Page 4 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 4
Fag. 4 DRIÍMUÜ SUC1ÄL1SMULU1 XVMTDT33 wouniimcHţ a
ŞEDINŢA COMUNA A
întreprinderea pentru lianţi Chîşcădaga
a Comifduiui Folic Executiv ei C.C. a! P.G.R., Biroului ÎNCADREAZĂ ÎN MUNCĂ
Permanent a! Consiliului Suprem a! Dezvoltării Economice @ şef birou aprovizionare
® şei staţie C.F.U.
şi Sociale şi a Duvernuiui Republicii Socialiste România ^ jurist
{Urmare din pag. totul mandatului încredinţat fermă a României de a par In cadrul convorbirilor,
de Comitetul Politic Execu ticipa în continuare in mod preşedintele Republicii So ® Inspector principal personal
satisfacerii cerin(elor de con tiv. activ la colaborarea în ca cialisto România, tovarăşul
sum în creştere impuse de Comitetul Politic Executiv drul C.A.E.R., de n contribui Nicolao Ceauşescu, a expri ® lăcătuşi
dezvoltarea în ritm accelerat a apreciat însemnătatea consecvent la realizarea în mat poziţia fermă a ţării
a economiei naţionale, de rir deosebită a activităţii desfă ţelegerilor stabilite în inte noastre privind soluţionarea
dicarc continuă a nivelului şurate do C.A.E.R., de-a lun resul progresului economic po cale politică, prin trata ® sudori
de trai al întregului ^popor. gul celor trei decenii de la şi social al tuturor statelor tive, a situaţiei din Cipru,
De asemenea, Frograihul pu crearea sa, pentru dezvolta membre. pe baza respectării indepen
ne un accent deosebit po rea colaborării dintre ţările ■k denţei, suveranităţii, integri ® conducători auto
gospodărirea cu maximum socialisto membre, în scopul In cadrul şedinţei, tova tăţii teritoriale, unităţi^ şi
de eîicienţă a resurselor e- propăşirii lor economico-so- răşul Nicolao Ceauşescu a nealinierii Republicii Cipru,
nergelico ale ţării, pe in ciale tot mai rapide. S-a prezentat o informare cu a asigurării convieţuirii paş ® mecanici auto
troducerea unui regim se subliniat, de asemenea, rolul privire la vizita de stat e- nice a celor două comuni
ver de economisire a ener activ jucat de România în fectuată în ţara noastră, în tăţi cipriote.
gici şi combustibilului — întreaga activitate C.A.E.R., perioada 23—2G iunie, la in Preşedinţii Nicolae
-condiţie esenţială pentru a- In perfecţionarea continuă a vitaţia preşedintelui Repu Ceauşescu şi Spyros Kypria
sigtararea progresului în ritm funcţionării acestei organi blicii Socialiste România şi nou au relevat atenţia deo
înalt al economiei naţionale, zaţii pc baza principiilor e- a tovarăşei Elena Ceauşescu, sebită po care România şi
al ridicării nivelului de trai galităţii, suveranităţii naţio de preşedintele Republicii Cipru o acordă problemelor
ni poporului. nale şi liberului consimţă- Cipru,_ Spyros Kyprianou. instaurării unui climat trai
Comitetul Politic Executiv, mînt al fiecărei ţări, în Comitetul Politic Executiv nic de pace şi colaborare în
Stiroul Permanent al Consi vederea îndeplinirii în con şi-a manifestat deplina apro
liului Suprem al Dezvoltă diţii tot mai bune a obiec bare şi a dat o înaltă a- Balcani şi în zona Medite-
rii Economice şi Sociale şi tivelor şi atribuţiilor orga precicre rezultatelor rodnice ranei, edificării securităţii
guvernul Kepubiicii Socialis nizaţiei stabilite prin Statut. ale convorbirilor dintre, pre şi dezvoltării cooperării în
to România au aprobat pro Comitetul Politic Executiv şedinţii Nicolae Ceauşescu şi Europa, traducerii în viaţă,
iectul de Directive alo Con a subliniat rolul sporit al Spyros Kyprianou, care şi-au ca un tot unitar, a Actului
gresului al XII-Iea al Parti C.A.E.R. în faza actuală, su găsit o pregnantă expresie final de la Helsinki, inclu
dului Comunist Român cu perioară, în care se găseşte în Declaraţia solemnă co siv în ceea ce priveşte a-
privire Ia planul cincinal construcţia noii orînduiri în mună semnată de cei doi şefi doptarea de măsuri practice
¡1981—1985 şi liniile direc ţările socialiste, pentru so do stat Ia încheierea vizitei. de dezangajare, militară, fă
toare ale dezvoltării econo- luţionarea corespunzătoare a Declaraţia solemnă comună ră de care nu poate Ii con
tnico-sociale a României pi problemelor complexe ' ce reafirmă liotărîrea Republicii cepută destinderea, atît pe
nii în 1990, proiectul Pro stau in faţa acestora, pen Socialiste România şi Repu continentul nostru, cil şi în
gramului de cercetare ştiinţi tru accelerarea egalizării blicii Cipru de a acţiona şi întreaga lume. întreprinderea de transporturi
fică şi dezvoltare tehnologi nivelului lor de dezvoltare conlucra tot mai strins, atît A fost subliniată dorinţa
că pînă în 1990 şi orientări economică. Comitetul Politic pe plan bilateral, cit şi pe şi liotărîrea celor două ţări auto Hunedoara-Deva
le principale pînă în anul Executiv a relevat necesita arena internaţională, în fo de a conlucra tot mai strins
2 000 şi proiectul Programu tea orientării tot mai ferme losul ambelor ţări şi popoa pe arena mondială pentru
lui de cercetare şi dezvol a activităţii C.A.E.R. în di re, al cauzei apropierii, în promovarea unor relaţii noi, sir. Horea nr. 12—14
tare în domeniul energiei recţia coordonării planurilor ţelegerii şi păcii în Europa de deplină egalitate şi echi
pînă în 1990 şi orientările economice, satisfacerii ne şi în întreaga lume. tate între state, pentru tre
principale pînă în anul 2 000 cesităţilor de materii prime, Comitetul Politic Executiv cerea la măsuri concrete, ORGANIZEAZĂ CONCURS :
şi au liotărîl ca, pe baza ob combustibil şi energie ale a relevat că/dialogul ro- practice, de dezarmare şi în
servaţiilor şi propunerilor ţărilor membre, adîncirii spe mâno-cipriot la nivel înalt primul rînd de dezarmare PENTRU OCUPAREA POSTULUI DE INGI
făcuto în cadrul şedinţei, a- cializării şi cooperării în a conferit noi dimensiuni nucleară, pentru lichidarea NER PRINCIPAL ŞI INGINER ÎN SPECIALI
ccstoa să fio îmbunătăţite, producţie, schimbului de teh relaţiilor tradiţionale dintre subdezvoltării şi instaurarea
urmând ca apoi să fie supu- nologii avansate, moderne, cele două ţări, a evidenţiat TATEA AUTOMOBILE
jse dezbaterii Plenarei Comi- intensificării cooperării şti încă o dală dorinţa României noii ordini economice inter l
înfăptuirea
naţionale,
pentru
itctului Central al partidu inţifice şi tehnice, în cadrul şi Ciprului de a imprima un Concursul va avea Ioc în ziua de 11 iulie j
lui. unor acorduri pe termen ritm susţinut cooperării şi dezideratelor de pace şi pro
In cadrul şedinţei, primul lung, precum şi cerinţa per colaborării - româno-cipriote, gres ale popoarelor şi făuri 1979 — ora 9 — la sediul I.T.A. Hunedoara, j
ministru al guvernului, to fecţionării în continuare a în_ domeniilo politic, econo rea unei lumi mai bune şi din municipiul Deva, sir. Iloria nr. 12—14, bi
varăşul Ilie Verdeţ, a pre formelor do activitate a aces mic, tehnico-ştiinţific şi cul mai drepte. roul P.I.R.A., de unde cei interesaţi pot solicita
!
zentat o informare cu pri tei organizaţii, sporirii ope tural, precum şi în alte do Aprobînd în unanimitate
vire Ia şedinţa jubiliară a rativităţii şi eficienţei sale, menii de interes comun. A documentele şi înţelegerile informaţii suplimentare. j
sesiunii Consiliului de Aju adîncirii caracterului său de fost exprimată convingerea stabilite cu prilejui vizitei,
tor Economic Reciproc. mocratic. că dezvoltarea şi diversifi al convorbirilor dintre pre
Comitetul Politic Executiv, carea acestor raporturi în şedinţii Nicolae Ceauşescu şi
Biroul Permanent al Consi Comitetul Politic Executiv toate domeniilo corespund Spyros Kyprianou, Comite
liului Suprem şi guvernul a apreciat că înţelegerile şi aspiraţiilor comune de pro tul Politic Executiv a stabi
au luat act cu deosebită sa convenţiile stabilite cu pri gres şi bunăstare ale celor lit măsuri corespunzătoare
tisfacţie de primirea căldu lejul recentei sesiuni C.A.E.R. două popoare, cauzei gene pentru aplicarea lor în via
roasă şi înalta apreciere de deschid perspectiva inten rale a destinderii şi colabo ţă, pentru dezvoltarea tot
caro s-a bucurat mesajul a- sificării conlucrării po mul rării internaţionale. mai intensă, pe multiple pla
dresat de tovarăşul Nicolae tiple planuri între ţările so Totodată. Comitetul Poli nuri, a relaţiilor dintre
Ceauşescu, secretar general cialiste, în interesul înflori tic Executiv a subliniat im
al Partidului Comunist Ro rii tot mai rapide a fie portanţa schimbului de opi România şi Cipru, dintre
popoarele celor două ţări, în
mân, preşedintele Republicii cărei economii naţionale, al nii între preşedinţii Nicolao . folosul şi spre binele lor, al
Socialiste România, partici întăririi forţelor generale ale Ceauşescu şi Spyros Kypria
panţilor la şedinţa jubiliară socialismului şi păcii. nou în Iegăiură cu aspecte cauzei progresului. înţelege
a C.A.E.R. Totodată, a fost Comitetul Politic Executiv esenţiale alo actualităţii po rii şi păcii în lume.
aprobată activitatea delega a stabilit măsuri pentru în litico internaţionale, care a
ţiei române la lucrările ce făptuirea de către organis- evidenţiat existenţa unei
lei do a 33-a şedinţe a se melo noastre economice a largi apropieri şi similitudini Comitetul Politic Executiv
siunii Consiliului de Ajutor prevederilor înscrise în do a poziţiilor celor două ţări a rezolvat, de asemenea,
.Economic Reciproc, activita cumentele adoptate de se în problemele care confrun probleme alo muncii curen G.I.G.O.L. — Deva
te care a corespuns întru siune, ■ exprimind liotărîrea tă omenirea. te de partid şi de stat.
str. Lenin, nr. 6
I 7
ÎNCADREAZĂ ' h
Prin concursul ce va avea loc h.
9 iulie 1979 orele 9,00. ~V'-.
® CONTABIL PRINCIPAL PENTRU SEC
0 La 30 iunie s-a încheiat merei Reprezentanţilor a Par persoane au fost arestate. forturi pentru reafirmarea TORUL GEOAGIU-Bă?.
vizila oficială tle prietenie in lamentului japonez, — rela Procurorul Kuzistanului a de cit mai deplină a ••principiilor
Republica Democrată Germa tează agenţia ACTC. clarat că elemente turbulente de bază ale mişcării de ne
nă a tovarăşului Ştefan au pătruns în localitatea Ah aliniere. Verificarea condiţiilor de încadrare şi in
Andrei, membru supleant al ra La Viena s-au incheiăt formaţii suplimentare la biroul personal, pre
Comitetului Politic Executiv, lucrările Consiliului guverna vaz, venind de la Abadan şi ISI Ministrul afacerilor ex
ministrul afacerilor externe. torilor, organ de conducere Khorramshahr, pentru a lan terne al K.S. Cehoslovace, gătirea muncitorilor, maiştrilor, perfecţionarea
La plecarea de pe aeroportul a Agenţiei Internaţionale pen sa o ..acţiune contrarevolu Bohuslav Chnoupek, şi-a în
din Berlin, ministrul român tru Energie Atomică, din ca ţionară“ precizează agenţia cheiat vizita oficială în Nor cadrelor, retribuire, telefon 16041, interior 7.
a fost salutat de Oskar re fac parte 34 ţări, inlre ca PARS. vegia, unde, după citm rela
Fiseher, ministrul afacerilor re şi România. tează agenţia CTK, a avut
externe, de membri ai con Pe agenda de lucru a R Ca Bruxelles a avut loc convorbiri cu oficialităţile
ducerii M.A.E. al R.D.G., alte consiliului s-au aflat proble o reuniune a liderilor parti ţării-gazdă asupra extinderii VÎNZĂRI,
persoane oficiale. me actuale privind folosirea delor socialiste din ţările relaţiilor bilaterale. Au fost
energiei nucleare in scopuri Pieţei comune, consacrată a- examinate, de asemenea, as-v
paşnice. pecte ale actualităţii inter
gţj r.a 30 iunie, la Moscova naiizării rezultatelor alege naţionale. O Vinci Dacia 1300, Ia
a avut Ioc o convorbire între rilor pentru Parlamentul bord 5 000 km şi garaj de-
Aieksei Kosighin, preşedintele SS Primul ministru al Ma vest-European şi rolului pe E8 Intr-o declaraţie publi montabil. Deva, telefon
Consiliului de Miniştri al rii Britanii, Margaret That care grupul parlamentar so cată la Tunis, Consiliul Ligii
cher, care a sosit Ia Can 20734.
U.R.S.S., Andrei Gromîko, berra pentru o vizită oficia cialist ii poate juca in acti Arabo apreciază că recente
ministrul afacerilor externe, lă, a avut, sîmbătă, o primă vitatea acestuia. A fost dis le atacuri ale aviaţiei israe- de culoare aibă,' şi Clopo
şi primul ministru al Italiei, rundă de convorbiri cu pre cutată, de asemenea, pro Iieno în sudul Libanului re SCHIMB ţel la gît, Govăjdia, nr. 31.
Giulio Andreotti, care, îm mierul australian Malcolm blematica energiei şi preţu prezintă un pericol pentru DE LOCUINŢA Popa Nicolae (Tiu). Gă
preună cu ministrul de ex Fraser, precum şi cu alte rilor ia petrol. S-a hotărit securitatea şi pacea din re
terne, Arnaldo Forlani, au personalităţi politice ale ţă- convocarea, la Londra, în giunea Orientului Apropiat, sitorului recompensă.
făcut o escală la Moscova rii-gazdă. toamna, acestui an, a unei o ameninţare la adresa păcii © Schimb garsonieră © Pierdut legitimaţie
în drum de la Tokio spre Convorbirile s-au concentrat internaţionale. Consiliul cere ultracentral Deva, etaj II,' serviciu, eliberată de Ex
Roma. Părţile au constatat asupra unor probleme pri conferinţe extraordinare a să se pună capăt tuturor ac- gaze, cu apartament 2-3 ploatarea minieră Deva,
din
dezvoltarea ascendentă a re vind relaţiile bilaterale, pre partidelor care socialiste pro 'ţiunilor de violare a secu camere Deva,' central,’ ga
discute
să
C.E.E.,
laţiilor bilaterale şi şi-au ex cum şl raporturile actuale blemele energiei şi impactul rităţii şi integrităţii Libanu pe numele Duma Liviu.
primat dorinţa de a ie a- între statele membre ale lor asupra economiilor ţări lui. ze, etaj I-III. Informaţii O declar nulă.
dinci in continuare. Commonwealthului. lor respective. telefon 15239, între orele (752)
gU Provocările şi acţiunile 18-22.
S3 Aspecte ale dezvoltării ES Agenţia iraniană de ştiri B3 La Belgrad au avut Ioc agresive ale armatei regimu (754) ANUNŢ DE FAMILIE
relaţiilor de prietenie şi coo PAKS informează că în pro convorbiri intre delegaţii par lui do Ia Salisbury nu vor
perare dintre popoarele vincia Kuzistan din sudul lamentare ale Iugoslaviei şi putea determina Zambia să Se împlinesc la 2 .iulie
K.P.D. Coreene şi Japoniei au Iranului au izbucnit, sîmbă- renunţe la ajutorul acordat PIERDERI
fost discutate timp de două tă, noi incidente in cursul Zambiei. Părţile au relevat Frontului Patriotic Zimbab- 1979, 4 ani de la înceta
cărora cîtcva persoane au buna desfăşurare a relaţiilor wo în lupta sa pentru elibe
zile, Ia Phenian, între dele rare şi instaurarea unui ade © Pierdut legitimaţie rea din viaţă a aceluia
gaţiile Comitetului pentru re fost ucise şi altele rănite. iugoslavo-zambiene, apreciin- vărat guvern majoritar in serviciu, pe numele Suţ caro a fost scump tată,
laţiile culturale cu străinăta Citind surse ale poliţiei, a- du-le.ca un bun exemplu de
genţia iraniană precizează că cooperare intre două ţări in Rhodesia, a declarat preşe Ioan, eliberată de între
tea din R.P.D. Coreeană şl „ciocniri violente" au avut dintele Zambiei, Kennteh Da-' socru şi bunîc,
reprezentanţi ai Clubului nou loc Ia Abadan. curs de dezvoltare — relevă vid Kaunda. Şeful statului prinderea electrocentrale FLORIAN SXMION >.
liber din Japonia, cu ocazia De asemenea, în localitatea agenţia Taniug. Totodată; zambian şi-a exprimat încre Mintia. O declar nulă.' dîn Săcărîmb.
vizitei în capitala coreeană a Ahvaz, tot în provincia Ku parlamentarii celor două ţări derea în victoria patrioţilor
grupului condus de Masami zistan, au fost semnalate in au subliniat necesitatea de a In lupta de eliberare din (735) Amintirea luî va -ami
Kobayashi, membru al Ca- cidente in urma cărora 67 se depune în continuare e- Zambia. • Pierdut viţel 14 luni ne veşnic trează.
«I 065
M *r. Or. Peiru Oroza, nr. 35. Telefoaneî 11275, II585, 20708.' $ jî* TIPARUL 3 Tipografia Deva, str. 23 August nr. 257.