Page 26 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 26
iBATA, 7 IULIE 1979 l’ag. 5
Cea de « treia 7.1 a reu dispozitive, ştanţe, matri
niunii linale a Întrecerii ţe şi scule aşchieloare
SI brigăzilor artistice,, colec Focşani, Combinatului de
tivelor de satiră şi umor, prelucrare a lemnului' Pi
iormaţiilor de estradă şi teşti, întreprinderii „Soli
muzică uşoară a lost în to daritatea" din Oradea, cea
í>ol- nul şi la nivelul primelor a ¡şantierului naval Galaţi. Omul cu masca de f >er
ípiso- două zile, adică la înălţi JURNAL Pătrunderea sa mai adîn-
mea tuturor aşteptărilor. că în prohmzimea proce Exislă scriilori, care o- cazul Ulmului lui Newell,
deţeni Publicul devean, care a selor şi relaţiilor.cc struc dată descoperiţi de cine este disponibilitatea regi
umplut pînă la rcluz sala DE FINALA (III) turează societatea noastră, matograf, revin cu perio zorului dc a opera în baza
Casei de cultură a urmă mai ales prin încercările dicitate pe ecrane. Inte literară cu o mmn foarte
esetilţ unor condeie apaiţinînd
rond« rit cu îneîntare şi a înso din nou posibilitatea reali biicană de la Deva de oamenilor muncii direct resant, filmul a ştiut în inspirată, în aşa fel încll
ţit tot timpul celor peste
totdeauna
aleagă
să rezulte un spectacol di
ca
să
a zece orc de spectacol cu zării de către artiştii ama monstrează cu iiecare e- implicaţi în procesul de materie primă operele cu namic, captivant, bine rit
/ tori a unor spectacole de voluţie o alunecare (leri- producţie va contribui, fă
Ü aplauze la scenă deschisă [¡hulă, tendinţa de a se cilă) spre revistă, brigada ră îndoială, la o şi mai priză veriiicală Ia şi public. mat, spectacol în care u-
excelenţi
evoluţia echipelor şi inter
„O-
ca
adori
Alexandre
Dumas
nor
n
•t... preţilor din judeţele Con ridica la nivelul profesio reccplînd din ce în ce activă participare a brigă mul cil mască de fier fac Rictmrd Chambcrlain, . Loiz-
irllstí- stanţa, Vrane ca, Sălaj, Ar nist de montare şi inter mai multe clemente revu zii artistice la viata soci- parte din aceste descope is Jourdan, Ralpli Richard-
geş, Bihor, UIov, Teleor pretare. iji, de ce să nu istice. Spre deosebire de ul-economică, la modelarea riri ale cinematografului. son, set li se asigure pista
— ü- man, Mureş şi Gălafi. recunoaştem, iaţă de es vechile brigăzi artistice în conştiinţelor. Stadiul actu Bineînţeles, ecranizarea optime de evoluţie. Un
b&r- Din gala de ieri, în cen tradele prolesionisle, în care echipa debita măi al atins de brigăzile artis relativ recentă « lui Mike alt atuu al Ulmului îl con
inter- trul aten(ici s-a situat mu lipsa unor vedete sau a mult suu mai puţin mono- tice demonstrează remar Newell; pc un scenariu de stituie privirea vag perşi*
cle la zica lolk, aproapo licoare unor montări mai... costi ■ ton o listă de realizări şi cabile resurse de creativi William Bast, nu este pri Uantă a regiei. De la în»
judeţ prezentînd interpreţi sitoare, amatorii au su ■ carenţe pe canavaua unei tate, în lumina, principii ma în cazul romanului ccput şl pînă la sfîrşit ne
1 individuali sau grupuri. plinit aceste „carenţe" melodii la modă, astăzi lor elice, şi civice călăuzi „Omul cu mască de fler". urmăreşte senzaţia cîfl
că iu- Din rîndul acestora s-au printr-un umor de bună brigada face uz de arsena toare ale întregii noastre Subiectul generos în cu Newell ne invită la com
onală impus după cum era şi li- calitate şi o satiră ce nu lul revistei ce ca ce duce vieţi. lori pitoreşti, în situa(H plicitate, pe noi, spectato
resc cunoscuţU solişti Mir- trage cu tunu-n vrăbii... la realizarea unui micro- Astăzi intră în . concurs dc mare efect, s-a dovedit rii secolului XX, asigu*-
cea Vintilă, Valeriu Ste- Notăm în acest sens ior- spcctacol agreabil, intere artiştii amatori din jude a fi şi de această dală rîndu-ne la tot pasul că,
rian (lliov), dar şi nu matiiic din Piteşti, Oradea sant. Aşa a fost cazul bri ţele Vaslui, Bacău, Sucea inepuizabil. dacă acceptăm regula jo
me mai puţin cunoscute pe şi Galafi, sau spectacolul găzilor apartinînd cămi va, Caraş-Sevcrin (orele Este vorba de un iilm cului, vom avea parte dc
dăcini. iirmamentul acestui gen de excepţie al estradei ca nelor culturalo din Stîrci 10,00—12,30J, Vîlcea, Ti de capă şi spadă, inspirat o plăcută deconectare, fă
muzical, ca Violeta Bur- sei de cultură din Alexan (Sălaj), Storobăneasa (Te miş, (orele 16,30—18,30), dintr-o perioadă pe care, ră ca exigentele noastre
îmbată 'iZ seu (Argeş), Tolan Ilru.ş- dria. leorman), 1băneşti (Mu Ialomiţa, Gorj, Neamţ şi de epoca de strălucire a estetice să fie ,,lîrlte“ IS;
că (Bihor), Vasiic Şeicaru Cîl priveşte brigăzile ar reş), sau cele aparfi Muramurcş (orele 19,00— muşchetarilor, o despart vreun compromis. „OfiiiU ■
(Galaţi), precum şi grupu tistice şi formaţiile de sa nînd unor întreprin 22,00). două decenii. E inutil să cu mască de fier" este, !
rile lolk „Albatrosul" tiră şi umor, etapa repu- deri — întreprinderea de CAROL DROZD facem referiri mai concre deci, un incontestabil prl-t
(Constanta), Palatului cul te la factologia Ulmului, lej de distrac(ie în limi
turii din Piteşti, „Straja" deoarece romanul e mult tele bunului gust.
şi căminului cultural din prea cunoscut. Ceea ce se
Popeşti (Bihor), „Mureşul" retine, înainte de toate, în AL. COVACI
00 lîa- (Mureş) sau grupul sindi
|U; 7,oo catului învălămînt Bîrlad. MARTHA BIBESCU
uevista
mclo- Repertoriul, av'md ca lun-
c ştiri; dament piesele cu înalt Jurnal politic (1939-1941)
: 10,00 mesaj patriotic, acurateţea
,03 Kc- exprimării lirice, realizarea
10,10 Cu lotul remarcabilă ini justificată dc adincul şi
0 Búle participării artist-public Iu ţiativa Editurii Politice dc permanentul ei sentiment
las cul actul cultural — iată doar a tipări o selecţie a în patriotic, personaje ale e-
ca „li cltcva argumente privind
tadlo — succesul interpreţilor. semnărilor din I,jurnalul“ . pocii care neglijau sau nu-;
3 ştiri ; Marlhei Bibcscu. Perioadei cunoşteau prea multe din
olcloru- Pormaţiîle ele estradă înscrise pe copertă (1939— virtuţile poporului român.
iedalion prezente în această etapă, Portretele lui lîiller, Mu-
us Ţel- mult mai numeroase decît 1941) nu mai trebuie să-J
3 ; 15,00 în prima ediţie a Festiva adăugăm multe lucruri solini, regelui Carol, slnt
Radio- pentru a ne da seama că opere ale unui spirit •lu
livertis- lului national „Cînlarco îi. aparţin anii negri ai cid, pătrunzător. „Jurna
) Orele României", au demonstrat Brigada artistică »Albatrosul- constanţa.
, cintc- pregătirii şi declanşării de lul“ constituie o dovadă
melodli către lascism, a celei mai în plus a respingerii de
Azi, in mari conflagraţii mondia către opinia publică româ
lofonică le. . : nească, de cercurile poli
borează
maşcu ; Scriitoare română de tice cu vederi largi, inte
ş ; 22,00 expresie franceză, autoa lectuali de renume, a ide
Muzici rea jurnalului dc Iată adu ologici şi terorii fasciste.
:tin de ce mărturii noi, închegate Cu ironic şi indignare îşi
i stop
.¡a scară europeană, de manifestă ăuloarea atitu
martor ocular, despre ne dinea de condamnare a
l a ctúa - fastul apogeu al fascismu legionarilor. Trăind în
melodii lui şi politica conciliatoa cercurile înalte ale diplo
şi ale
nclocu— re, la fel de nefastă, faţă matici, Marlha Bibcscu cu
ri sub de pretenţiile tot mai sii- noştea bine legăturile le
;; 19,00— dătqar.e ale criminalilor de gionarilor cu nazismul, la«j
nor.
sub semnul crucii încîrli- fa şi esenţa lor criminală»
gatc. Jurnalul politic al Mat-:
în jurnalul dens al thei Bibcscu se citeşte CU
Marlhei Bibcscu colcăie o sufletul Ia gură. O notă a-
lume complicată, monarhi, partc pentru alcătuitorii
HH
illPIlPIf pifliticieni, miUtari, scrii notei introductive, exce
i masca tori, jurnalişti,' oameni de lenţii Cristian Popişteanit
Oraşul
vrfijito- linei. Dc multe ori, autoa şi Nicolae Minei.
HUNE- Brigada artistică a Combinatului de prelucrare a lemnului — Piteşti. rea judecă, cu asprime VALERIU BARGAU
regăsită
lacăra) ;
ga lume
Ibul ilu- fructiferi pentru zestrea dc • nouă, beneficiind dc aparta
(Arla) ; miine a localităţii lor. mente confortabile. (NICU AZI E... POIMIINE folosite de autoturismele fost cheltuiţi mulţi bani cu
ionstruc- SBUCHEA, corespondent). lucrătorilor din serviciul amenajarea acestei unităţi.
: Cloco- 'case noi pentru O LUCRARE
Unlrea) ; mmu LOCUITORII „Alo, 11048 Hunedoara? circulaţiei, abia s-a oprit Cu toate acestea Î.C.S. A-
Noieni- HAŢEGULUI MONUMENTALA întreprinderea de prelu în faţa scărilor din apropi limentara îşi permite lu
nat tren De curind, colectivul şantie IN CONSTRUCŢIE crări şi achiziţii ? Azi e erea „birtului popular", xul să o fină închisă atita
; • LU- rului de construcţii din ora La intrarea in Brad, din poimîine! V-o amintim în unde îl aşteptau cîţiva a- vreme. Cum permit acest
pâ mine şul Haţeg a terminat un nou spre Deva, acolo unde dru
trai); Vis GOSPODARII bloc, situat în cel mai tinăr mul spre Oradea, se despar scris, in locul conducerii mici aflaţi „la o bere“. lucru Consiliul popular
itoresc) ; livezile şl grădinile din cartier al acestei localităţi. te de oraş, călătorul c îu- Şcolii generale nr. 11 Hu Sperăm că ecourile a- municipal Deva şi organe
rlilc 1-IÎ Auinoasa s-au îmbogăţit, in Blocul are 32 de apartamen timpinat dc un mic şantier. nedoara care, telefonie a ccstei sirene vor li ajuns le comerciale?
ÎEA : în primăvara acestui au, cu te cu două şl trei camere. Este dc fapt şantierul unei
tinerit!) ; încă 2 200 dc meri, peri şi La parter se vor deschide u- lucrări de artă, un obelisc, lăcut-o mereu în ultimele pînă la cei în drept, care'
pruni. Gospodarii de aici, nităţi comerciale. inspirat din tradiţin acestor trei săptămhii de cînd ar face bine să-i ia... piu CINE-I VINOVAT ?
pectorul
toresc) ; la îndemnul consiliului popu In feiul acesta, alte 32 de locuri în care istoria e pre promiteţi că veniţi... poi itul.
; ciudată lar comunal, au plantat pomi familii se vor muta in casă zentă la tot pasul. mîine să ridicafi cele cl- Două maşini de balolat
AD : Un paie n-au lucrat la C.A.P.
a roşie); teva sute de kg dc textile
pe$, seri- agcn(i de circulaţie. (N.B. s colectate de elevi. Nu de Căstău o întreagă zi din
Capcana Micuţii agenţi de circu cauză că nu aveau colaci
; GEOA- laţie' — cu chipiurile lor — pe maşină scria „ŞCOA alta, dar, alaltăieri, în de sîrmă pentru legat, deşi
mlonistul albe şi centurile cu diago mmmm LĂ" ?!)... Ceva mai încolo, unitatea sc allă la o dis
HAŢEG: nală — postaţi la traver în lata magazinului „Aulo- convorbirea telelonică cu
e, - seriile tovarăşa D. Chintouanu, tanţă dg numai cîţiva kilo
azi: Bă- sări sau intersecţii de moto“, la numai cîţiva me metri de sediul S.M.A. O-
:
134 ; CA- străzi, alcătuiesc de acum tri de semnul de interdic comandanta unităţii de pi răştie, sîrma puţind li a-
ol. (Casa o imagine lot mai frec ţie, stafioncază autoturis onieri de la Şcoala gene „VIZITAŢI PESCĂRIA“,
RIA: Po- DE CE? dusă la Căsiău in cel mult
rlurcşul); ventă in tabloul cotidianu mul 2-FID-3116, încurcînd rală nr. 11 Hunedoara, aşa Această reclamă, care o jumătate de oră. Cine-i
miliardar lui citadin. Este o imagine circulaţia de mai bine dc ¡¡ne loc de Urmă unităţii de vină ? Sîrma, pentru că
C i Ava- impusă de actualul iureş jumătate de oră, spre ne aji promis — pentru a cita din B-dul dr. Petru Groza nu s-a dat de-a rostogolul
al traliculuî rutier, pe care vardelor Dacia şi Corvin mulţumirea lui Lorincz. oară! nr. 27 din Deva, îndeamnă de la Orăştic pînă la
o pregătesc cu trudă şi din Hunedoara — prezenţi — Ştie că nu poate sta De aceea v-am „sunat" cumpărătorul şă-i treacă C.A.P. Căstău/ în ce-i
migală în şcoli — in for la posturi, agenţii de cir ţiona mai mult de 5 mi astăzi în scris. Ştiţi cum pragul. Numai'că acest lu priveşte pc tovarăşii de la
mă incipientă, chiar şi în culaţie Lorincz Zollan şl nute, dar nici cărl pasă! c cu „verba volant". cru nu-i posibil. De ce ? S.M.A., ci n-au nici o vi
grădiniţe — dascăli griju Covaci Laioş, elevi în cla li lămureşte el pe cei din Nu-i posibil pentru că a- nă ?!
lii, sprijiniţi efectiv dc lu sa a VH-a „C“ a Şcolii- jur. ÎN ŞUIER DE SIRENA... cesta îşi întîmpină clien
crători de specialitate. Ei generale nr. 6, de fiecare Şi, asemenea dezamă ţii cu lacătul pe uşă. La EXTRA ŞI NU PREA..7
pentru dată cînd reuşesc să sto giri au mai trăit în acea
remea va îi obişnuiesc pe copii cu peze la timp bolizii pe pa zi micuţii agenti dc circu Deşi accesul autoturis început, acum cîteva luni
continua alfabetul ordinii şi disci tru ro[i — reaminlindu-le laţie. melor pe platlorma din ju în urmă, a iost pusă în Zilele trecute la unita
Cerul va plinei nu numai în şcoală. conducătorilor auto că pi rul halei obor din Hune geam o bucată ele hîrtie tea C.L.F. nr. 8 din Hune
pe care scria : „închis, caz
9. Vîntul Că, uneori, micuţii a- etonii au prioritate pe Dc cc tovarăşi... oameni doara este interzis, puţini doara, s-a primii cantita
al slab. gen(i dc circulaţie — din trecerile marcate — în mari, goliţi de conţinut sînt conducătorii auto ca dc boală". După ce s-a tea dc 105 kg roşii. Pe
terminat bolitul, a fost pu
unu între prea mult zel — îşi mai priviri le apar ■ sclipirile sămînta de ordine şi dis re respectă indicatoarele să în geam altă bucată dc
imperatu- depăşesc atribuţiile, este izbînzii. Uneori însă, îi în ciplină, sădită cu trudă în plasate la loc vizibil. Ba u- hîrtie pe care, da astă lactură scria: „calitatea
0 şi H adevărat. Cei mai mulţi cearcă dezamăgirea, care conştiinţa copiilor ? De ce nil îşi permit aici chiar şi dată, scria „închis pentru exiia". Dar o bună parte
,ă slabă dintre cci mari (ca să nu la ei ia proporţii uriaşe, încercaţi să le însullaţi unele extravagante, ce-i ba dintre roşii erau alterate.
mai vorbim de părinţi!) îi de basm. ideea greşită că legile pol gă în speriefi pe cei din renovare". Iată dar cum o A iost nevoie de o resor-
ne în gc- privesc totuşi cu blîn- lată l Deşi de pe ambe ii interpretate după bunul ■ţ jur. Duminică I iulie a.c., unitate special amenajată tare a acestora, ceea ce
în curs deţe şi aclmira[ie, cu înţe le trotuare pietonii s-au plac ? De ce uilati că, cel de pildă, pe la orele 13,00, pentru desfacerea peştelui
.ră. izolat legere. Şi, spre neasemui angajat în traversare, mai adesea, copiii sînt fi posesorul autoturismului şi a produselor din peşte, i-a tăcut pe cumpărători
descărcări ta şi copilăreasca lor sa ■ „Duda 1300" l-HD-8653 deli imitatori ai oamenilor l-HD-8399 a intrat în vite stă închisă de mai bine de să zîmbească: extra şi nu
ză pe platlorma şi, în şu
cădea a- tisfacţie, le dau ascultare. accelerează, ncluînd în mari ? ierul strident al unei si trei luni, pc baza unor prea... (V. GRIGORAŞ, co
...La intersecţia . bule- seamă semnalele micuţilor SABIN IONESCU rene asemănătoare celor motive... nemotivate. Au respondent).