Page 37 - Drumul_socialismului_1979_07

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6
Pag. 2

Organizaţiile de partid implicate nemijlocit, cu toată răspunderea,
în îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor in wm s i lf x r x i
I i
cu stăruinţă pentru reducerea (Urmare din pag. 1) % 1 16,00 Telex
I.A.S. Simeria 104,1 (107 ) S 1 16,05 Şcoala
consumurilor specifice, pentru realizarea I.P.I.L.F. Haţeg 104,6 (121,9) I.P.A. Deva 109,9 1 16,25 Atenţi
105,5 (111,2)
D.C.D.M. Simeria
0. 1.F.P.C.A. Deva 143.3 (134,2) întreprinderea de bere Haţeg 217,7 (109,3) k k
1. A.S. Haţeg 101.4 (125,7) I.V.V. Deva 117,3 (100 ) I 16,45 Din ţi
R.P.
de economii PE TOTAL INVESTIŢII j muri
% 1 17,10 Tragei
Introducerea noului meca­ măsură voi sublinia faptul mai ales în sala de apel, I.F.E.T. Deva 91.8 (84,8) Direcţia judeţeană P.T.Tc. 17,20 Moşiei
nism economico-financiar a că prin finalizarea ei au fost sînt afişate şi rezultatele ob­ I.M.C. Deva 91.9 (108,5) Deva 84 (85,9) ¡ tor
pus şi în faţa colectivului scoase din funcţiune pe în­ ţinute în această direcţie de I.L. Deva 72 (97,7) I.J.L.F. Deva 94,8 (79,7) k
de la întreprinderea minieră treaga mină nu mai puţin către brigăzi. Cu brigăzile întreprinderea de tricotaje G.I.G.C.L. Deva 83,1 (81,9) I 17,50 Public
Petrila problema reducerii de 3 eompresoare, care în care depăşesc consumurile Petroşani 60,9 (35.6) D.G.A.I.A. Deva 40,9 (19,3) 1 17,55 Almar
*
continue a consumurilor de prezent sînt ţinute în rezer­ purtăm discuţii amănunţite, Ţesătoria de mătase Deva 93.7 (57 ) Inspectoratul şcolar judeţean 50,6 (55,4)
materiale, utilaje, exploziv vă, fără ca presiunea de aer menite să pună în evidenţă I.V. Călan 56.1 (91.6) Comitetul judeţean pentru 1 18,20 Festiv
şi energie electrică şi pneu­ să scadă la locurile de mun­ cauzele depăşirii, iar pe de „Vidra“ Orăştie 40,5 (68.3) cultură si educaţie k ,,Cîllt2
matică, aceasta constituind că. Este evident că prin a- altă parte, căile prin care I.R.E. Deva 83.8 (93.8) socialistă 22,3 (17,9) 1
unul din elementele esenţia­ ceasta am redus considera­ trebuie să se acţioneze. Evi­ I.E. Haţeg- 52.3 (53.1) Direcţia judeţeană de dru­ 1 18,50 1001 c
le ale îndeplinirii indicato­ bil şi consumul de energie dent că aceste discuţii au „Vîscoza“ Lupeni 82.9 (64.1) muri si poduri Deva 87,4 (78,3) k 19,00 Teleju
rului de producţie netă. încă electrică. Această lucrare a în vedere particularităţile întreprinderea de tricotaje O.J.T. Deva 46,2 (14,4) J 1
din vara anului trecut comi­ fost executată de colectivul concrete ale fiecărui abataj. Hunedoara 70.1 (30.3) I.P-.L. Deva 75,8 (102 ) k 19,15 La zi
tetul de partid şi consiliul de muncitori de la atelierul Problematica economisirii „Plafar“ Orăştie 76.2 ( 8 ) I.C. Orăştie 81,2 (42,3) I
oamenilor muncii au elabo­ electromecanic, care, în frun­ este un obiect frecvent de „Avicola“ Mintia 35.4 (31.1) I.U.M. Petroşani 85,6 (79,2) 1 19,30 Noi,
rat un program bogat de ac­ te cu secretarul organizaţiei dezbatere şi în adunările ge­ 0. G.A. Deva 91.9 (91.9) Întreprinderea de produse
ţiune în direcţia intensifică­ de partid, tovarăşul Ioan nerale ale organizaţiilor de 1. M.P. Deva 39.4 (49.1) eletrotehnice Petroşani 72,7 (63,8) \ 20,00 Telecii
rii preocupărilor pentru e- Stanciu, a depus un efort bază, care completează în Staţiunea de cercetări po­ C.C.S.M. Petroşani 44,9 (95,6) 1 „Dosai
conomii. Programul era o- siîsţinut, terminînd-o intr-un permanenţă planurile de micole Geoagiu 51,8 (46 ) Exploatarea de’ cuarţ Uricani 31,7 (32,9) k k „Ultim
rientat în două direcţii im­ timp record. măsuri iniţiale cu noi mă­ I.A.S. Mintia 82.7 (100 ) Fabrica de încălţăminte ! Premii
Hunedoara
portante : pe de o parte mă­ Pentru îndeplinirea tutu­ suri, mai concrete, mai la I.S.C.I.P. Orăştie 63.7 (103,4) C.J.E.F.S. Deva 67,8 (41.4) {¿ucţie
obiect, cum se zice.
40
L. Simeria
1.1.
surile tehnico-organizatorice ror indicatorilor care influ­ 86.7 (78 ) I 21,35 Teleju
necesare, iar pe de altă par­ enţează nivelul producţiei în activitatea politică de 1.1. C. Deva 90,6 (87,1) Direcţia sanitară Deva 45,2 (35,1) I
te — o seamă de activităţi nete, organizaţiile noastre la om la om, organizaţiile UNITĂŢI corigente la construcţii-montaj
care să familiarizeze între­ de partid au întreprins o noastre de bază folosesc cu
gul colectiv al minei cu ce­ largă acţiune politică, de rezultate bune cadre cu %
rinţele şi exigentele noului munci de răspundere de la I.E. Deva 110,5 (92,9) Inspectoratul silvic judeţean 104,5 (75,1)
mecanism economico-finan­ mină şi sectoare. Această „Marmura“ Simeria 262.7 (62,5) I.M.M.R. Simeria 125,2 (66,8) E3&- rg^agg
ciar, cu cunoaşterea modali­ cerinţă este reclamată de I.P.E.G. Deva 103.7 (10 ) Tipografia Deva 111,7 (79,7)
tăţilor în care ’trebuie să se Viaţa de partid natura concretă a muncii, . Institutul de cercetări I.T.A. Deva 107,9 (91,5) BUCUREŞ
acţioneze la toate locurile de cunoaşterea cu precizie şi proiectări pentru F.P.N.C. Mintia 105,9 (64,7) ilioprogram
de muncă. a stărilor de lucruri, a con­ minereuri Deva 111,8 (67,4) Radiojurnal
De atunci, în toate sectoa­ sumurilor şi a direcţiilor în REALIZAREA PLANULUI LA CONSTRUCTII-MQNTAJ presei; 8,10
rele, organizaţiile noastre care trebuie să se acţione­ DE CATRE PRINCIPALELE ORGANIZAŢII DE CONSTRUCŢII diilor; 9,00
9,05 Răspun
de partid au început să des­ mobilizare a 'minerilor, a ze. Am primit şi primim un lor; 10,00 r
făşoare o susţinută activita­ tuturor oamenilor muncii din ajutor consistent din partea % o 10,0.5 Disc 11
contabilului şef al minei —
te ’ politico - organizatorică întreprindere la ampla şi Şantierul do drumuri şi „Transilvania“ Mintia 87.4 19,30 Din i
pentru înfăptuirea obiective­ continua acţiune de econo­ economistul Eustaţiu Lungu, poduri Deva 104,3 I.-C.M.M. Petroşani 87.2 11.00 BulCti.
lor stabilite. Au fost orga­ misire, de creştere a pro­ inginerilor Aurel Marhan, 0. 1.F.P.C.A. Deva 100,3 Grupul de şantiere energo- Microfonul
nizate dezbateri diferenţiate ductivităţii muncii, utilizare Constantin Ionescu, Aurel G.S.C.F.I. Deva 100,1 construciia Deva-Mintia 79 Buletin de
comoara fo
cu maiştrii şi tehnicienii, cu a timpului de lucru, organi­ Nicola şi a altora. Se disting 1. C.S. Hunedoara 95,1 Trustul de construcţii Deva 71.2 12,35 Reper
şefii de brigăzi, apoi cu în­ zarea mai bună a producţiei de asemenea în această I.R.E. Deva (şantierul de montaj) 91,9 Şantierul T.C.M.M. Deva 69.5 13.00 De la
treaga masă de mineri, cu şi a muncii. Aici a fost an­ muncă secretari de partid O.G.A. Deva’ 91,1 Grupul de şantiere Clubul invit
lucrătorii de la atelier şi în­ trenată munca de la om la cum sînt tovarăşii Vasile Grupul de şantiere energomontaj Rîu Mare-Retezat 47.4 diojurnal;
XXXV — I
treţinere. om, propaganda vizuală, în- Ene, Nicolae Focşăneanu, Ni- UNITÂTI beneficiare CARE NU SI-AU REALIZAT nirilor noas
Pînă prin luna martie a văţămîntul politico-ideologic colae Mic, propagandişti ca 10,40 Cintăir
acestui an am avut depăşiri şi alte forme ale muncii de Iuliu Pavel, Vasile Drăgan, PLANUL DE CONSTRUCT1I-MONTAJ ÎN REGIE PROPRIE Buletin de
la consumul de energie elec­ partid. Principala orientare Adrian Mindiar, Iosif Dru- % limbii romi
trică, faptul datorîndu-se u- a întregii activităţi este a- muş etc. „Marmura“ Simeria 98,5 Direcţia judeţeană P.T.Tc. Deva r v • serii; 20,00 :
5(,2
nor pierderi de aer compri­ propierea ei de locurile de Preocupările de pînă acum Combinatul minier Staţia de cercetări pomicole nai „Cîntar
mat, în special pe suitorul muncă. în afara activităţii au dat unele rezultate bune. Valea Jiului 97,3 Geoagiu 46 l 20,30 Tot a
de aeraj, greu de controlat politice de la om la om, în De pildă, la lemnul de mi­ I.F.E.T. Deva 87,1 I.J.L.r Deva 2L8 frumos; 20,
no re; 22,00 ■
şi întreţinut. Pentru a se abataje ^am introdus unele nă s-au economisit de la în­ I.C. Orăştie 73,1 „Vîscoza“ Lupeni 21,! I 23,00—5,00 IV
evita pierderea masivă de elemente de propagandă vi­ ceputul anului peste 50 mc. I.I.L. Simeria 61,4 „Avicola“ Mintia 18,2 1 eal nocturn
aer în continuare, consiliul zuală care să reţină atenţia De asemenea, sarcina de plan C.S. Hunedoara 62,3 „Vidra“ Orăştie 4,8 ;
oamenilor muncii a luat mă­ minerilor asupra uneia din­ la răpiri, recondiţionări şi m a aaaam a amuma a aaaaaaam a mmm g ma ur— a ammm g aaaamm
sura mutării acestei impor­ tre cele mai importante di­ refolosiri de armături meta­
tante conducte în puţul cen­ recţii de acţiune, determi­ lice a fost depăşită cu 3,4 TlMIŞOAÎi
tral, unde ea poate fi con­ nantă pentru nivelul produc­ la sută, ceea ce reprezintă nuditatea r
trolată şi întreţinută în con­ ţiei fizice şi nete : economi­ o economie de peste 300 000 gini celebre
lieduri;
li
diţii mult mai bune. sirea. Este vorba de o tablă lei. pentru sate
din lemn pe care sînt trecu­
Lucrurile însă nu s-au o- te numele şefului de briga­ Cu toate aceste rezultate, 18,10 Ciută
prit aici. Pe baza programu­ dă, precum şi principalele mai avem consumuri mări că populari!
lui elaborat, dezbătut cu o sarcini ale brigăzii. Sînt tre­ nea literat
largă masă de oameni ai cute, de pildă, producţia fi­ încă la cherestea şi energie Ritmuri pci
dv.
muncii şi îmbogăţit cu pro­ zică zilnică, numărul minim electrică. Acţionînd pe baza
puneri şi soluţii noi, s-a tre­ de posturi cu care trebuie programului stabilit colecti­
cut la realizarea unui şir de vul minei noastre este liotă-
măsuri tehnice şi organiza­ extrasă aceasta, consumurile rît ca pînă la Congresul al
la lemn de mină, cherestea,
torice de amploare, cu efec­ energie electrică şi aer com­ Xll-lea al partidului să se
te directe asupra reducerii primat. în acest fel, oame­ încadreze în consumurile
consumurilor. In sectoare au nii pot cunoaşte cu exacti­ normate şi să recupereze
fost redimensionate toate tate ceea ce au de făcut pierderile de pînă acum. DEVA; Fu
conductele de aer, cele vechi pentru ca brigada să se în­ dă (Patria
fiind înlocuite, lichidîndu-se cadreze în consumurile nor­ TIBERIU SVOBODA Sarah (Arta)
astfel pierderile de aer. Pen­ mate. De asemenea, prin secretar adjunct vină (Grad
tru a ilustra mai bine cît de propaganda vizuală organi­ în comitetul de partid HUNEDOAR
căzătos
stea
importantă a fost această zată în incinta minei, dar de la I.M. Petrila Vedere din comuna Ilia. Foto : VIRGIL ONOIU Fortăreaţa i
rurgistul) ;
fricii (Arta):
nares (Cons I
TROŞANI:
Ce ne arată radiografia unor ediţii in cimp există însemnate resurse titate (7 Noi
(Unirea);
Ot
i'Ttlală în cit
ca) ; LUPEr
mai mult sau mai puţin recente de furaje care trebuie strînse ciudată ICultu
batic
(Mur
Inspt
CAN:
(Muncitoresc
Aproape în fiecare între­ nie a.c. Nu contestăm spu­ ediţii am reţinut pe cel in­ organizaţiilor U.T.C.“, acesta geniul iinişt
prindere te întîmpină, sub sele responsabilului de gaze­ titulat „Să evităm risipa“, cuprindea o înşiruire de ac­ şi depozitate fără pierderi! PETRILA : C
difertie ipostaze, încă de la tă, N. Socaciu, după care articol cu destinaţie ’ preci­ ţiuni prevăzute în progra­ eitoresc); AN
poartă, semnele vizibile ale „lunar sînt expuse două, trei să : organizaţiile . U.T.C. nr. mul de activitate al comi­ (Urmare din pag. î) ţi; nesatisfăcătoare se în- ic în .derivă \
UR1CANI:
ofensivei pentru calitate, dis­ ediţii“, însă noi n-am putut 1 şi 2 cisterne, şi „De prin tetului U.TiC. pe trimestrul tîlnesc, de asemenea, în- (7 Noiembrie
ciplină în muncă, pentru re­ vedea decît o parte dintre secţii adunate“, cu referiri al II-lea. Articol „rezistent“ rada surprize
ducerea prin toate căile a ele, cîte existau, de fapt, la la succesele obţinute în mun­ la timp, dar fără prea nelor rezultate la coasa a tr-o serie de unităţi din şie) ; CUE/
consumului de materii pri­ sediul comitetului de partid. că, dar şi la acte de indis­ multă utilitate. consiliile unice agroindus­ bătoarea s
me, materiale, combustibil, Celelalte... ciplină, la calitate şi altele. Dar dacă pînă aici, lucru­ doua. Unităţile agricole coo­ triale Toteşti, Brad, Haţeg norul) ; Ol
energie electrică — surse Problematică abordată este Nu sînt uitaţi nici tinerii rile au stat cum au stat, peratiste din Consiliul unic şi altele, unde s-a început siunea (Pat
importante de creştere a efi­ cealaltă gazetă, „Mecanicul“, agroindustrial Dobra au re­ coasa a doua la trifoiiene, cu ploaie (FI
C'
GIU-BAl:
cienţei economice. în aceste responsabil Dorel Dănescu, coltat fînurile naturale de dar o parte din teren con­ sub clar de
condiţii este firesc ca orga­ avea un articol pe probleme pe mai mult de 500 ha din tinuă să fie ocupat încă cu cultură); HA
nizaţiile de partid, sindicat politice redactat în 17 mai l 800 existente, dar au trans­ in Marea E
şi U.T.C., prin activitatea Gazetele de perete in concurs a.c., un mic dicţionar medi­ portat şi depozitat la fer­ fînul rezultat de la prima brazi: Jezc
politjco-educativă pe care o cal şi... cîteva glume de prin me mai puţin de. 300 tone coasă (!). Anevoios se des­ Ultima cină
tură) ; STMEi
desfăşoară, să aibă în vede­ apriiie. Atît. făşoară şi transportul paie­ ţia tăcerii (IV.'
re cu prioritate aceste as­ La sfîrşîtul raidului nos­ fîn. Deoarece balanţa fura­ lor care, nefiind depozitate Albul Bim u
pecte. însă diversă. Articole con­ care păşesc pentru prima tru, secretarul comitetului jeră a unor unităţi din a- corespunzător, se deprccia- — seriile 1-1
Urmărind modul în care se crete, scurte, eficiente, vi- dată pragul I.M.M.R. Colec­ de partid pe întreprindere, cest consiliu este defici­ ză calitativ. TELIUC: An-,
acţionează pe această linie, zînd probleme prioritare tivul redacţional îi întîmpi­ tovarăşul Adam Todor, s-a tară, se impune ca în toate nerul).
ara întreprins un raid la u- pentru producţie, cum sînt: nă cu articolul' „Bun venit limitat’ în a aprecia ca slabă cooperativele agricole, în­ Consiliile unice agroin­
mităţile I.M.M.R. şi „Marmu­ reducerea consumurilor de în mijlocul nostru“. activitatea desfăşurată la ga­ deosebi la cele din Rădu- dustriale, organele şi orga­
ra“ Simeria, „fotografiind" materiale, energie electrică, zetele de perete. Dacă aşa leşti, Roşcani, Fintoag şi al­ nizaţiile de partid locale,
ultima ediţie a gazetelor de calitatea producţiei, discipli­ GAZETE stau lucrurile, atunci de ce tele, să fie intensificat rit­ conducerile unităţilor agri­
perete şi a celor . satirice. na ş.a.m.d. .ÎN „REFLECTOR“ nu acţionaţi, tovarăşe se­ cole sînt datoare să mobi­
Ne-am oprit la această for­ De mare efect la această mul de lucru, atît la recol­ lizeze forţe sporite la ac­
mă de propagandă deoarece gazetă sînt caricaturile — La întreprinderea „Marmu­ cretar, pentru a îmbunătăţi tatul fînurilor, cît şi la ţiunile de asigurare a bazei Timpul p
propaganda pe această linie ?
ea joacă un rol important în . atractive, viu colorate, sati­ ra“, gazeta de perete a co­ încheiem cu precizarea că transportul şi depozitatul furajere, cunoscînd că de ziua de 11 i,
formarea unei puternice opi­ rizante. în ediţie erau „pre­ mitetului de partid, respon­ gazetele de perete se află producţiei de nutreţuri. aceasta depinde hotărîtor instabilă cu
nii de masă în rîndul oame- zenţi“ cîţiva abonaţi la ab­ sabil Ionel Pop, expunea trei Referitor la transportul şi mai mult noi
potrivit
■ nilor muncii, impulsionînd senţe nemotivate, precum şi articole. Toate redactate în în concurs şi de că desfăşu­ depozitarea furajelor situa­ soarta indicatorilor de plan ploi locale, r
regulamentului
şi caracter •
şi stimulînd eforturile colec­ alţii, care vin la lucru în mare grabă şi fără dată. Ar­ ai fermelor zootehnice. soţlte de des-
tivelor de muncă. stare de. ebrietate. ticole lungi, scrise înghe­ rare este necesară o exi­ ce. Vîntul ve
genţă sporită faţă de cali­
Gazeta comitetului U.T.C. suit şi la general. Autorii tatea articolelor publicate la moderat, din
PROPAGANDA pe întreprindere „Tineretul materialelor intitulate „Creş­ turile minim
DE ACTUALITATE terea productivităţii mun­ gazete, pentru bogăţia sem­ Angajamentul anual îndeplinit prinse intre
iar maximele
în
nificaţiilor
sale,
general
ŞI EFICIENTA şi producţia“ avea ediţia Ta cii — o preocupare pţimor- de grade. L
zi. De remarcat interesul dială“ şi „Resurse impor­ pentru capacitatea potenţia­ Angajaţi plenar în între­ crările cu caracter edilitar- mineaţa şi Se
colectivului de redacţie, con­ lă a gazetelor de a emoţio­ cerea socialistă şi patriotică gospodăresc şi de înfrumuse­
„Feroviarul“ — gazeta de tante de creştere a eficien­ na şi implicit de a convinge, V
perete a comitetului de partid dus de Augustin Poenari, în ţei muncii de partid“ au a- de a trezi adinei ecouri în dintre consiliile populare, ţare. Astfel, faţă de 2,6 mi­ La munte,
comu­
deputaţii
şi
cetăţenii
şi a sindicatului de la vederea, desfăşurării unei vut intenţii bune dar n-au conştiinţa celui care citeşte nei Ilia. au reuşit, printr-o lioane lei cît prevedea an­ bilă su ceru
gajamentul pe 1979, s-au rea­
Vor cădea a\
I.M.M.R. Simeria — se pre­ bogate activităţi politico-e- reuşit decît titlurile, conţi­ articolul. ploaie, însoţ.
zenta în ziua raidului nostru ducative ; nutul... în ce priveşte al bună organizare a muncii, să lizat în primul semestru al cări electrice;
acestui an lucrări în valoa­
(4 iulie), cu ediţia din 10 iu­ Dintre articolele • ultimei treilea articol, „Din ’ viaţa , LIVIU BRAICA îndeplinească angajamentul re de 3120 000 lei.
asumat pe acest an la lu-