Page 32 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 32
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ !
ANUL XXXI
NR. 6 742
MARŢI,
10 IULIE
1979
4 pagini — 30 liani
CONGRESUL AL XÜ-LEA AL PARTIDULUI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
moment istoric în procesul revoluţionar a primit pe secretarul general
al edificării socialiste şi comuniste a patriei
ai 0. N. U. Kurt Waldheim
Comuniştii, oamenii mun hotărîrea adoptată de Ple Program al partidului, a
cii din judeţul Hunedoara, nara C.C.'al P.C.R. din 4-5 cărui înfăptuire se întinde Luni, 9 iulie, preşedintele pat Ştefan Andrei, ministrul întărirea prestigiului şi ro
alături de întregul nostru iulie ca, în cadrul confe pe o perioadă mai înde Republicii Socialiste Româ afacerilor externe. lului Organizaţiei Naţiuni
partid şi popor, trăiesc mo rinţelor organizaţiilor jude lungată. Se interferează ast nia, tovarăşul Nicolae Secretarul general al lor Unite în soluţionarea
mente de deplină satisfac ţene de partid ce vor avea fel, în interiorul aceluiaşi Ceauşescu, a primit în sta O.N.U. a exprimat, cu acest problemelor con*jlexe ale
ţie şi însufleţire luînd cu loc în pregătirea Congresu proces, momente trecute ca ţiunea Neptun pe Kurt vieţii politice internaţiona
noştinţă de Hotărîrea Ple lui, tovarăşul Nicolae dată calendaristică (Con Waldheim, secretarul gene prilej, întreaga sa satisfac le.
narei C.C. al P.C.R. din Ceauşescu să. fie propus gresul al Xl-lea şi Confe ral al Organizaţiei Naţiuni ţie de a se rcînlîlni cu şe Preşedintele Republicii
4-5 iulie a.c. privind convo pentru funcţia de secretar rinţa Naţională ale partidu lor Unite, care, la invitaţia ful stalului român şi înalta Socialiste România, tovară
carea celui de al XlI-lea general al partidului, prin lui) cu momentul prezent guvernului român, face o apreciere pentru aportul ac şul Nicolae Ceauşescu, şi
Congres al Partidului Co aceasta exprimîndu-se încă (cînd finalizăm obiectivele vizită oficială în ţara noas tiv şi substanţial al Româ secretarul general al O.N.U.,
munist Român. o dată înalta apreciere dată actualului cincinal) şi cu tră.
de întregul partid şi popor, cele viitoare, pe care Con niei, al preşedintelui Nicolae
"ntreaga naţiune a luat La întrevedere a parlici- Ceauşescu, la creşterea şi (Continuare în pag. a 4-a)
contact cu vrerea partidu calităţilor sale dc eminent gresul al XlI-lea le va a-
lui. de fapt cu propria sa conducător, de personalita dopta ca o stipulare a con
aspiraţie, pentru o perioadă te proeminentă a lumii tinuităţii revoluţionare cu
pe care încă n-am în contemporane, activităţii maximă certitudine. Creşterea continuă a nivelului
ceput-o, dar care ne aşteap sale neobosite pentru feri In cuvîntarea rostită la
tă ca ziua de mîine, cu toa cirea poporului şi înflorirea recenta plenară comună a
patriei, pentru pace şi cola
tă încărcătura sa de ideal, borare pe planeta noastră. C.C. al P.C.R. şi Consiliu de trai — preocupare fundamentală
efort şi împlinire. Vorbim, lui ,Suprem al Dezvoltării
Adoptînd celei trei pro Economice şi Sociale, tova
deci, despre un moment vi grame — proiectul de Di răşul Nicolae Ceauşescu a a partidului nostru
itor, dar pe care îl contu rective, programul cercetă definit obiectivele şi sarci
răm astăzi, cu deplina cer
titudine a reuşitei. rii lehnico-ştiinţifice şi cel nile dezvoltării ţării în ur tere a nivelului de trai. Co
a! dezvoltării energeticii — mătorul cincinal şi liniile Ridicarea continuă a nivelului de trai al în rectările aduse de Conferin
O caracteristică definito Congresul al XlI-lea va directoare pînă în 1990. ţa Naţională prevederilor
rie a mersului nostru îna Faptul că încă de pe acum tregului popor, îmbunătăţirea permanentă a Congresului al Xl-lea al
inte o constituie continuita marca, de fapt, legătura in s-au conturat trăsăturile condiţiilor de viaţă şi trai ale tuturor oameni partidului privitoare la ridi
tea neîntreruptă, revoluţio disolubilă ce există în con cincinalului 1981—1985, pre carea nivelului de trai erau
cepţia partidului şi în prac lor muncii, formarea şi dezvoltarea personali menile să facă din cincina
nară,^.o continuitate mereu tica noastră social-istorică cum şi ale unei perioade tăţii umane, creşterea gradului de civilizaţie a lul 1970—1980 elapa cu cele
în al ie proporţii, cu acu înlre două perioade în care mai îndelungate, prezintă o mai substanţiale creşteri ale
mulări permanente şi cu însemnătate practică deose societăţii noastre constituie ţelul suprem, esenţa veniturilor reale şi, în pri
se urmăreşte, în ultimă a-
salturi fireşti spre calităţi naliză, acelaşi scop — în bită, nu numai pentru vii însăşi a politicii Partidului Comunist Român mul rînd a retribuţiei, din
mai înalte. Congresul al făptuirea Programului stra tor, ci şi pentru prezent. în de făurire a societăţii socialiste multilateral toată istoria construcţiei so
XlI-lea al partidului, ce va tegic de făurire a societăţii linii generale avem de-a dezvoltate. cialiste de la noi din ţară.
In elaborarea şi fundamen
avea loc în noiembrie a.c. socialiste multilateral dez face cu o dezvoltare în ca (Din hotărîrea Plenarei Consiliului Naţional al tarea acestui program, fără
va concentra în sine toate voltate şi înaintare a Româ re se pune un accent mai Oamenilor Muncii privind înfăptuirea progra precedent, un merit esenţial
atributele acestei eontinui- niei spre comunism. Obiec mare pe propriile resurse mului de creştere a nivelului de trai în pe revine tovarăşului Nicolae
tf• ♦ i revoluţionare. tivele, sarcinile şi exigen şi forţe, prevăzîndu-se o a- rioada 197(1—1980). Ceauşescu, secretarul gene
ral ' al partidului, preşedin
subliniem în mod deose ţele noii perioade ce va fi numită restructurare a dez tele Republicii, din a cărui
voltării industriale, în care
bii marea satisfacţie eu ca inaugurată odată cu cinci concepţie a izvorît şi sub a
In decembrie 1977, Confe
re oamenii muncii din .ju nalul 1931—1935, fac parte rinţa Naţională a partidului dezvoltare economică şi so cărui directă îndrumare se
cială a României in actualul
deţul Hunedoara au primit integrantă din acest măreţ (Continuare in pag. a 2-a) hotăra pentru întregul popor cincinal şi, indisolubil legat înfăptuieşte.
Programul suplimentar de de acesta, Programul de creş-
(Continuare în pag. a 2-a)
In irnităţiţe Consiliului unic agroindustrial Dobra
EXTINDEREA
Nici un decalaj între lucrările [Chipul luminoşi CAPACITĂŢILOR
DE PRODUCŢIE
din fluxul secerişului ! La Petriia, alături de
actualul laborator de fa
Unităţile agricole din ra mecanizatorii care au an bricare centralizată a
za Consiliului unic agroin gajate în acord global cul produselor de cofetărie şi
dustrial Dobru au reuşit, cu turile de cereale păioase se MitlWliliaiJlimTilIIBIiWIMIIililHI patiserie se află în con
.excepţia cooperativei agri preocupă cu răspundere de strucţie un nou laborator.
cole din Roşea ni, undo orzul folosirea cu randament spo Odată cu darea în ex
a ajuns mai tîrziu în laza rit a fiecărei ore bune de ploatare a acestuia, aici
de recoltare, să finalizeze lucru în cîmp, mai ales în 0 dominantă numită dăruire se va realiza o producţie
intr-un timp scurt şi fără condiţiile specifice acestei anuală in valoare de poş
pierderi secerişul şi înrna- veri bogate in precipitaţii. te 10 milioane lei.
gazinarea întregii producţii Edificator este şi faptul că, Dăruirea cu care un oni măsură să proiecteze lumi Despre Eugen Voicu şi
de orz. în tlux cu recoltatul răspunzînd îndemnurilor des trudeşte la înălţarea unui na dorită asupra acestei tovarăşii săi s-ar putea
s-au efecluat şi celelalte lu prinse din cuvîntarea secre edificiu menit să înfrunte calităţi umane, proprie o- scrie mult şi dens. Bio
veacuri este unul dintre e-
societăţii
socialiste.
crări de sezon, respectiv tarului general al partidu lementele ce însufleţesc şi mului „cartea“ simplă a grafia acestei brigăzi esle
o adevărată filă de istorie
Citind
balotatul paielor şi elibera lui, t o v a r ă ş u l Nicolae umanizează o zidire. Sin muncii colectivului între a evoluţiei unor conştiin
rea terenului, arăturile şi Ceauşescu, la recenta Ple gură această dăruire, şi tot prinderii miniere Petriia ţe. Cînd şi-au luat pe u-
însămînţarea culturilor du nară comună a Comitetului e aptă să dea măsura tim după 6 luni şi ceva de ac meri sarcina de a deveni
ble Central al Partidului Comu pului, să personalizeze o tivitate din acest an, re prima „brigadă a înaltei 15 000 DE CONFECŢII
<oferindu-se la stadiul la nist Român şi a Consiliului identitate umană. Am citit, zultă că dăruirea oameni productivităţi“, evoluţia a-
zi al lucrărilor din campa Suprem al Dezvoltării Eco- în timpul acesta, fertil lor acestora se măsoară în ceasta cunoscuse ascensiuni De la recenta punere în
nii) de seceriş, agronomul nomice şi Sociale a Româ pentru înnoiri, în multe mai multe mii de tone de mari. Mihai Gavril e unul funcţiune, cea mai tinără
şef al consiliului unic a- niei, duminică, 8 iulie a.c., „cărţi ale sufletului“ a- cărbune peste plan. Din a- dintre şefii de schimb din unitate economică din.
ceste „mai multe mii“, pe
ceastă dăruire. B.ucuria de
groindustrial, ing. Mihai Ca- mecanizatorii de la C.A.P. a o regăsi în fiecare om, ste 17 sini mîndria secto Valea Jiului şi din judeţ
zacincu, ne-a relatat că, în mereu cu alte chipuri rului IV. Şi dintre acestea, ION CIOCLEI — Fabrica de confecţii
această săptămînă, se de N. TlRCOB vrem s-o împărtăşim aici. 15 434 tone le dăduse pînă din Vulcan — a realizat
pun eforturi susţinute pen Faptele, cele dc muncă în 4 iulie brigada lui Eu şi expediat beneficiarilor
tru ca în loate unitălile să îndeosebi, sini cele mai în gen Voicu. (Continuare în pag. a 2-a) un număr de 15 000 de ar
fie înlăturate restanţele e- (Continuare in pag. a 2-a) ticole de confecţii.
xistente la eliberarea tere
nului, arături şi semănatul o noua unitate
culturilor duble. In acelaşi
timp, se va trece cu toate ÎN INTERIORUL Prin amenajarea cores
forţele la recoltarea griului punzătoare a unei terase
de pe cele 900 hectare ocu (nefolosită pînă aici), în
pate cu_jiceastă cultură. Fo ZIARULUI cadrul unităţii de alimen
losind la întreaga capaci taţie publică „Tic-Tac“ de
tate combinele din dotare, la autogara Hunedoara a
este posibil ca secerişul „Cin tarea României" fost deschisă zilele aces
griului să fie realizat în tea o plăcintărie,. care
cel mult douăspreze zile răspunde unor doleanţe
bune de lucru în cîmp. Ca mai vechi ale publicului
drele din permanenţa con lă (V) călător. în prezent, aces
siliului agroindustrial, îm ta găseşte aici din belşug
preună cu specialiştii din © Salt calitativ în produse de specialitate,
unităţi au verificat starea preparate în faţa clienţi
lanurilor de grîu şi au sta conţinut şi formă lor, un variat sortiment
bilit tarlalele unde coace de sucuri din fructe şi
rea este mai avansată pen © „Finala de la De alte răcoritoare, inccpînd
tru a începe la timp re va — o manifes- de la primele ore ale di
coltatul şi a so evita astfel mineţii şi pînă scara la
pierderile prin scuturare. In Mccanizaloru] Teodor Banu a balotat paiele de ora şi finul de pe mai mult de 130 ha tare strălucită" orele 21,00.
acest scop, combinării şi pc ogoarele fermelor I.A.S, Mintia, topt pentru care merită numai cuvinte de laudă.
