Page 30 - Drumul_socialismului_1979_07

CINICA, 8 IULIE 1979 Pag. 9

Prinlr-o ier ¡cită progra­ „Electromotor" din Timi­
celei de a patra zi a în­ JURNAL DE FINALĂ (IV) şoara, cea a întreprinderii Í Consemnări
spectacol
al
mare,
primul
INE de conlectii din Călăraşi
trecerii brigăzilor artistice, sau a Consiliului unic a-
colectivelor de satiră şi lă a lost aluu-1 şi celor­ mare talent, cu disponibi­ groinduslrial de stat şi
mecanice ! AMINTIREA VOIEVODUIIII
umor, lormafiilor de es­ lalte reprezentative — Ca-, lităţi actoriceşti nebănui- cooperatist Lehliu-sai, a
JLIE tradă şi muzică uşoară a raş-Severin, Vîlcea, Timiş, te. Din acest unghi de ve­ întreprinderii
lomici- început cu reprezentative­ lalomija, Gorj, sau a jude­ dere, marele Festival na­ Sadu, Combinatului de în­
le judeţelor moldovene — ţului Neam/. Dincolo de ţional al muncii şi crea­ grăşăminte Chimice Pia- Cînd s-a săvîrşit acum meiat aici o artă nouă,
Bacău şi Suceava. Dacă talentul artiştilor amatori, ţiei ,,Cîntarca României", tra-Neamt ş.ci. 475 de ani, înlr-o zi din sinteză originală şi subtilă
tru co- în seara precedentă, es­ trebuie să subliniem 1ap­ se dovedeşte un inepuiza­ Şi încă un „amănunt" crucea verii, au vuit toate între artele apusului, răsă­
eagrfi“. trada întreprinderii de tul că finala de la Deva a bil descoperitor de vulori care merită consemnat : clopotele tării şi alai ne­ ritului şi sudului bizantin.
gospodărie locală Galaţi publicul devean, obiectiv, maipomenit de norod, bo­ Cu iiecare bătălie dată, cu
dum- şi solistul lolk Valeriu Pe- cald şi generos cu toţi ieri şi oşteni l-a petrecut iiecare rînduială aşezată,
nişoară din Duda-Bpureni protagoniştii acestei mari în pas mîhnit din cetatea cu iiecare zidire înălţată
li confruntări republicane ur­
i au entuziasmat publicul măreşte într-un număr im­ de scaun a Sucevei pînă şi-a pregătit iară să ştie
devean, evoluţia scenică în cetatea de veci a trecerea în neuilarea le­
il a băcăoanilor şi suceveni­ presionant întrecerea, sa­ Ruinei. „Alîla jale era — gendelor. Dacă legenda
le: Wo- autentice, împlinindu-şi la Casei de cultură din
ea bu- lor s-a situat şi ea la scos în evidentă în mod Deva fiind ocupată la iie­ scria mai tîrziu Ureche, este — cum Irumos zice
înaltul nivel al acestei e- pregnant şi rolul din ce în astfel unul din deziderate­ vornicul — de plîngea toţi un scriitor francez — ceea
stadion tape republicane. Nu nu­ ce mai marc pe care-1 are le sale. (Un bun exemplu care spectacol al zilei ca după un părinte al său, ce trebuie spus despre o
imp — mai la partea de proză, aparatura electrică şi e- în acest sens îl constituie peste capacitatea ei. că cunoştiia toţi că s-au existentă după ce timpul
Astăzi, îiv ultima zi a Fi­
finalele cum s-ar crede, şi în care leclronică din dotarea lor- iormaţiile de estradă ale scăpat de mult bine şi de şl uitarea au purilicat-o,
taţional totdeauna au excelat mol­ mafiilor muzicale. amatorilor care pot o ri­ nalei intră în concurs re­ multă apărătură". Şi lot atunci Ştefan cel Mare es­
n dovenii, ci şi în cea mu­ Etapa republicană a cină concura cu ceJe pro­ prezentativele judefeior el spune că, în acest al te
viitor Maramureş, Satu Măre şi eroul care ilustrează
Calvarul zicală, indilerent dacă ne Festivalului national ,,Cîn­ fesioniste). 47-lea an de domnie, Vo­ ideal acest adevăr. Popo­
relerim la muzica uşoară, tărea României", relevă Din gala de ieri, am re­ municipiului Bucureşti (o- ievodul era „bolnav şl rul îl evocă: „Ştefan,
iodul 2 lolk sau pop. Consemnăm însă şi un alt aspect. Es­ marcat din nou brigăzile rel'e 8,00—12,30 şi 16,30— slab de ani". Era şi liresc
în acest sens numele so­ te vorba despre calitatea artistice ale unor în­ 18,30), Sibiu şi Prahova să fie astiel la capătul Ştefan, domn cel mare,
edesco- listei de muzică lolk Mi- superioară a actului artis­ treprinderi, ca de pil­ (orele 19,00—22,00). Artiş­ unei vieţi de necontenită seamăn pe lume nu are..“
iei (IV) haela Popescu din Sucea­ tic, ceea ce ridică artistul dă cele ale Combinatului tii amatori lmnedoreni se luptă. Doctorului său, Mat- Cel mai mare poet al nea­
„Hai, vor prezenta în faţa ju­ mului îl invocă : „Ştelane,
iepe ,-a va, aplaudată pentru deo­ amator la nivelul profesio­ de prelucrare a lemnului riului şi publicului în ju­ teo Muriano, îi mărturisi­ Măria Ta, tu la Putna nu
LCCZC:.' sebita linele a interpretă­ nistului. Aproape iiecare din Bacău, întreprinderii se : „Sini înconjurat de mai sta..." Numele său,
jort rii. reprezentativă judeţeană constructoare de maşini rul orelor 22,00. duşmani din toate părţile „cel Mare, sel Slînt,- cel
De lapl, partea muzica- aduce în scenă artişti de din Reşiţa, întreprinderii CAROL DROZD şi am purtat 30 de lupte
de cînd sini domnul a- Bun", stîrneşle de aproape
limba ccslci ¡ări, dintre care am cinci veacuri aceeaşi vi­
lost învingător în 34 şi am braţie în spiritualitatea ro­
„Să trăieşti, pierdut două“. Şi în ciu­ mânească. Dacă Eminescu
e Lucealărul, Şleian Voie­
rebarc ? da acestei ncodihne care vod cel Bătrîn e Soarele
nea ioane!“
poale li asemănată cu cea
a apelor de munte, nici­ acestui neam. Doi aştri
Orologiul bătea miezul când Ţara Moldovei n-a care scapără la lei de in­
nopţii cînd dascălul Ioan lost mai puternică şi mai tens sub aceeaşi zodie
Hagiu ieşi cu chitara sa îmbelşugată. Oştean şi înaltă de vară. „Şi cu cît
în faţa cortinei. Purta gospodar, a statornicii se vede această icoană
pantalonul acela de pos­ rânduielile boiereşti, a în­ mai limpede — scrie Nico-
tav, ţesut in casă, şi lăi- zestrat vitejii oaslei, a lae Iorga — cu cît se în­
bărica — portul din co­ iăcut norodului dreptate. ţelege mai desăvîrşit şi se
muna Zăbala pe care nu-1 A întemeiat aşezări, tîr- iubeşte mai mult, cu alîla
părăseşte de-o viaţă. Sala guri şi sate, a ctitorit lo­ şi viitorul se vesteşte mai
,00 Ra­ bun, căci atunci neamul
ita pre- casei de cultură, arhi­ caşuri, a zidit cetăţi, po­
dumini- plină pînă atunci, se ră­ duri de piatră şi lînlîni merge pe drumul strămo­
pentru rise. Cînd „nea Ioan“ a- limpezi în marginea dru­ şului cuminte". Cuvinte
jurnal ; tinse coardele chitarei şi murilor ţării. A iost prie­ peste care nu mai rămîne
Unda
>n com- cîntccu-i — chintesenţă a Formaţia de muzică pop „Katharsis“. Casa de cultură a sindicatelor Bacău. ten meşterilor iscusiţi nimic de adăugat.
G ; 14,45 culegerilor sale folclorice care, graţie dărniciei şi
,00 Clu- de pe meleagurile Covăs­ înţelegerii sale, au înle- RADU CIOBANU
1,00 Al- itei — se răspîndi în sa­
ră mîn- lă, publicul şi-a oprit ră­
,30 No-
coral ; suflarea. A fost o clipă ?
minică ; A fost o veşnicie ? Cine
,30 Tiir- ar fi cutezat s-o întreru­
,15 Jazz pă c-o răsuflare, c-o Epigrame
iphon“ :
21,35 şoaptă ? Şi-n suflete ne
picura, pentru a rămînc PUCUL
; 22,00 Usucă tot ce c moral
Panora- acolo, ncuscată de vreme,
Ring de balada-chcmarc ; „De vii Cu fumul parfumat de Kenl
de ştiri; vara pă la noi / Haida că E un obiect mic, neînsem­
muzical nat SĂPĂTORII
te duc la oi... Hai la noi
cioban la oi...“ de o mu­ Ce-şi tăinuieşte şiretlicul
zicalitate unică. Şi am Sub chipul alb, imaculat Deşi nu este grădinar
uitat că-i miezul nopţii... Ascunde mila şi traiicul. Casmalc are o duzină
Aplauzele, nesfîrşitele a- Şi nu le foloseşte rar
plauze nc-au dezmeticit, „CARTUŞUL" DE KENT Sapă intens, la rădăcină
şi urarea acea pornită
masca
Oraşul din sală : „Să ne trăieşti, E un „cartuş" fenomenal VENIAMIN GOMBOŞIU
HUNE- nea Ioane !“
regăsită LUCIA LICIU Grupul vocal-instrumental „Saniton“. Spitalul judeţean Suceava. Ce nu produce accident Deva
ira) ; In Foto : VIRGIL ON'OIU
;a lume
Lbul ilu-
(Arta);
lată cu
stul săl-
) ; Acel
lat (Rc-
: Alear-
să te
s de ia-
i ; VUL-
.le I-II Podul de Io Grohot Coralii si orele zilei termale
rEA: In-
incrul) 9- .
rul Har- 1 Răspîndirea calcarelor iost adaptată la specilicul m Pacific
NINOA- mezozoice la contactul de­ torenţial. In ielul acesta a, Filozoful german Kant a cat prin examinarea for în a emis o ipoteză' care ex­
Harry presiunii Brad cu Munţii luat naştere un portal omis ipoteza că mareele comparaţie cu coralii ti­ plică, parţial, de ce durata prilejul cercetărilor
ÎICANI : prin care se pierdea apa determinate de atracţia neri, unde aceleaşi cercuri zilei este de 24 şi nu de 26
(7 NO- ■ Bihorului a favorizat dez- Soarelui şi a Lunii produc indică existenţa medie a de ore, cum ar fi trebuit să-- subacvatice din Golful
Un om ? voltarea unor tenomene rîidui Bulzeşti. Ulterior, modificări în durata, zilei unui număr de 361 de zile ajungă după ipoteza lui Mexic, specialiştii fran­
roşie) carstice cu valoare de ti­ prin prăbuşiri, traseul sub­ terestre. Această' ipoteză pe an. Kant. Comprimarea Pă­ cezi, americani şi mexi­
% seriile ni cai. Aşa este podul na­ teran s-a scurtat, azi ră- şi-a găsit o confirmare în Pornindu-se de la aceste mântului — consideră cer­ cani au descoperit pe
AŞTliG : tural de la Grohot — mo­ mînînd numai această lucrările paleontologilor calcule, s-a ajuns la con­ cetătorul •— contribuie la fundul oceanului izvoare
I-1I (Pa- care au descoperit la cora­ cluzia că, în timp, ziua te­ accelerarea mişcării sale,
t munţi nument al naturii de un porţiune de circa 20 ' m lii foarte vechi cercuri con­ restră ar fi trebuit să a- ceea ce compensează, într-o hidrotermale submarine
[U-BAI : pitoresc deosebit. care iormează tunelul sau centrice care indică creş­ jungă la 26 de ore, pe cînd anumită măsură, influenţa active asociate cu sulfuri.
de cul­ Podul de la Grohot este Podul natural Grohot. terea lor- zilnică, stabilind astronomii constată în con­ frânării determinate de ma­ Pe o zonă de 9—10 km
mul din o creaţie a văii Bulzeşli­ Podul de la Grohot face că, în urmă eu 430 milioa­ tinuare că Pământul face ree. Calculele realizate de lungime şi 5tl—100 m lă­
a (Popu- lor. Inlîlnind în cale ma­ pereche fenomenului de a- ne de ani, anul terestru se întreaga rotaţie în jurul Aslanian indică o micşora­ ţime izvorăsc ape termale
-lea stol sivul calcaros al Groho- ceeaşi natură de Ia Ponoa­ compunea din 421 de zile a axei sale tot în 24 de ore. re a razei Pământului cu calde (5—20 grade C) la o
SIME- lului, riul l-a străpuns şi, re din Podişul Mehedinfi. cite 21 de ore fiecare. Cal­ Aşot Aslanian, membru 6,37 centimetri într-o sută adâncime de 2 600 m. în
învinsă ca urmare, podul se pre­ Spre deosebire de aces­ culul realizat prin studie­ corespondent al Academiei de ani, ceea ce constituie orificiile de unde izvo­
un argument matematic în
s T ea Mă- zintă sub lorma unui tu­ ta, Podul de la Grohot es­ rea coralilor a iost verifi- de ştiinţe a R.S.S. Armene, sprijinul ipotezei sale. răsc apele tei-male, aces-
umina) ; nel lung de 18—20 fii. In te mai impresionant, se , tea au o temperatură de
Iincrul); pereţii tunelului, pînă în , pînă la 500 grade. Ele
şi culoa- tavan, se observă nivelu­ ailă în stare naturală, nu ( sînt explicate de specia­
itoresc) ; rile la care a curs rîul în este aleclal de activitatea lişti prin prezenţa unui
vală din tendinţa sa de adîncire umană şi se bucură de ve­ rezervor magmatic foar­
prin eroziune. Explicaţia cinătatea unor locuri deo­ Părul — o arhivă a sănătăţii te superficial. Viteza cu
acestor trepte constă lie sebit de pitoreşti: Cheile » care izvorăsc aceste ape
în eventualele oscilaţii ale Grobotului, Cheile Uibă- ' termale variază între
nivelului de bază local reşţiului, cîmpul cu doline Experienţele efectuate în Ie Centrului medical al U- Din analiza rirului de păr ' 35—70 km/oră. Magneto-
(Valea Crişului Alb în de­ Ponor (Rişculita), Măgura laboratoarele lumii atestă niversităţii din Colorado se poate constata dacă ci­ metrele instalate pe sub-
(S.U.A.) atestă- că părul co­
că firul- de păr conţine o
neva se droghează sau nu.
presiunea Brad), lie (mai Baldovinilor (519 m), Dea­ mare cantitate de informa­ piilor proveniţi din familii­ De asemenea, din analiza 1 marinul american „Alvin“
verosimil) în variaţiile de­ lul Grohot (617 m), Bulzul au detectat lavă de acum
1 pentru ţii privind starea sănătăţii le foarte sărace are un părului reiese dacă omul
reme in bilului văii, legate la rîn- Bulzeşlilor (963- m), Mun­ persoanei căreia îi aparţine. conţinut redus de zinc, ceea trăieşte într-un mediu po­ , 700 000 de ani.
:u cerul dul lor de alternantele cli­ tele Găina (1486 m). Iii firul de păr microele- ce duce la încetinirea rit­ luat ’şi care este elementul în cursul ultimelor cer-
semna- matice din cuaternar. Astfel că merită cu pri­ mentele sânt concentrate mului creşterii şi la atro­ poluant. . cetări s-a reuşit să se
e ploaie, mult superior faţă de can­ fierea funcţiilor gustative.
ări elec- Este probabil că apa rî- sosinţă privilegiul de a Ii Agenţia Internaţională studieze structura unei
ifla mo- ului Bulzeşlilor, inliltrală vizitat, admirat şi păstrat titatea îîi care se află ele Tot la acest simpozion s-a pentru Energia Atomică porţiuni din Dorsala Pa­
ări tem- ca o podoabă a naturii tă­ în sânge sau în urină. Un relevat că adăugarea unei (AIEA) de la Viena a a- cificului (dorsalele sub-
sud-est. printre crăpături în masi­ simpozion desfăşurat la mici doze de zinc în hrana
îă 9 şi 14 vul calcaros, îşi creează, rii noastre, atlîndu-se la Alianţa (S.U.A.) a relevat copiilor respectivi ar duce nunţ'at că este pe cale să ' oceanice sînt formate
21 şi 26 prin dizolvare, un drum numai 250 m de şoseaua la restabilirea funcţiilor elăboreze o metodă-stan- : dintr-un lanţ muntos sub-
pacienţii
că
tul­
cu
subteran,: părăsindu-şi Baia de Criş — Bulzeşti — burări la neurovegetative con­ gustative şi la echilibrarea dard de analiză a firului : marin cu o lungime de
: instabi- Avram Iancu. conţinutului de zinc din de păr, fapt care va duce I 60 000 km care şerpuiesc
îlt noros. cursul de la supraiaţă. Po­ ţinutul de microele- sub toate oceanele şi joa­
le ploaie sibil ca acest drum să ii menle în firul de păr organism. Conţinutul foarte la extinderea-acestei meto­
ări elec- ajutat în formarea unei Prof. NICOLAE CRISTEA este mult crescut faţă de crescut de natriu din păr de şi la uniformizarea re­ că un rol foarte impor­
peşteri care, ulterior, a Buia de Criş nivelul obişnuit. Cercetări-; relevă prezenţa unei cistite. zultatelor. tant în dinamica planetei).