarea decizii­ comunei, Cornel Moisin — tehnice. tone), Brănişca (900 tone), că
chiar de şantiere, pentru că de carburanţi şi lubrifiant! lor corespunzătoare. De ase­ acţiunea de recoltare a or­ în unităţile consiliului u-
pe bună dreptate remarca Sînt şi acestea aspecte ale menea, se impune desfăşura- zului a fost. bine organizată nic agroindustrial Ilia, re­ Sălciva (760 tone), Bretea 10,08 Tenii dc
(800
Gura-
tone),
dezordinii
Mureşană
indisciplinei, . rea unei mai intense munci
şi
secretarul general al parti­ gi s-a încheiat într-un timp mala de »
dului, tovarăşul Nicolae pe care nu puţini dintre cei de educaţie, de ridicare per­ coltarea orzului, cu excep­ sada (800 tone), Sîrbi (600 baţi a tun
Ceauşescu, la Consfătuirea de pe şantiere le consideră manentă.. a nivelului conşti­ foarte scurt. Aceasta dato­ ţia suprafeţelor inundate, a tone), Ilia (600 tone). In naţional fix
de lucru de la C.C. al P.C.R., lucruri obişnuite, şi le trec inţei muncitoreşti, revoluţi­ rită hărniciei cu care au fost încheiată — ne spu­ toate unităţile trebuie in­ Wimbledon
din 16—17 mai a.c., că 15—20. cu vederea.' Alteori, minima onare, ă unei munci de pro­ muncit mecanizatorii Ştefan neau tovarăşii Petru Puia, tensificată munca la cosi­ 17.50 Clubul tine
la sută din cei de pe şantie­ răspundere profesională, mun­ pagandă pe şantiere mai Ciutina, losif Coleneac, Pe- prim-vicepreşedinte al con­
re sînt tot felul de funcţio­ citorească, determină efectu­ fermă, mai plină de conţi­ truţ lovan, Ştefan Nelu, siliului, şi Ioan Făgădaru, tul fîneţelor naturale şi la 18.35 Sapt&mîna
nari, personal de observaţie. area unor lucrări de calitate nut, mai la obiect. toţi comunişti de nădejde, transportarea nutreţurilor ternă şl ini
Ori, rolul acestora — ne .re­ ■ necorespunzătoare, iar lipsa Activitatea de pe şantiere, precum şi cooperatorii Lu- agronom şef, pe care i-am care se află în cantităţi 10.50 1MU de ser
ferim la personalul tehnico- — de moment — a unor mij­ cu toate cauzele care o de­ întîlnit pe teren la C.A.P. mari pe cîmp. 19.00 Telejurnal
inginerese, la maiştri — este loace tehnice şi materiale, în termină, a fost analizată în creţia Jeler, Ana Hodor, Brănişca. însămînţarea cul­ La recoltarea griului se 19,15 Tdeemclclo
de a organiza şi coordona loc să îndemne la acţiune, la repetate rînduri, la diferite Ileana Criştca, Iuliana Lase, turilor duble s-a realizat pe 19.50 Publicitate
direct, efectiv, activitatea gîndire şi iniţiativă, duce la niveluri şi în judeţul nos­ Ileana Toderici, Eva Crişan, 143 ha, din care 20. ha cu folosesc toate cele 17 com­ 19.55 Film scria
personalului din subordine, delăsare şi automulţumire, tru. Multe lucruri s-au Dorina Cizma?, Ileana Rad legume, planul la culturi bine din dotare, cu care se
de a asigura în permanenţă aştepţîndu-se rezolvarea pro­ schimbat în bine, dar încă şi alţii. In această săptămâ­ furajere fiind realizat inte­ realizează o viteză medie Episodul 7
asistenţa tehnică necesară, blemelor de către alţii, din multe mai sînt de pus la nă am fi început şi seceri­ zilnică de 85 ha, iar la ba­ 2P 43 fnvîlnirea
pe toate schimburile, de a alte părţi. Dar faptul de a punct. Este necesar ca încă şul griului, însă n-am pu­ gral. între unităţile care au lotat 16 prese cu care se '* seara
soluţiona operativ toate pro­ se realiza, înainta şi primi din primele zile. ale acestui însămânţat toate suprafeţe­ 21.35 Telejurnal.
blemele ce se mai ivesc : de pe şantiere proiectele de e- al doilea semestru al .anului tut din cauza ploilor. Sîn- le planificate cu plante strîng paiele în medie de
disciplină tehnologică, de a- xecuţie cu întîrziere şi nu să se treacă la materializa­ tem însă pregătiţi şi îndată pentru siloz şi masă verde pe 64 ha zilnic. Aceste mij­
provizionare tehnico-materi- de cea mai bună calitate — rea tuturor sarcinilor şi mă­ c-e timpul va permite vom se află cele din llia, Bretea loace asigură ca secerişul
ală, de îndrumare tehnică, din punct de vedere con­ surilor stabilite în comanda­ intra cu toate forţele în la­ griului să se încheie în UgADie
de funcţionare a maşinilor structiv şi funcţional —, sau mente sau cu ocazia anali­ nuri“. Mureşană, Sîrbi, Zam, Gu- maximum 14 zile bune de
şi mijloacelor, de utilizare acela de tergiversare a asi­ zelor efectuate pe-şantiere, 1'n cooperativele din co­ rasada, Sălciva. Toate su­ lucru în cîmp.
raţională, integrală, a tim­ gurării condiţiilor 'de lucru pentru a se accelera — in BUCUREŞTI 1
pului efectiv de lucru. de către beneficiar cum pot aceste zile de vară, foarte dioprogramul di
^Există încă pe unele şanli- fi calificate deeit tot ca as- bune de lucru — ritmurile Radiojurnal ; 8,
«t dezordine în organizarea peele ale minimei exigenţe de execuţie, încadrarea tu­ presei ; 8,10 Cu)
muncii -pe formaţii şi pc lu­ si răspunderi, ce grevează şi turor lucrărilor în gyafice'şi cililor; 9,00 Bule
crări. Unii se plimbă fără ele, în bună măsură, activi­ finalizarea la termenele pre­ Vifita in judeţul nostru a unei 9,05 Audienţa r;
Buletin
ştiri
dc
rost, după mereu invocatele tatea constructorilor. văzute a tuturor obiectivelor vista literară r;
scule sau materiale ori, pyr Este necesar ca.Sn-faţa u- din planul pe, acest an. Este l ! 'icr, beton, utilaje, oa­ Legendă şi dor
şi simplu, căulîndu-şi şefii nor asemenea stări de lu­ un imperativ fundamental iii meni. Pe platforma intUis- delegai îi a Federaţiei «aţienalc tin dc ştiri ; 11,0
pentru a le spune ce au de cruri să nu se mai închidă activitatea de investiţii, care irială de ia Câiun se ridieii turul ; 11,23 Di!
făcut. Există încă pe multe ochii, să nu se mai acopere condiţionează realizarea pro­ 11.35 Avanprcmii
şantiere dezordine în depo­ lipsurile şi neajunsurile, aba­ ducţiei industriale planifica­ un nou obiectiv. a Diuncitorihr mineri din Franţa TV ; 12,00 Bulei
zitarea, păstrarea şi gospo­ terile săvîrşite, ci să se ia te şi a angajamentelor asu­ FOtO : VIRGIL ONOIU 12,03 Din comoa
lui nostru ; 12/
dărirea materialelor 'şi în atitudine fermă, intransigen­ mate de judeţul Hunedoara
funcţionarea utilajelor. A- tă din partea fiecărui lucră­ în acest an, în întregul cin­ componistic —
desea, cărămida, cimentul, tor de pe şantiere. Organele cinal. O delegaţie a Federaţiei neri din Franţa, şi ale sin­ cu ; 13,00 De la
naţionale a muncitorilor dicatelor din ramura minie­ Mcridiau-club ;
jurnal ; 16,13 Ri
mineri din Franţa a făcut ră din judeţul nostru, întîl­ ment muzical ;
în aceste zile o vizită cu niri şi discuţii care au con­ serii ; 20,00 Rom
caracter de schimb de ex­ stituit un bogat şi util cc de voie buni
perienţă în judeţul nostru.' schimb de experienţă. concertante ; 20
România. Carte
Delegaţia a avut întîlniri Delegaţia, condusă de de reportaj. !
Dumitru Dem.
cu membri ai birourilor e- Achille Blondeau, secretar 20,40 Cadenţe so
general al Federaţiei, mem­ Radiojurnal ; 22,
xecutive ale consiliilor sin­
bra în conducerea C.G.T.. a de dans ; 24,00 1
dicale teritoriale, ai comi­ vizitat I.M. Vulcan, noile ştiri ; 0,05—11,00
tetelor sindicatelor si ai cartiere muncitoreşti din muzical nocturn.
consiliilor oamenilor mun­ Vulcan şi Lupeni, I.M. Hu­ TIMIŞOARA :
Etatea radio; 18,
cii, precum şi cu membri ai nedoara, I.M. Barza, Gru­ populare român'
biroului executiv al Consi­ pul şcolar minier Deva, naţionalităţilor
itoai-e; 18,30 imj
liului judeţean al sindicate­ Muzeul mineralogic Brad, soarele lui augi
20.00 Caleidoscop
lor, prilej cu care au fost complexul muzeistic Ţebea,
făcute informări reciproce staţiunea Geoagiu-Băi, alte
r^^wssEstsesi
privind activitatea sindica­ unităţi şi obiective social- i<g]lNEM,
telor afiliate Federaţiei na­ cuiturale din judeţul nos­
ţionale a muncitorilor mi­ tru.
DEVA: Omul
dc fier (Patria)
fantomă şi Cad<
rului negru (Ari
O îndeletnicire rentabilă CREŞTEREA IEPURILOR DE CASA DOARA : A fi
compania a 7-a
In ochii tăi e înt
(.SiderurgiaIul) ;
z/iH’-'V, seriile I-
vul se va face dezinfecţia
de
7
zile. Tularemia
timp
Rase, alimentaţie, boli generală a sectorului ; ani­ este o boală specifică roză­ Avantaje oferite pentru ţbruî); PETRO Şt
ncle sălbatice
malele noi introduse in toarelor. Se transmite prin lată cu alune
crescătorie vor fi supuse u- insecte, furaje şi ape conta­ Vestul sălbatic
Oferim în rindurile de fa­ te folosit şi ca animal de la­ nei perioade de carantină de minate. Semne : se umflă contractanţi bric) ; Acel ble:
ţă, cetăţenilor interesaţi în borator. Se creşte in special 30 de zile, timp în care vor ganglionii viscerali, animale­ blindat (Republi
creşterea iepurilor de casă, pentru blăniţe. Albastru Vi- fi supravegheate zilnic. le sînt apatice,' iar spre sfir- Crescătorii care se ocupă ia şută la perfectarea con­ PENI : Aleax-gă
cîteva detalii în legătură cu enez se aseamănă cu Chin- şitul bolii apar semnele ner­ de creşterea iepurilor şi în­ tractului şi 50 la sută pe ca să tc prind (Ci
furajarea, creşterea şi trata­ chilla, avînd blăniţa cenuşiu Principalele boli mai frec­ voase înainte de moarte. cheie contracte cu cooperaţia măsura onorării contractului). dc ianuarie <Mt
mentul bolilor ce pot surve­ închis, cu spicul alb, ceea ce vente la iepurii de casă sînt: Profilaxie: distrugerea ro­ de consum, beneficiază de o Contractarea se face în tri­ VULCAN: Clipa,
(Muncitoresc) ; X
ni la aceste animale mici. îi dă o nuanţă de albastru Pasteureloza. Semnul princi­ zătoarelor. Mixomotoza. Boa­ serie de avantaje. Acestora mestrele IV şi I pe unul sau sule în derivă
în ţara noastră se cresc cu luciu uniform. Neo-Zee- pal este rinita cu strănutul la se transmite prin insecte, li se oferă preţuri avanta­ mai mulţi ani, iar avansurile ANINOASA :
iepuri de mai multe rase. tandez este de culoare alb, ^ de exudat fluid în orificiile hemotofoge, fîn infectat. joase faţă de achiziţii; scu­ şi furajele se acordă anual. llarry (Mu
Uriaşul belgian, ajunge la o fiind varietatea cea mai răs- -nazale, respiraţia este îngre­ Semne : pleoapele se tumefi- tirea (le impozit pe benefi­ Livrările (preluările) se sta­ URICANI : Excu
greutate de la G. kg pînă .la pîndită şi mai apreciată. Se unată. Tratament : penicilină ază şi se instalează conjunc­ ciul realizat ; obţinerea de bilesc în grafice pe date ca­ (7 Noiembrie) ;
12 kg. Marele alb (Albul de adaptează foarte bine la sis­ 20 000 U.i/zi, timp de 3 zile. tivita purulentă, imflamaţia avansuri anticipate pentru lendaristice, stabilindu-se om în loden (Sti
Termond) atinge greutatea de temul de creştere semiinten­ Ooriza contagioasă, apare pri­ capului care se deformează asigurarea realizării produc­ cantităţi care să asigure o ORAŞTIE: Vlad
8 kg. Este apreciat pentru siv şi intensiv. măvara şi toamna. Boala se („cap de leu“). Tratamentul ţiei eontractate (pînă la GO ritmicitate a realizării pla­ ile I-II (Patria)
din munţi (Placi
producţia de carne şi blăni- Furajarea iepurilor se face răspindeşte prin strănut. nu este rezolvat încă. Pre­ la sută din valoarea con­ nului. Periodic se verifică e-
Semne : strănut, nas umed,
ţă. ChinchiUa are talie mij­ diferenţiat, în raport de ventiv ; distrugerea insecte­ tractului) ; obţinerea de ma­ ■ xistenţa bazei materiale. Ie­ GIU-BAI;
(Casa de cultură
locie. Se pretează bine-pen­ vîrstă, stare fiziologică şi febră, lipsa poftei de min­ lor hemotofoge, dezinfecţii, terial de înmulţire de mare purii preluaţi la contract Şeriful din Tcnn
tru ingrăşare şi este rezis­ destinaţia creşterii (repro­ eure. Secreţia nazală e abun­ dezinfectarea la intrarea in productivitate la preţul ofi­ trebuie să aibe minim 2,8 I-II (Popular); 1
tent la îmbolnăviri. Se; adap­ ducţie sau ingrăşare). Iată dentă, respiraţie greoaie din crescătorii. cial; asigurarea de furaje fi­ kg/cap, iar achiziţii — 2,3 lălla navală din
tează bine atît la creşterea un exemplu de raţie pentru capza secreţiei purulente ce broase şi concentrate (12 kg kg/cap. De aseinenea, iepu­ LAN : Al 4-lea
crustă care astupă
în sistem gospodăresc, cit şi îngrăşarea iepurilor (pe cap formează Tratament : strepto- Kiia iepurilor, este „boala fîn pentru fiecare matcă şi rii contractaţi livraţi la sub dc cultură) ; SE
nările.
la cea în sistem intensiv. Es­ şi zi) : mizeriei“. Se localizează la 2 kg concentrate pentru fie­ 2,8 kg se consideră în cadrul liţla este învinsă
micina 0,01/kg, timp de 3 zile. cap, urechi. Semne: pielea contractului, dar se plătesc ILIA : Nea Măr.
Coccidioza e produsă de un se descuamează sub formă care kg de carne in viu con­ (Lumina) ; TEL
V A R A J[ A R N A parazit (eoccidia) care se poa­ de cruste, părul cade, mincă- tractat la preţuri oficiale); la preţ de achiziţii. judeţului Hu­ ria (Minerul).
Cetăţeni
ai
te localiza in intestinul sub­ rime intensă şi supărătoare. asigurarea cu prioritate do
materialo de construcţii pen-. nedoara 1 Contractaţi şi li­
1J 11 l ‘¡3 J ţire şi intestinul gros şi in Animalele pierd pofta de tru extinderea acestei acti­ vraţi la cooperaţia de con­
j <y
Nutre verzi £ C§1 fiS Rădăc noase canalul biliar. Semne : dia­ mîncare, slăbesc, iar o par­ vităţi. Furajele concentrate sum cantităţi cit mai mari Vremi
de carne de iepure 1
se acordă în două tranşe (50
ree, balonare, febră, dispari­
te din ele mor. Tratament:
ţia poftei de mîncare, iepu­ unguent sulfuros 5 la sută
1—io liO 700 80 150 300 rii beau apă şi slăbesc niult. în două tratamente consecu­ Urmaţi-le exemplul! Timpul prohab
11— 20 90 500 * 110 .100 300 Unii mor fulgerător : 'Trata­ tive, badijonarea urechilor
21 —30 J2Ü 200 130 100 300 Printre crescătorii fruntaşi de Iustin, din comuna Răcliitova. riua de 7 iulie :
ment : sulfamide 0,5 la sută, cu oleu de parafină. iepuri do casă din comuna Do- In anul trecut el a livrat 48 11 frumoasă şl
bra se numără şi familia Iui kg came dc iepuri do casă şi să se încălzeasc
ioan şi Ana Streteanu, care a contractat să predea 100 kg
Raţiile vor fi administra­ dăpostu! să fie în pex-manen- practică această îndeletnicire In acest an. 1 ii mai mult si
te în trei tainuri. ţă curat, bine aerisit, în in­ de peste 30 do ani. Dc asemenea, Petru Jurca, va sufla în gc
Un crescător de iepuri de teriorul lui să nu se produ­ în cei peste 10 ani do cînd din comuna Brănişca, Sf. predat Temperatura m
iepurii
casă trebuie să se conducă că variaţii bruşte de tempe­ valorifică consum, prin coopera­ In anul trecut 74 kg carne de 23 şi 28 grade ;
Iepuri de casă şi a contractat
familia
de
ţia
Stre-
după principiul valabil atît ratură sau curenţi de aer; tcanu a predat la fondul dc pentru 1079 cantitatea do 100 ra minimă înf
în medicina umană cit şi în igiena corporală a iepurilor stat mai mult dc 7000 kg came kg, din care a şi livrat aproa­
medicina veterinară că : „es­ să fie asigurată prin pieptă- do iepuri. Numai în anul tre­ pe jumătate. In efectivul matcă grade. Izolat c
te mai uşor să previi boala narea periodică a pănxlui, a- cut cci doi soţi au livrat 830 el are 4 femele şl iui mascul, dimineaţa.
Iată doar cîteva exemple Caro
deeit să lupţi contra ei“. ceasta determinînd şi înde­ kg came dc iepuri. Efectivul pe este bine să fie urmate de La munte, v:
Prevenirea bolii este princi­ părtarea eetoparaziţilor; se care-1 deţin este de peste 130 către tot mal multe gospodării ncral frumoasă
capete, din caro 21 femele şl
va face curăţenia zilnică a
pala problemă pentru cres­ cuştilor, a vaselor de hrăni- 2 masculi. Pentru acest an, ale populaţiei din judeţul nos­ de încălzire u.
tru.
cu
încheiat
cătorul de iepuri, aceasta re şi a'dăpare; cînd se face contractul consum din coopera­ se vor semnal
dc
tiva
localitate
realizîndu-se prin respecta­ popularea unei ' crescătorii, Marelc alb sau uriaşul Ter­ este de 801) kg came. GIIEORGHE COSMA electrice şi v
verse de ploaii
Cu
rea următoarelor măsuri: a- sau cind se schimbă efecti- menul. Uriaşul belgian denţiat rezultate demne şi dc evi­ medic veterinar Ia U.J.C.C.
Andrloni
Deva
se
prezintă