Page 26 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 26

iBATA, 7 IULIE 1979                                                                                                                                            l’ag. 5




                 Cea  de  «  treia  7.1  a  reu­                                             dispozitive,   ştanţe,   matri­
               niunii   linale   a   Întrecerii                                              ţe   şi   scule   aşchieloare
      SI       brigăzilor   artistice,,   colec­                                             Focşani,   Combinatului   de
               tivelor  de  satiră  şi  umor,                                                prelucrare  a  lemnului'  Pi­
               iormaţiilor   de   estradă   şi                                               teşti,   întreprinderii   „Soli­
               muzică  uşoară  a  lost  în  to­                                              daritatea"  din  Oradea,  cea
      í>ol-    nul  şi  la  nivelul  primelor                                                a  ¡şantierului  naval  Galaţi.   Omul cu masca de f >er
      ípiso-   două  zile,  adică  la  înălţi­             JURNAL                            Pătrunderea   sa   mai   adîn-
               mea   tuturor   aşteptărilor.                                                 că   în   prohmzimea   proce­   Exislă   scriilori,   care   o-   cazul   Ulmului   lui   Newell,
     deţeni    Publicul   devean,   care   a                                                 selor  şi  relaţiilor.cc  struc­  dată   descoperiţi   de   cine­  este   disponibilitatea   regi­
               umplut  pînă  la  rcluz  sala          DE FINALA (III)                        turează   societatea   noastră,   matograf,  revin  cu  perio­  zorului  dc  a  opera  în  baza
               Casei  de  cultură  a  urmă­                                                  mai   ales   prin   încercările   dicitate   pe   ecrane.   Inte­  literară  cu  o  mmn  foarte
      esetilţ                                                                                unor   condeie   apaiţinînd
     rond«     rit  cu  îneîntare  şi  a  înso­  din  nou  posibilitatea  reali­  biicană  de  la  Deva  de­  oamenilor   muncii   direct   resant,  filmul  a  ştiut  în­  inspirată,  în  aşa  fel  încll
               ţit  tot  timpul  celor  peste
                                                                                                                           totdeauna
                                                                                                                                        aleagă
                                                                                                                                                    să  rezulte  un  spectacol  di­
                                                                                                                                                ca
                                                                                                                                    să
      a        zece  orc  de  spectacol  cu   zării  de  către  artiştii  ama­  monstrează   cu   iiecare   e-   implicaţi   în   procesul   de   materie   primă   operele   cu   namic,  captivant,  bine  rit­
      /                                  tori  a  unor  spectacole  de   voluţie   o   alunecare   (leri-   producţie  va  contribui,  fă­
     Ü         aplauze   la   scenă   deschisă   [¡hulă,   tendinţa  de   a  se   cilă)  spre  revistă,  brigada   ră  îndoială,  la  o  şi  mai   priză   veriiicală   Ia   şi  public.   mat,  spectacol  în  care  u-
                                                                                                                                                                excelenţi
               evoluţia  echipelor  şi  inter­
                                                                                                                                               „O-
                                                                                                                                                                         ca
                                                                                                                                                         adori
                                                                                                                           Alexandre
                                                                                                                                    Dumas
                                                                                                                                                    nor
                                                                                                                                             n
      •t...    preţilor  din  judeţele  Con­  ridica  la  nivelul  profesio­  reccplînd   din   ce   în   ce   activă  participare  a  brigă­  mul  cil  mască  de  fier   fac   Rictmrd  Chambcrlain,  .  Loiz-
      irllstí-  stanţa,  Vrane  ca,  Sălaj,  Ar­  nist  de  montare  şi  inter­  mai  multe  clemente  revu­  zii  artistice  la  viata  soci-   parte  din  aceste  descope­  is  Jourdan,  Ralpli  Richard-
               geş,   Bihor,   UIov,   Teleor­  pretare.  iji,  de  ce  să  nu   istice.   Spre   deosebire   de   ul-economică,   la   modelarea   riri   ale   cinematografului.   son,  set  li  se  asigure  pista
      — ü-     man, Mureş şi Gălafi.     recunoaştem,   iaţă   de   es­  vechile  brigăzi  artistice  în   conştiinţelor.   Stadiul   actu­  Bineînţeles,   ecranizarea   optime   de   evoluţie.   Un
       b&r-     Din  gala  de  ieri,  în  cen­  tradele   prolesionisle,   în   care   echipa   debita   măi   al  atins  de  brigăzile  artis­  relativ  recentă  «  lui  Mike   alt  atuu  al  Ulmului  îl  con­
      inter-   trul  aten(ici  s-a  situat  mu­  lipsa   unor   vedete   sau   a   mult suu mai puţin mono-  tice   demonstrează   remar­  Newell;  pc  un  scenariu  de   stituie   privirea   vag   perşi*
      cle la   zica   lolk,   aproapo   licoare   unor  montări  mai...  costi­  ■ ton o listă de realizări şi  cabile  resurse  de  creativi­  William  Bast,  nu  este  pri­  Uantă  a  regiei.  De  la  în»
               judeţ   prezentînd   interpreţi   sitoare,   amatorii   au   su­  ■  carenţe  pe  canavaua  unei   tate,  în  lumina,  principii­  ma   în   cazul   romanului   ccput  şl  pînă  la  sfîrşit  ne
     1         individuali   sau   grupuri.   plinit   aceste   „carenţe"   melodii   la   modă,   astăzi   lor  elice,  şi  civice  călăuzi­  „Omul  cu  mască  de  fler".   urmăreşte   senzaţia   cîfl
     că iu-    Din   rîndul   acestora   s-au   printr-un   umor   de   bună   brigada  face  uz  de  arsena­  toare   ale   întregii   noastre   Subiectul   generos   în   cu­  Newell  ne  invită  la  com
     onală     impus  după  cum  era  şi  li-   calitate  şi  o  satiră  ce  nu   lul  revistei  ce  ca  ce  duce   vieţi.  lori   pitoreşti,   în   situa(H   plicitate,  pe  noi,  spectato­
               resc  cunoscuţU  solişti  Mir-   trage   cu   tunu-n   vrăbii...   la   realizarea   unui   micro-   Astăzi  intră  în  .  concurs   dc  mare  efect,  s-a  dovedit   rii   secolului   XX,   asigu*-
               cea   Vintilă,   Valeriu   Ste-   Notăm  în  acest  sens  ior-   spcctacol   agreabil,   intere­  artiştii   amatori   din   jude­  a  fi  şi  de  această  dală   rîndu-ne  la  tot  pasul  că,
               rian   (lliov),   dar   şi   nu­  matiiic  din  Piteşti,  Oradea   sant.  Aşa  a  fost  cazul  bri­  ţele  Vaslui,  Bacău,  Sucea­  inepuizabil.  dacă  acceptăm  regula  jo­
               me  mai  puţin  cunoscute  pe   şi   Galafi,   sau   spectacolul   găzilor   apartinînd   cămi­  va,   Caraş-Sevcrin   (orele   Este  vorba  de  un  iilm   cului,  vom  avea  parte  dc
     dăcini.   iirmamentul   acestui   gen   de  excepţie  al  estradei  ca­  nelor   culturalo   din   Stîrci   10,00—12,30J,   Vîlcea,   Ti­  de  capă  şi  spadă,  inspirat   o  plăcută  deconectare,  fă­
               muzical,   ca   Violeta   Bur-   sei  de  cultură  din  Alexan­  (Sălaj),   Storobăneasa   (Te­  miş,   (orele   16,30—18,30),   dintr-o   perioadă   pe   care,   ră   ca   exigentele   noastre
     îmbată   'iZ  seu  (Argeş),  Tolan  Ilru.ş-   dria.           leorman),   1băneşti   (Mu­  Ialomiţa,   Gorj,   Neamţ   şi   de  epoca  de  strălucire  a   estetice  să  fie  ,,lîrlte“  IS;
               că   (Bihor),  Vasiic   Şeicaru   Cîl  priveşte  brigăzile  ar­  reş),   sau   cele   aparfi   Muramurcş   (orele   19,00—   muşchetarilor,   o   despart   vreun  compromis.  „OfiiiU  ■
               (Galaţi),  precum  şi  grupu­  tistice  şi  formaţiile  de  sa­  nînd   unor   întreprin­  22,00).         două  decenii.  E  inutil  să   cu  mască  de  fier"  este,  !
               rile   lolk   „Albatrosul"   tiră şi umor, etapa repu-  deri — întreprinderea de    CAROL DROZD            facem  referiri  mai  concre­  deci,   un   incontestabil   prl-t
               (Constanta),   Palatului   cul­                                                                            te   la   factologia   Ulmului,   lej  de  distrac(ie  în  limi­
               turii   din   Piteşti,   „Straja"                                                                          deoarece   romanul   e   mult   tele bunului gust.
               şi   căminului   cultural   din                                                                            prea  cunoscut.  Ceea  ce  se
               Popeşti   (Bihor),   „Mureşul"                                                                             retine, înainte de toate, în       AL. COVACI
     00 lîa-   (Mureş)  sau  grupul  sindi­
     |U; 7,oo   catului   învălămînt   Bîrlad.                                                                                            MARTHA BIBESCU
     uevista
      mclo-    Repertoriul,  av'md  ca  lun-
     c  ştiri;   dament   piesele   cu   înalt                                                                              Jurnal politic (1939-1941)
     :   10,00   mesaj   patriotic,   acurateţea
     ,03  Kc-   exprimării   lirice,   realizarea
       10,10                                                                                                                Cu  lotul  remarcabilă  ini­  justificată   dc   adincul   şi
     0  Búle­  participării   artist-public   Iu                                                                          ţiativa  Editurii  Politice  dc   permanentul   ei   sentiment
    las  cul­  actul  cultural  —  iată  doar                                                                             a  tipări  o  selecţie  a  în­  patriotic,   personaje   ale   e-
    ca  „li­   cltcva   argumente   privind
    tadlo  —   succesul interpreţilor.                                                                                    semnărilor  din  I,jurnalul“  .  pocii  care  neglijau  sau  nu-;
    3  ştiri  ;                                                                                                           Marlhei   Bibcscu.   Perioadei   cunoşteau   prea   multe   din
    olcloru-     Pormaţiîle   ele   estradă                                                                               înscrise  pe  copertă  (1939—   virtuţile   poporului   român.
    iedalion   prezente  în  această  etapă,                                                                                                       Portretele   lui   lîiller,   Mu-
    us  Ţel-   mult  mai  numeroase  decît                                                                                1941)  nu  mai  trebuie  să-J
    3 ; 15,00   în  prima  ediţie  a  Festiva­                                                                            adăugăm   multe   lucruri   solini,   regelui   Carol,   slnt
     Radio-                                                                                                               pentru  a  ne  da  seama  că   opere  ale  unui  spirit  •lu­
    livertis-   lului   national   „Cînlarco                                                                              îi.   aparţin   anii   negri   ai   cid,   pătrunzător.   „Jurna­
    )  Orele   României", au demonstrat                    Brigada artistică »Albatrosul- constanţa.
    ,  cintc-                                                                                                             pregătirii  şi  declanşării  de   lul“   constituie   o   dovadă
    melodli                                                                                                               către  lascism,  a  celei  mai   în   plus   a   respingerii   de
    Azi,  in                                                                                                              mari   conflagraţii   mondia­  către  opinia  publică  româ­
    lofonică                                                                                                              le.                .  :  nească,  de  cercurile  poli­
    borează
    maşcu  ;                                                                                                                Scriitoare   română   de   tice  cu  vederi  largi,  inte­
    ş  ;  22,00                                                                                                           expresie   franceză,   autoa­  lectuali  de  renume,  a  ide­
     Muzici                                                                                                               rea  jurnalului  dc  Iată  adu­  ologici   şi   terorii   fasciste.
    :tin   de                                                                                                             ce  mărturii  noi,  închegate   Cu  ironic  şi  indignare  îşi
    i stop
                                                                                                                          .¡a   scară   europeană,   de   manifestă   ăuloarea   atitu­
                                                                                                                          martor  ocular,  despre  ne­  dinea   de   condamnare   a
    l a ctúa -                                                                                                            fastul  apogeu  al  fascismu­  legionarilor.   Trăind   în
    melodii                                                                                                               lui  şi  politica  conciliatoa­  cercurile  înalte  ale  diplo­
    şi   ale
    nclocu—                                                                                                               re,  la  fel  de  nefastă,  faţă   matici,  Marlha  Bibcscu  cu­
    ri   sub                                                                                                              de  pretenţiile  tot  mai  sii-   noştea   bine   legăturile   le­
    ;; 19,00—                                                                                                             dătqar.e  ale  criminalilor  de   gionarilor  cu  nazismul,  la«j
    nor.
                                                                                                                          sub   semnul   crucii   încîrli-   fa  şi  esenţa  lor  criminală»
                                                                                                                          gatc.                      Jurnalul   politic   al   Mat-:
                                                                                                                            în   jurnalul   dens   al   thei  Bibcscu  se  citeşte  CU
                                                                                                                          Marlhei  Bibcscu  colcăie  o   sufletul  Ia  gură.  O  notă  a-
                                                                                                                          lume   complicată,   monarhi,   partc   pentru   alcătuitorii
                                                               HH
                                                               illPIlPIf                                                  pifliticieni,   miUtari,   scrii­  notei   introductive,   exce­
     i masca                                                                                                              tori,  jurnalişti,'  oameni  de   lenţii   Cristian   Popişteanit
      Oraşul
     vrfijito-                                                                                                            linei.  Dc  multe  ori,  autoa­  şi Nicolae Minei.
     HUNE-                         Brigada artistică a Combinatului de prelucrare a lemnului — Piteşti.                   rea judecă, cu asprime        VALERIU BARGAU
     regăsită
     lacăra) ;
     ga lume
     Ibul ilu-                          fructiferi   pentru   zestrea   dc   •  nouă,  beneficiind  dc  aparta­
     (Arla) ;                           miine a localităţii lor.  mente   confortabile.   (NICU     AZI E... POIMIINE    folosite   de   autoturismele   fost  cheltuiţi  mulţi  bani  cu
    ionstruc-                                                    SBUCHEA, corespondent).                                 lucrătorilor   din   serviciul   amenajarea   acestei   unităţi.
     : Cloco-                             'case noi pentru             O   LUCRARE
    Unlrea) ;  mmu                            LOCUITORII                                         „Alo,   11048   Hunedoara?   circulaţiei,   abia   s-a   oprit   Cu  toate  acestea  Î.C.S.  A-
    Noieni-                                   HAŢEGULUI              MONUMENTALA               întreprinderea   de   prelu­  în  faţa  scărilor  din  apropi­  limentara   îşi   permite   lu­
   nat tren                              De  curind,  colectivul  şantie­  IN   CONSTRUCŢIE    crări  şi  achiziţii  ?  Azi  e   erea   „birtului   popular",   xul  să  o  fină  închisă  atita
    ;  • LU-                            rului   de  construcţii  din  ora­  La   intrarea   in   Brad,   din­  poimîine!   V-o   amintim   în   unde  îl  aşteptau  cîţiva  a-   vreme.   Cum   permit   acest
   pâ   mine                            şul  Haţeg  a  terminat  un  nou   spre   Deva,   acolo   unde   dru­
   trai);  Vis       GOSPODARII         bloc,  situat  în  cel  mai  tinăr   mul  spre  Oradea,  se  despar­  scris,   in   locul   conducerii   mici aflaţi „la o bere“.  lucru   Consiliul   popular
   itoresc)  ;   livezile   şl   grădinile   din   cartier   al   acestei   localităţi.   te   de   oraş,   călătorul   c   îu-   Şcolii  generale  nr.  11  Hu­  Sperăm că ecourile a-   municipal  Deva  şi  organe­
   rlilc  1-IÎ   Auinoasa   s-au   îmbogăţit,   in   Blocul  are  32  de  apartamen­  timpinat   dc   un   mic   şantier.   nedoara   care,   telefonie   a   ccstei sirene vor li ajuns   le comerciale?
   ÎEA  :  în­  primăvara   acestui   au,   cu   te   cu   două   şl   trei   camere.   Este   dc   fapt   şantierul   unei
   tinerit!)  ;   încă  2  200  dc  meri,  peri  şi   La  parter  se  vor  deschide  u-   lucrări   de   artă,   un   obelisc,   lăcut-o   mereu   în   ultimele   pînă la cei în drept, care'
              pruni.   Gospodarii   de   aici,   nităţi comerciale.  inspirat   din   tradiţin   acestor   trei   săptămhii   de   cînd   ar face bine să-i ia... piu­  CINE-I VINOVAT ?
   pectorul
   toresc) ;  la   îndemnul   consiliului   popu­  In  feiul  acesta,  alte  32  de   locuri  în  care  istoria  e  pre­  promiteţi   că   veniţi...   poi­  itul.
    ; ciudată   lar comunal, au plantat pomi  familii se vor muta in casă  zentă la tot pasul.  mîine  să  ridicafi  cele  cl-                      Două  maşini  de  balolat
    AD : Un                                                                                                                                       paie  n-au  lucrat  la  C.A.P.
     a roşie);                                                                                 teva  sute  de  kg  dc  textile
    pe$, seri-                                                    agcn(i  de  circulaţie.  (N.B. s  colectate  de  elevi.  Nu  de                 Căstău  o  întreagă  zi  din
    Capcana      Micuţii  agenţi  de  circu­                                                                                                      cauză  că  nu  aveau  colaci
    ; GEOA-    laţie'  —  cu  chipiurile  lor                     —  pe  maşină  scria  „ŞCOA­  alta,   dar,   alaltăieri,   în                   de  sîrmă  pentru  legat,  deşi
    mlonistul   albe  şi  centurile  cu  diago­  mmmm             LĂ"  ?!)...  Ceva  mai  încolo,                                                 unitatea  sc  allă  la  o  dis­
    HAŢEG:     nală  —  postaţi  la  traver­                      în  lata  magazinului  „Aulo-   convorbirea   telelonică   cu
   e, - seriile                                                                                tovarăşa   D.   Chintouanu,                        tanţă  dg  numai  cîţiva  kilo­
     azi: Bă-  sări   sau   intersecţii   de                      moto“,  la  numai  cîţiva  me­                                                  metri  de  sediul  S.M.A.  O-
     :
   134 ; CA-   străzi,   alcătuiesc   de   acum                   tri  de  semnul  de  interdic­  comandanta  unităţii  de  pi­                   răştie,  sîrma  puţind  li  a-
   ol.  (Casa   o  imagine  lot  mai  frec­                       ţie,   stafioncază   autoturis­  onieri  de  la  Şcoala  gene­  „VIZITAŢI PESCĂRIA“,
   RIA: Po-                                DE CE?                                                                                                 dusă  la  Căsiău  in  cel  mult
   rlurcşul);  ventă  in  tabloul  cotidianu­                     mul   2-FID-3116,   încurcînd   rală  nr.  11  Hunedoara,  aşa   Această   reclamă,   care   o  jumătate  de  oră.  Cine-i
    miliardar   lui  citadin.  Este  o  imagine                   circulaţia  de  mai  bine  dc                          ¡¡ne  loc  de  Urmă  unităţii   de  vină  ?  Sîrma,  pentru  că
    C i Ava-   impusă   de   actualul   iureş                     jumătate  de  oră,  spre  ne­  aji  promis  —  pentru  a  cita   din  B-dul  dr.  Petru  Groza   nu  s-a  dat  de-a  rostogolul
               al  traliculuî  rutier,  pe  care   vardelor   Dacia   şi   Corvin   mulţumirea lui Lorincz.  oară!       nr.  27  din  Deva,  îndeamnă   de   la   Orăştic   pînă   la
               o   pregătesc   cu   trudă   şi   din  Hunedoara  —  prezenţi   —  Ştie  că  nu  poate  sta­  De  aceea  v-am  „sunat"   cumpărătorul   şă-i   treacă   C.A.P.   Căstău/   în   ce-i
               migală  în  şcoli  —  in  for­  la  posturi,  agenţii  de  cir­  ţiona  mai  mult  de  5  mi­  astăzi  în  scris.  Ştiţi  cum   pragul.  Numai'că  acest  lu­  priveşte  pc  tovarăşii  de  la
               mă  incipientă,  chiar  şi  în   culaţie   Lorincz   Zollan   şl   nute,  dar  nici  cărl  pasă!   c cu „verba volant".  cru  nu-i  posibil.  De  ce  ?   S.M.A.,  ci  n-au  nici  o  vi­
               grădiniţe  —  dascăli  griju­  Covaci  Laioş,  elevi  în  cla­  li  lămureşte  el  pe  cei  din           Nu-i  posibil  pentru  că  a-   nă ?!
               lii,  sprijiniţi  efectiv  dc  lu­  sa  a  VH-a  „C“  a  Şcolii-  jur.          ÎN ŞUIER DE SIRENA...    cesta   îşi   întîmpină   clien­
               crători   de   specialitate.   Ei   generale  nr.  6,  de  fiecare   Şi,   asemenea   dezamă­             ţii  cu  lacătul  pe  uşă.  La   EXTRA ŞI NU PREA..7
     pentru                             dată  cînd  reuşesc  să  sto­  giri  au  mai  trăit  în  acea
   remea va    îi  obişnuiesc  pe  copii  cu   peze  la  timp  bolizii  pe  pa­  zi  micuţii  agenti  dc  circu­  Deşi   accesul   autoturis­  început,   acum   cîteva   luni
   continua    alfabetul   ordinii   şi   disci­  tru  ro[i  —  reaminlindu-le   laţie.        melor  pe  platlorma  din  ju­  în  urmă,  a  iost  pusă  în   Zilele   trecute   la   unita­
   Cerul va    plinei nu numai în şcoală.  conducătorilor  auto  că  pi­                       rul  halei  obor  din  Hune­  geam  o  bucată  ele  hîrtie   tea  C.L.F.  nr.  8  din  Hune­
                                                                                                                         pe  care  scria  :  „închis,  caz
   9. Vîntul     Că,   uneori,   micuţii   a-   etonii   au   prioritate   pe   Dc  cc  tovarăşi...  oameni   doara   este   interzis,   puţini   doara,  s-a  primii  cantita­
    al slab.   gen(i  dc  circulaţie  —  din   trecerile   marcate   —   în   mari,   goliţi   de   conţinut   sînt  conducătorii  auto  ca­  dc   boală".   După   ce   s-a   tea  dc  105  kg  roşii.  Pe
                                                                                                                         terminat  bolitul,  a  fost  pu­
   unu între   prea  mult  zel  —  îşi  mai   priviri  le  apar  ■  sclipirile   sămînta  de  ordine  şi  dis­  re   respectă   indicatoarele   să  în  geam  altă  bucată  dc
   imperatu-   depăşesc   atribuţiile,   este   izbînzii.  Uneori  însă,  îi  în­  ciplină,  sădită  cu  trudă  în   plasate  la  loc  vizibil.  Ba  u-   hîrtie   pe   care,   da   astă   lactură   scria:   „calitatea
     0 şi H    adevărat.   Cei   mai   mulţi   cearcă   dezamăgirea,   care   conştiinţa  copiilor  ?  De  ce   nil  îşi  permit  aici  chiar  şi   dată,   scria   „închis   pentru   exiia".  Dar  o  bună  parte
    ,ă slabă   dintre  cci  mari  (ca  să  nu   la  ei  ia  proporţii  uriaşe,   încercaţi   să   le   însullaţi   unele  extravagante,  ce-i  ba­  dintre   roşii   erau   alterate.
               mai  vorbim  de  părinţi!)  îi   de basm.          ideea  greşită  că  legile  pol   gă  în  speriefi  pe  cei  din   renovare".  Iată  dar  cum  o   A  iost  nevoie  de  o  resor-
   ne în gc-   privesc   totuşi   cu   blîn-   lată  l  Deşi  de  pe  ambe­  ii   interpretate   după   bunul  ■ţ  jur.  Duminică  I  iulie  a.c.,   unitate   special   amenajată   tare   a   acestora,   ceea   ce
     în curs   deţe  şi  aclmira[ie,  cu  înţe­  le   trotuare   pietonii   s-au   plac  ?  De  ce  uilati  că,  cel   de  pildă,  pe  la  orele  13,00,   pentru   desfacerea   peştelui
   .ră. izolat   legere.  Şi,  spre  neasemui­  angajat în traversare,  mai  adesea,  copiii  sînt  fi­  posesorul   autoturismului   şi  a  produselor  din  peşte,   i-a   tăcut   pe   cumpărători
   descărcări   ta  şi  copilăreasca  lor  sa­  ■ „Duda 1300"   l-HD-8653  deli  imitatori  ai  oamenilor   l-HD-8399  a  intrat  în  vite­  stă  închisă  de  mai  bine  de   să  zîmbească:  extra  şi  nu
                                                                                               ză  pe  platlorma  şi,  în  şu­
    cădea a-   tisfacţie, le dau ascultare.  accelerează,   ncluînd   în   mari ?              ierul  strident  al  unei  si­  trei   luni,   pc   baza   unor   prea...  (V.  GRIGORAŞ,  co­
                 ...La intersecţia . bule-  seamă semnalele micuţilor     SABIN IONESCU        rene asemănătoare celor   motive... nemotivate. Au  respondent).
   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31