Page 36 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 36
Proletari din toate ţările, uniţi-vă I
ANUL XXXI
NR. C 743
MIERCURI,
II IULIE
1971)
4 pagini — 30 Eani
OREŞIEiEA CONTINUA
I N V E S T I Ţ I I L E jn cinstea A NIVELULUI QE TRAI -
I in termen* economice, de calitate marii sărbători
PREOCUPARE FUNDAMENTAU
SEMESTRUL AL ll-LEA SÎNT TOT ŞASE LUNI naţionale A PARTIDULUI NOSTRU
IN VALEA JIULUI,
I Rezultatele in investiţii trebuie 2 NOI COMPLEXE
i MECANIZATE
i si fie Insa olt în zece luni re Programul dc mecaniza
a
miniere
lucrărilor
în
cu
suc
i Cu fiecare luna care a surile din activitatea de gramului de investiţii al sc abatajele Văii Jiului
înfăptuieşte
ces. La mina Livezeni au
trecut din acest an, acti investiţii. a organizaţiilor judeţului, să se mobilizeze fost terminate probele
i vitatea de investiţii' din de construcţii şi a benefi mai dinamic toate capaci tehnologice şi a intrat in
judeţ a cunoscut creşteri ciarilor, vorbind în acelaşi tăţile tehnice şi de ener producţie, in stratul 13
i sensibile, insă nerealizărilc timp despre lipsurile şi gie umană, urmînd a se un minieomplex mecani
trece fără întirziere la sal
neajunsurile ce se mai ma
cam mari acumulate la în
ceputul anului n-au mai nifestă. Dealtfel, aceste turile mult aşteptate în a- zat cu o tehnică şi teh
j putut fi recuperate. C’a ur probleme', de care investiţii a ccst domeniu. Vremea este nologic nouă — exploata
grevează
prielnică, o seamă de con
mare, primele fi luni din activitatea
efectuîndu-se
in
a-
rea
an au fost încheiate cu un judeţului au fost analizate diţii materiale şi tehnice vans, concomitent cu să
3 bilanţ necorespunzător, ntit în repetate rindiiri, pen de pe şantiere s-au îmbu parea lucrărilor dc pregă
la total investiţii, cil .şi la tru rezolvarea lor s-au luat nătăţit, s-au aplicat măsuri tiri. Dc asemenea, in sec
construcţii-montaj şi la in măsuri corespunzătoare-, concrete, corespunzătoare
I vestiţiile in regie proprie. unii şi-au luat chiar anga pe şantiere şi in multe u- torul IV al minei Lupeni
Deşi realizările faţă de pe jamente, însă revirimentul nităţi beneficiare de inves a intrat in producţie un
5 rioada similară din 1978 promis şi mult aşteptat nu tiţii. aşa incit nu rămîne nou complex mecanizat.
sînt mai mari, ele se si s-a produs. Au fost şi mai docil ca în scurt timp să Este al V-lea care a fost
introdus in col mai mare
i tuează sub cifrele de plan sînt încă multe greutăţi si se recupereze clin restan sector al minei Lupeni. Telegrame de mulţumire adresate
carenţe,
incepînd
la
de
ţe. să se intre în grafice
ale semestrului I a.o. Ast
J fel. la total investiţii, pla pregătirea investiţiilor şi cu toate lucrările din pla
nul este îndeplinit abia în pînâ' la onorarea contrac nul pe acest an. pentru ca conducerii partidului, tovarăşului
procent de 82,8 la sută. iar telor dc către furnizorii de obiectivele să poală fi pre
i la C I M — in procent de materiale, echipamente şi date la termenele stabilite. Nicoias Geauşescu
i 80.8 la sută. De notat câ utilaje. Nu lc vom aminti trul al Il-lea are tot şase
Este adevărat, şi semes
Vom
accentua
din
nici în luna iunie prevede
nou.
rile de plan nu au fost doar necesitatea ea. în lu luni, dar rezultatele vor de către oamenii muncii hunedoreni
i realizate, condiţiile au existat mina sarcinilor stabilite de trebui să fie de zece — de
deşi
lonte"
pentru
Comitetului
a- plenara
jude
în
cu
retribuţiei,
cest lucru. ţean dc partid din luna iu zece luni şi de nota zece adresate scrisori şi telegrame creştere în a Ilotărîrea Plena
— pentru ca judeţul nos
Comitetului
Cen
prinse
Bilanţul pe care-1 pre nie a.:-., să se conjuge mai tru să încheie pozitiv anul tral al partidului, tovară rei Consiliului Naţional al
zentăm mai jos relevă cu unitar toate forţele care economic 1979 şi în activi şului Nicolae Ceauşescu, Oamenilor Muncii, cu în
claritate plusurile şi minu concură la realizarea pro tatea de investiţii.
oamenii muncii din diferi cepere de la 1 august, oa
UNIT ATI BENEFICIARE DE INVESTIŢII CU REZULTATE BUNE te întreprinderi ale ’jude menii muncii din industria
PE SEMESTRUL I 1979 ţului Hunedoara îşi expri minieră sînt primii care
(în paranteze realizările la construcţii-montaj) mă deosebita satisfacţie beneficiază de majorarea
pentru noile măsuri pri cu încă 15,9 la sulă ceea
FECŢII VULCAN 109,6 (116,1) vind înfăptuirea în conti ce înseamnă că Ta sfirşitul
C.S. HUNEDOARA 109,5 (110.6) ŢESĂTORI A. DE MÂTASE nuare a programului de ri actualului cincinal vor be
l.M. HUNEDOARA 112,3 (131,7) 101.4 (100,5) dicare a nivelului de trai neficia de un spor de pas
LUPEN1
l.M. BARZA 110.1 (105 ) I.P.I.C.C.F. Deva 114.4 (100,3) pe perioada 1976—1980. te 39 la sută la retribuţie.
COMBINATUL MINIER I.A.T.S.A. Piteşti 119,7 (104,7) SPRIJIN AL In telegrama comitetului Pentru noi. oamenii mun
VALEA JIULUI 108,9 (100,7) l.P.N.C. Orăştie 110.5 S1DERURGIŞTILOR de partid şi consiliului oa cii de la l.M. Petrila, ca
I
i CENTRALA MINEREURI LOR menilor muncii de la l.M. dealtfel pentru întregul
DEVA 100,5 (102,3) Colectivul de muncă de popor, aceasta esle dovada
I ÎNTREPRINDEREA DE CON (Continuare în pag. a 2-a) la atelierul construcţii PETRII,A se spune, prin cea mai grăitoare că pre
metalice al C.S. Hune tre. altele :
doara, în frunte cu co „Colectivul nostru este vederile Congresului al
muniştii Josif Gherman, puternic animat de bucu Xt-lea al partidului şi
Nicolae Moise, Ioan Bo ria de a vedea cum parti ale Conferinţei Naţionale
iN INTERIORUL ier, Samoilă Iiorvat. Vio- dul şi stalul nostru mani se înfăptuiesc neabătut.
rel 'Podea, ionel Voinca, festă o grijă permanentă Colectivul minei noastre,
în frunte cu cei peste 1 100
ZIARULUI Victoria Moldovan şi cu pentru continua creştere a de comunişti se mînrireşte
alţi muncitori la fel de
harnici, a realizat peste nivelului de viaţă al mi
plan, de la începutul a- nerilor. Aşa cum prevăd
• Cită vacanţă oferă nului, 64 tone construcţii măsurile etapei a doua de (Continuare în pag. a 3-a)
cluburile vacanţei ? metalice necesare repara
ţiilor capitale şi mijlocii
® I’e urinele materiale de la -furnale, laminoare
lor publicate şi oţelării, depăşind sar
cinile valorice ele plan cu
• Semnal ® Agendă două milioane lei. (V. Gri-
Hunedoara : Noile blocuri din spatele hotelului ,,Rusca**« fforuş, corespondent).
Foto : VIRGIL ON O IU
In clmp există însemnate resurse de furaje care trebuie
strînse şî depozitate fără pierderi!
înfăptuirea sarcinilor din tare, transportul şi depo determinat să întreprindem pentru evitarea oricăror
programul judeţean de dez zitarea furajelor. Un exem măsuri menite să ducă la pierderi din producţia de
voltare a zootehniei pri plu pozitiv în această pri preînUmpinarea unor astfel furaje am întîlnit şi la
vind creşterea efectivelor şi vinţă oferă şi cooperativa de situaţii în iarna viitoa C.A.P. Brad. Şeful fermei
a producţiei animaliere în agricolă din Clopotiva. Pre re — ne relata inginerul zootehnice, mg. Mihai Lă-
acest an şi pe întregul cin şedintele unităţii, Ion Dru- şef al C.A.P. Vaţa de Jos, puşan, aprecia că unitatea
cinal, este hotărîtor condi ţulescu, ne spunea că un Florian Tornuş. Iată de ce
ţionată de acţiunile care accent deosebit s-a pus pe organizaţia de partid şi are depozitate peste 800
sînt întreprinse în perioada însilozarea furajelor, pînă consiliul de conducere s-au tone furaje suculente, fi
actuală do carte lucrătorii acum realizîndu-se o canti preocupat de buna organi broase şi grosiere. Pentru
ogoarelor, sub conducerea tate de 740 tone din 900 zare şi desfăşurare a acţiu buna păstrare şi înlăturarea
pierderilor cantitative şi ca
organizaţiilor de partid, cîte sînt prevăzute în plan. nii de strîngere a furaje
pentru strîngerea şi depo Cooperativa are asigurate lor. In afară de nutreţu litative se desfăşoară intens
zitarea tuturor resurselor resursele necesare pentru rile însilozate pînă acum,' transportul fînurilor la fer
•de nutreţuri, pentru asigu a depăşi cu peste 300 tone în curînd vom trece la în mă, unde depozitarea se
rarea unei bogate şi varia producţia stabilită la sorti silozarea trifoiului- rezultat face sub şoproane acoperite.
te baze furajere. mentul de suculente. In a- la coasa a doua şi este în tn privinţa strîngerii fu
Ţinînd seama de unele cclaşi timp, se acţionează curs de finalizare recolta rajelor se detaşează şi e-
deficienţe semnalate în anii cu forţe sporite la strînsul tul fînurilor naturale do pc xemplul oferit de C.A.P.
trecuţi în legătură cu strîn şi depozitarea paielor, pre 150 ha. Menţionez, de ase Lăpuşnic, unitate unde s-au
gerea producţiei de nutre cum şi la recoltatul flituri menea, că s-a realizat pla însilozat 1 400 tone nutre
ţuri, care au avut implica lor naturale de pe cele nul la culturile duble, iar ţuri. Zilele trecute s-a în
ţii nefavorabile asupra în 600 ha. Ia sfecla furajeră s-au fă ceput şi însilozarea în a-
deplinirii indicatorilor de — Faptul că în iarna tre cut cîte trei praşile ma mestec cu paie a trifolie-
plan ai fermelor zootehni cută am fost nevoiţi să nuale, ceea ce ne asigură
ce, într-o serie de unităţi cheltuim însemnate sume o producţie sporită la hec N. TÎRCOB
■agricole s-au organizat te de bani pentru completarea tar.
meinic. lucrările de recol deficitului de furaje, ne-a O preocupare susţinută (Continuare în pag. a 2-a) Coşurile ae Bun ale C.T.E. Weva — Mintia.
.. .V J