Page 33 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 33
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 74
í'ag. 2
Congresul al Xil-lea al partidului CREŞTEREA CONTINUĂ A NIVELULUI DE TRAI | EM[V
v
moment istoric In procesul 9,00 Tclcşcoali
preocupare fundamentală a partidului nostru 10.00 Telex
10,0(1 Film' seri
revoluţionar ai edificării socialiste 16.05 Teicşcoal;
10.35 Cutezător.
(Urinare din pag. I) . sistemul repartiţiei pe baze ţiei reale de aproape 40 la majorare, în etapa a II-a, 10’,55 Arii din t
lot mai echitabile, respectîn- suta. îneepînd cu . luna august a.c. 17,10 Teatrul
Realizarea
programului
şi comuniste a patriei Ilotărîrea Plenarei Con importanţa socială a muncii. şi ridicare- a nivelului de trai Este încă o dovadă a pre Film doc»
de
cantitatea,
du-se
calitatea
zat do st
ţuirii pe care partidul o a-
siliului Naţional al Oameni Ne amintim cu toţii cum înseamnă însă mult mai cordă muncii noastre, pre tcleviziun
lor Muncii, primită cu satis s-a realizat etapa I de ma mult. înseamnă majorarea ţuire ce se reflectă şi în Coreeană
(Urmare din pag. 1) lui mai înseamnă-înfăptui facţie deosebită de întregul jorare a retribuţiei. Devan de la 1 decembrie a pensii uşurarea condiţiilor de mun 17.35 Festivalul
„CIntarea
rea pas cu pas a sarcinilor nostru popor, constituie o a- sarea cu trei luni faţă de lor, precum şi majorarea, de că, în creşterea nivelului de Solişti şl
naliză .succintă a ceea ce s-a trai. Dacă ne gîndim că, în
ce revin colectivelor de realizat pînă acurii şi stabi prevederile Conferinţei Na la 1 octombrie a alocaţiei de prima etapă, retribuţia mi muzică p
muncă din actualul cinci leşte cum se va înfăptui în ţionale a încheierii ei a adus stat pentru copii. De aseme nerilor a crescut cu 24 la 18.05 Dialogul
marea
un loc central îl vor ocu nal. Preocuparea aceasta continuare pină • la Bfîrşitul populaţiei venituri suplimen nea •— majorarea veniturilor sută, iar acum, în etapa a 18,23 BevisU
tare din retribuţie în sumă
pa ramurile ce reclamă un trebuie subordonată "orga cincinalului programul de de circa 2 miliarde lei. In ţăranilor cooperatori prove doua, va creşte în me TV
consum mai redus de com nic şi în ecqnomia judeţu creştere a nivelului de trai. primii trei ani ai cincinalu nite din munca în C.A.P. şi die cu încă 15,9 la su 18,50 1001 de $<
bustibil şi energie, iar in lui nostru cerinţelor şi Prin trecerea hotărită Ia lui s-a realizat practic ma clin loturile în folosinţă per tă, observăm că, în nu 19.00 Telejurna
înseamnă
Mai
sonală.
un
19,13 Lupta an
dustria prelucrătoare să a- exigenţelor privitoare la re cea dc a doua etapă de ma jorarea de circa 22 la sută spor de 30,3 miliarde lei la mai doi ani de zile, retribu Ko mânia
sigure o valorificare mai ducerea continuă a consu jorare a retribuţiei, realiza în medie prevăzuta pentru desfacerea de mărfuri către ţia minerilor a fost majora tlsmentul*
tă cu aproape 40 la sută —
înaltă a materiilor prime şi murilor de materii prime, rea programului intră în fa întregul cincinal 1976—1980, populaţie şi de 12,2 miliar cea . mai mare dintre toate 19,43 Scară de
cui Infen
materialelor de care dispu materiale, combustibili şi za finală. Majorarea retribu de documentele. Congresului de la prestările de servicii. categoriile de oameni ai Ştefănesci
nem. Avem de-a face, de ţiei, eşalonată Sneepind de la al Xl-lea al partidului. etapei Desigur, înfăptuirea cu muncii. 21.35 Telejurna.
Eşalonarea
aplicării
asemenea, cu dezvoltarea energie, cerinţe şi exigenţe 1 august, diferenţiat, pe ca a II-a vădeşte grija deosebi succes a acestui program ' Minerii din Lupeni, ca
mai puternică a activităţii care se ridică pe o treaptă tegorii de oameni ai muncii, tă pe care partidul o poartă pînă la finele cincinalului e dealtfel toţi minerii ţării,'
de identificare în ţară a superioară în perspectivă. pe domenii de activitate se importantului detaşament, al condiţionată de randamentul sînt profund recunoscători Kapf
secretarului
ge
noi substanţe utile, cu re în acelaşi context avem Înscrie astfel convingător în minerilor, siderurgiştilor, con şi calitatea muncii întregii partidului, tovarăşului Nicolae
neral,
cuperarea şi refolosirea ma în vedere măsurile privi tre principalele acţiuni ini structorilor de maşini din a- societăţi. Luind cunoştinţă Ceauşescu — minerul de o-
BUCUREŞTI
terialelor, cu dezvoltarea toare la normele de repre ţiate de conducerea partidu . numite domenii, cărora ur do această hotărîre, oamenii noare al Văii Jiului —, pen dioprogramul i
mai amplă a cercetării şti zentare şi componenţa de lui şi statului pentru trans mează să li se aplice majo muncii hunedoreni îşi expri tru condiţiile tot mai bune Radiojurnal;
inţifice şi ingineriei tehno legaţilor la Congres şi con punerea în viaţă a acestui rarea îacepînd de la 1 au mă voinţa nestrămutată de de muncă şi de viaţă ce ne presei; 8,10 Ci
diilor; 9,00 Bu)
logice, a agriculturii, îmbu ferinţele organizaţiilor de amplu program de creştere gust. Este demn de subliniat •a spori roadele muncii; lor, sînt asigurate şi ne angajăm 9.03 Kăspunder
nătăţirea activităţii econo- partid, conţinutul şi nive a standardului de viaţă al faptul că majorarea de 15,9 calitatea acestora, pentru a să nu precupeţim eforturile, lor; 10,00 Bule
Înfăptui
mico-financiare şi creşterea lul adunărilor generale şi oamenilor muncii. !a sută prevăzută, pentru in participa activ la care nu să muncim mai cu spor, să 10.03 Alternam
rea
dăm
mai
patriei
programului
cărbune
dustria minieră este şi 'în a-
eficienţei economice — di conferinţelor, dezvoltarea Eşalonarea, ca şi procen ceastă etapă, cea mai pro este altceva decît propriul mult şi mai bun. folk; 10,40 Mi
Buletin de ştii
recţii menite să valorifice climatului de răspundere şi tul de majorare ce urmea nunţată. Însumînd-o cu pri program de ridicare a stan C-TIN UUPULESCU folelorlef 11,20
superior acumulările canti angajare, de ordine şi dis ză să se aplice dovedesc gri ma etapă, rezultă pentru mi dardului de viaţă şi civili maistru electromecanic, ră radlo-tv. ;
tative din cincinalele pre ja deosebită pentru a aşeza neri o majorare a retribu zaţie. şef de complex, de ştiri ; 12,05
ra folclorului
cedente în vedera unui nou ciplină ce trebuie să carac Repere interpi
salt calitativ, invocate cu terizeze viaţa organizaţiilor sectorul IV al I.M. Lupcni Dc la 1 la 3 ;
necesitate de etapa actua noastre de partid, a tutu , Creştereo retribuţiei medii nominale nete şi a retribuţiei reale curioşilor ; îs
nai; 10,20 Coo
lă a făuririi societăţii so ror colectivelor de muncă, Imbold spre noi şi nomice; 16,40
cialiste multilateral dezvol intensificarea în toate do în perioada 1976—1980 a personalului muncitor : valoroase realizări trărl do muz!
17,00 Buletin d
tate. meniile a muncii politico- Te apăr şi te
Pregătirea celui de al ideologice şi cultural-edu 1978 « 1980 in munca mea; 17,30 Po
XII~lea Congres al pârlitlu- cative. In baza programului de. ale muzicii; 18
Realizări creştere a nivelului de trai rli; 20,00 Inter
1975 Preve Preve Preve Preve- în perioada 1976—1980, e- tecului şi joci
20,13 România
deri deri Realizări deri -deri laborat din iniţiativa secre dustrial conter
tarului general al partidului,
Dapâşiri ia toţi indicatorii cincinal Program cincinal Program tovarăşul colac Ceauşescu, Memoria pămî
ncse; 21,00 Bul
şi înfăptuit sub atenta sa în 21(03 Cadenţe
Retribuţia medio drumare, noi siderurgi.ştii am o zi intr-o oi
Ferma zootehnică a mentar la fondul de stat nominală netă beneficiat printre primii de Nou stop muz
C.A.P. Brad a înregistrat 10 000 1 lapte si a realizat — în lei 1595 1 924 1 987 2 011 2 065 2 238 majorările prevăzute. Retribu
rezultate meritorii în în planul anual la produc ţia mea, de pildă, pentru mun
ca pe care o depun . la fur
trecerea pentru îndeplini ţia marfă de carne. Pen — creşteri faţă de 1975, — nalele Hunedoarei, a crescut ]¡^E!V
în Ici 329 392 416 470 643
rea exemplară a planului tru aceste rezultate, în în cadrul primei etape de
majorare de la 2 293.1a 2 744 DEVA: Furtc
şi a '"angajamentului asu grijitorii de animale Iulia — în % faţă (1c 1973 100,0 120,6 124,6 126,1 129,5 140,3 lei, aceasta fără a mai vorbi Clă (Patria);
Sarah (Arta); i
mat în întrecerea socia Pasca, Rafila Adam, Sîn- Indicele preţurilor 103,8— 103,8— 105,0— 105,0— şi de celelalte îmbunătăţiri vină (Grădinii
listă pe acest an. Faţă de ziana Raţ, Dumitru l'o- survenite pe parcurs în. rîn- HUNEDOARA:
dul cărora se înscrie, bine
şi tarifelor, în % 100,0 104,5 104,5 . 103,8 106,0 106,0 stea căzătoare
prevederile aferente pe van, Gheorghe Pintecan, înţeles, reducerea săptămâni Fortăreaţa lnvi
rioadei, unitatea a înre David Cîmpeanu, Nicolae Retribuţia reală de lucru. După calculele fă rurgistul)'; Le;
cute în lumina recentei ho-
gistrat un plus de peste Volga si Ioana Gheorghe — în Iei I 595 1 841 1 901 I 937 1 948 2 111 tăriri a plenarei Consiliului fricii (Arta); T
(Constru
narea
Prii
100 capete la efectivul de merită numai cuvinte de — in % faţă de 1975 100,0 115,4 119,2 121,4 122,0 132,3 Naţional al Oamenilor Mun TROSANI: Omu
(Unirea);
cii rezultă că, îneepînd cu
bovine, a livrat supli laudă. 1 august 1979 — în condiţiile titnte (7 Noiem
clasa
in
odată
celei de a doua etape a ma ca) ; LUPENI:
Gîndtiri de jorării retribuţiei, voi ajun batic (Cultural)
ge la o retribuţie .lunară, de
Nici un decalaj recunoştinţă 3142 lei, ceea ce constituie ciudată (Muncit
CAN: Mizez pc
un puternic stimulent în torese); LON
ca
Totre lucrările dio fierbinte partidului, muncă. după mine PET
(Minerul);
întregul nostru colectiv de
secretarului său furnalişti este pe deplin con spectorul Harr
fluxul secerişului general ştient că această nonă măr resc) ; ANINO.
în
(IVI
derivă
turie a grijii partidului pen
BRAD:
Parada
(Urmare din pag. 1) Hotărîr.ea Plenarei Consi tru cei ce. muncesc îşi are (Steaua roşie);
liului National al Oameni izvorul în muncă, în dezvol Pasiunea (Patr
lor Muncii, dată recent pu tarea pe o treaptă calitativ cu ploaie (Plac:
Roşcani, Ohaba, Complexul blicităţii, a fost citită cu a- superioară a întregii econo GIU-BĂI: Pz-ief
intercooperatist Teiu şi din tenţie şi interes şi la mina mii naţionale. Dovada fap veveriţa (Casa
HAŢEG:
Miliţii
alte unităţi au lucrat cu for Lupeni. Din Hotărîre rezi tului că aşa gîndim .şi aşa insulă (Popula:
ţe sporite pe ogoare. Ion dă,.cu claritate grija consec acţionăm o constituie şi re Cum se lirăne
Troznoi, Ion Dumitraş, Ni ventă a partidului şi statu zultatele practice cu . care gar ; CA.LAN:
do
(Casa
culţi
colae Lungu şi Octavian lui nostru, personal a tova am încheiat primul semestru RIA : Hop şi
al acestui an. Prin depăşirea
Grişari sînt doar cîţiva din răşului Nicolae Ceauşescu, productivităţii muncii cu 2,7 n;-'ţa (Mureşul)
faţă de creşterea continuă a
tre mecanizatorii care şi-au nivelului de trai material şi la, sută, furnalişlii din secţia a i.Ci e limpi
verde
(Lumina]
adus şi îşi aduc o contribu spiritual al’ oamenilor mun I au realizat peste prevede Ameninţarea (I
ţie lăudabilă la buna desfă cii, faţă de bunăstarea gene rile de plan mai mult de
şurare a lucrărilor din ac rală a poporului. 5200 tone fontă de bună ca
tuala campanie de seceriş. Noi, minerii, am fost pri litate. l»RONO
Deoarece există decalaje mii care am beneficiat în a- MIHAI TIMOFTE
de cîte 20—40 de procente Preparaţi;! de cărbune Corocşti. Strungarul Frăncisc Kornhoffer din cadrul atelierului , cest cincinal de majorarea prim-iopitor REZULTATEI
retribuţiei — în prima eta
intre suprafeţele de pe care mecanic ease linul din cei m ai harnici muncitori din secţie. El dă numai lucrări de bună că- pă —, sîntjm şi acum pri Ia secţia 1 furnale CURSULUI PJ
s-a strîns recolta, s-au balo Iitate. l'oto : ŞTEFAN NEMECSEK mii care vom beneficia de a C.S. Hunedoara DIN 8 IULIE 1
tat paiele, nu fost elibera Gaz metan —
Steagul roşu
te sau arate, se impun mă Nitromonia —
suri energice pentru ca flu (Urmare din pag. 1) muncă trainică, am sădit Şoimii Sibiu
xul lucrărilor să se desfă O dominantă numită dăruire solid in oameni sentimen Dinamo Slatina
răspunderii
tul
Rulmentul
şoare neîntrerupt. De ase brigada lui Voicu. Fostul şi colective. individuale Cimentul Mcdg
menea, maximă atenţie re mecanic de utilaje terasie- Schimbul intră în mină mai bun decît ieri şi . un F.C. Constant
re e miner doar de 5 ani.
Multe adevăruri ai prile
clamă finalizarea neîntîrzia- — Cî.ştigurile noastre in abia peste o oră. Ba biroul mîine mai bun decît azi“. cu, am avut mereu senza jul să verifici într-o dis Portul —
ţia că, de ' fapt, ce! care
Pescăruşul
tă a însămînţării culturilor brigadă,’ spune el, sînt sectorului , însă, schimbul . Tot cu asemenea înţelesuri scrie acesţ reportaj este ei cuţie cu un asemenea om. Delta —
duble la C.A.P. Roşcani şi foarte bune, dar nu acest respectiv din brigada lui răspunde întrebării şi Eu şi nu cel care ar urma Dar nu-i singurul care-ţi Şoimii Cerna-
Lăpuşnic, unităţi unde au fapt singur mă leagă pe Voicu e prezent în corpo- gen Voicu numai că nuan să-şi pună semnătura după. prilejuieşte o asemenea sa Unirea Focşani
Petrolul
mai rămas de însămînţat 15 mine trup şi suflet de bri re. Sînt acolo şi .Ştefan ţele răspunsului său tră ultimul rînd tipărit aici. tisfacţie.’ Maistrul principal Carpaţi Sinaia
ha pină la realizarea pla gadă. Prietenia, în orice Codreanu şi Ion Strpie şi dează modificări organice — Centrul de greutate Mircea liehaci c tot un a- Dinamo Focşi)
nului. meserie, are o anumită va ion Gioi. încercăm o glu deosebite în conştiinţa u~ al meseriei noastre s-u mu semenea interlocutor. Pen Viitorul Vaslui
loare. în minerit, profesie mă cu ei. nuj om din avanposturi. tat pe mecanizare —■ spu tru el vorbesc peste 28 de Ceahlăul
grea şi complicată, ea are. — Vă merge bine „maşi Omul acesta şi-a croit dru ne el. Odată cu această ani de muncă la aceeaşi Letca Bacău -
Constructorul
Sămîiiţa condiţionată valoare sporită. Eu am năria“, cu peste 15 mii de mul cu braţele şi cu min mutaţie trebuia schimbai mină. „La început a fost I.C.I.M. —
simţit prietenia aceasta a- tone în plus... tea puse fără rezerve în ceva în gîndirea oamenilor. izvorul — spune el. Izvo Carpaţi Mîrşs
şi păstrată cu grijă devărată incă din primele — „Maşinăria“ merge da slujba ideii de socialism ; Să nu credeţi că a fost u- rul acela care a izbucnit înfrăţirea —
zile cînd arn intrat în bri că, ştii sa pui umărul la un drum lung şi greu. şoară schimbarea. Ne-a cos cu forţă odată cu elibe Someşul Satu
Concomitent cu secerişul,
socia
—
ea, dacă dai din mîini cu
la C.A.P. Clopotiva a fost gadă. nădejde, răspunde Ion lismul Pentru mine, posibilita tat timp, voinţă şi muncă. rarea patriei. Dacă nu era Cuprom —
Victoria Care
izvorul, nu înfăptuiam ceea
înseamnă
Azi nimeni din brigadă nu
organizată temeinic şi acţiu Despre acest sentiment s-ar mai întoarce la vechi ce am înfăptuit. De la el Fond total di
nea de selectare şi depozita al siguranţei de sine dată Stroie. tea de a fi om, de a mă le unelte ale meseriei noas şi-au tras vigoarea oameni 239 287 lei.
bucura de viitorul meu şi
— Aţi venit la mină cu
re a producţiei de cereale de prietenia ortacului, a- mai bine de o oră înainte al copiilor mei, de a fi res tre. Pînă cînd am ajuns să ca Voicu, oameni In care
păioase destinată pentru să- vea să ne vorbească mul am descifrat mereu ambi
mînţâ. Cooperatoarele Ioana te şi subingineriil Ion Iz- de a intra în schimb... pectat de societate. Şi mal gîndim astfel, m-am simţit ţia de a face lucruri trai i Vrem
—
mereu răspunzător de fie
Am venit, pentru că
posibilitatea
de
înseamnă
Boceai, Mariuca Blidar, Ele vernaru. nici unul dintre noi nu a compara destine în evo care om, nu 6 ore, ci 24 nice“.
na Demeter, Viorica Cioro- — Cu cc vă consideraţi de ore pe zi şi nu mă mai
gar dovedesc o răspundere părtaş la plusul brigăzii credem că s-ar obţine re luţie ; destinul meu de ieri încheiem cu părere de Timpul pro
cu cel de azi, al Romăniei
zultate
bune
dacă
n-am
deosebită faţă de buna des care nu-i deloc mic? — pregăti din vreme fiecare de ieri cu al României de pot dezobişnul de această rău, cu senzaţia de a nu fi ziua de 10 iu
făşurare a lucrărilor de con l-am întrebat pe Mihai Ga- zi de muncă. azi. responsabilitate. Brigada putut spune în acest re se menţine răc
diţionare şi păstrare în bune vril. Răspunsul, indirect, noastră, renumele ei e un portaj tot ceea ce era de general instal
condiţii a recoltei. De ase ţinteşte în cercul concen L-am întrebat pe Eugen Mai rar are norocul un bun eîştigat şi noi ţinem spus. Dincolo de aceasta mal mult noi
cădea averse 3
menea, merită să fie eviden tric cu diametrul cel mai Voicu ce înseamnă pentru reporter să transcrie din la el oa la ochii din cap. rămlne însă bucuria de a se vor semnal
ţiaţi Marin Crişan, Liviu mic al acestei calităţi u- el socialismul. Milioane de carnetul de însemnări di Socotesc că dacă am ple fi întreprins o incursiune electrice. Vînt
Dălinescu, Ion Gonano, Pe mane, care e dăruirea. oameni ar fi răspuns la în rect în reportaj, pasaje în cat o vreme dintre oameni fructuoasă pe teritoriul u- moderat din vi
tru Lupu şi Uusalin Filan, — Eu cred că plusul a- trebarea aceasta poate ast tregi deja filtrate prin gîn- şi brigada merge la fel sau nor conştiinţe avansate, tura minimă y,
care se ocupă de recoltarea cesta.încă. nu-i tot ce pu fel: „Pentru noi socialis dârea interlocutorilor săi. mai bine decît înainte, asta conştiinţe posibile doar în între 9 şi ii g
şi transportul cerealelor pă tem noi da. mul înseamnă un astăzi îrrtilnindu-1 pe Eugen Voi înseamnă eă am făcut condiţiile socialismului. maxima va oî
ioase. şi 25 de grad