Page 41 - Drumul_socialismului_1979_07

Pas. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. i

CREŞTEREA CÜTINUÀ A NjVELÜLUI DE TRAI Lanurile de grîu aşteaptă Ni

intrarea masivă a combinelor!
preocupare fundamentală a partidului nostru 10,00 Şoim.
3,00 Telcş
(Urmare din pag. I) tr-un timp scurt a griului 10,10 Insta:
din tarlaua respectivă. 10.30 Folcli
merită să fie evidenţiaţi — De aici combinele ur­ 10.30 Telex
Telegrame de mulţumire adresate de oamenii muncii hunedoreni combinerii Cornel Beca, mează să fie deplasate — 11,00 Inchii
Nicolae Mărgineanu, Ion ne-a spus agronomul şef al lui
(Unnaro din pag. I) printre altele, în telegramă dezvoltate şi înaintarea de creştere a acesteia“. Cristea, Emil Lazea, Vasile consiliului, ing. Nicolae 1C, 00 Telex
1C,05 Itincr
— unui magistral act de po­ României spre comunism. De aceleaşi sentimente Potinteu, Nicolae Săndescu Crăciun — la C.A.P. Beriu
litică internă, vizînd prin Vă mulţumim scumpe şi frumoase şi de profundă şi alţii. unde, de asemenea, există 16,30 Emisi
lilăţii umane în. toate do- documentele elaborate, dez­ iubite tovarăşe Nicolae mulţumire este animată şi în după-amiaza zilei de genm
meniile de activitate, pentru voltarea neîntreruptă a pa­ Ceauşescu pentru grija pe telegrama colectivului oame­ o suprafaţă de 15 ha ocu­ 18,25 Keflei
îmbunătăţirea permanentă a triei noastre, în conformita­ care ne-o purtaţi nouă, mi­ nilor muncii de la ÎNTRE­ 10 iulie a.c. s-a continuat pată cu grîu din soiuri tim­ 18,50 1001 <
nivelului de trai al poporu­ te cu prevederile programu­ nerilor, creşterii calităţii PRINDEREA „VICTORIA“ cu forţe sporite secerişul purii. Cu această formaţie 19,00 Tel ei i
lui — ţelul suprem al po­ lui. partidului, ele mareînd vieţii noastre, oglindită şi CALAN. „Creşterea retri­ griului şi în lanurile coo­ de combineri avem posibi­ 19,13 Dil’CC'
liticii P.C.R. — se menţio­ o etapă nouă, calitativ su­ de această dată în eşalona­ buţiei ca obiectiv prevăzut perativelor agricole din litatea ca în cel mult zece ale e
nează în TELEGRAMA CO­ perioară în făurirea societă­ rea majorării retribuţiei din în programul de creştere a Spini şi Căstău, din Con­ zile bune de lucru în cîmp mico-
MITETULUI DE PARTID ţii socialiste multilateral etapa a Il-a şi în procentul «nivelului de trai — se spu­ siliul unic agroindustrial O- să încheiem recoltatul griu­ ii lei 1
SI CONSILIULUI OAME­ ne în telegrama lor — va răştie. într-o tarla cultiva­ 1983
NILOR MUNCII DE LA ŢE­ impune o şi mai puternică lui la toate cele patru coo­ 19,25 Ora t
SĂTORI A DE MATASE mobilizare a noastră, a tutu­ tă cu grîu de soiul „Rana“,' perative agricole din comu­ 20,10 Film
DEVA. Permiteţi-ne să ne ror oamenilor muncii, fără combinerii grupaţi la C.A.P. na Beriu şi la C.A.P. Orăş- sol“.
exprimăm şi cu acest pri­ Recunoştinţă fierbinte, deosebire de naţionalitate Căstău au început seceri­ tioara de Sus. în flux cu ctiouri
lej sentimentele noastre de pentru îndeplinirea sarcini­ şul imediat ce starea tere­ secerişul se desfăşoară şi Corcc
gram;
admiraţie şi profundă recu­ lor prevăzute în planul cin­ nului a permis intrarea balotatul paielor, lucrare „Luni
noştinţă pentru modul în printr-o muncă mai rodnică cinal şi în Programul supli­ combinelor în lan. Ingine­ cu li
oare concepeţi şi transpuneţi rul şef al unităţii, Eugen realizată cu pricepere de coreei
în viaţă politica partidului Majorarea substanţia­ neficia în urma celor mentar de dezvoltare eco- Comăşescu, era îngrijorat mecanizatorii Ion Trosan, 21,40 Telejo
a
României
nomico-socială
şi statului nostru de ridica- lă a retribuţiei muncii două majorări, se ridică < în cincinal, pentru gospodă­ Aurel Arghitan şi Aurel
re continuă a bunăstării ma­ noastre, efectuată în două la peste 600 lei. Şi aceas­ rirea judicioasă, cu înaltă de faptul că spicele au în­ Lolean.
teriale a poporului. Vă asi­ etape foarte apropiate — ta, in decursul a numai eficienţă a mijloacelor mate­ ceput să se scuture şi orice Acum, cînd starea vremii KAI
gurăm că, învăţînd din e- măsură izvorîtă din grija doi ani. riale şi financiare ale socie­ întârziere la seceriş ar fi s-a ameliorat, se impune ca
xemplul dumneavoastră de tăţii. dus la creşterea pierderi­
patriot înflăcărat şi luptă­ neasemuită a partidului, Acestei griji permanen­ lor. Combinerii Petru Dur, în toate consiliile agroin­ bucure:
tor ferm pentru triumful e- personal a tovarăşului te a partidului, a iubitu­ Vă raportăm, mult stima­ Ion Dănilă, Gheorghe Dan- dustriale să fie folosite cu dioprogram
liberării şi cauzei socalismu- Nicolae Ceauşescu, faţă lui şi mult stimatului te tovarăşe secretar general, ciu, Petru Paraschiv, Ion randament maxim combi-i Radiojurnal
lui, vom căuta să ne punem de cei ce muncesc — al nostru conducător, tova­ că întregul colectiv de nele şi tractoarele pentru presei; 8,10
în valoare toată experienţa, cărei efect este deosebit muncă al întreprinderii Murgoi, Ion Lăscoi (alături rtillor; 9,00
9.05
Kăspu
competenţa noastră profesio­ răşul Nicolae Ceauşescu, noastre, în frunte cu comu­ de care s-a remarcat şi me­ a finaliza grabnic seceri­ rilor; 10,00
nală si hărnicia pentru a no de evident în bugetul fa­ odată cu recunoştinţa niştii au depăşit planul pe canicul de secţie Avram şul griului şi celelalte lu­ 10.05 Ratlioi
aduce’ modesta contribuţie miliilor noastre, este e~ fierbinte a noastră a ce­ primul semestru al anului Ivănescu — n.n.), au asigu­ crări din actuala campanie lor; 10,45
la făurirea societăţii' socia­ locventă în acest sens. In lor mulţi, îi răspundem 1979 cu 3 414 000 lei la pro­ rat însă înmagazinarea în- agricolă. 11.00 Rulcti
liste multilateral dezvoltate contextul recentei hotă- prin fapte. Numai în pri­ ducţia netă, şi cu 4939 000 Avan premii
pe strămoşescul pămînt rîri a Plenarei Consiliului mul semestru al anului lei la producţia marfă. Ei 12.00 Bulcli
românesc. Naţional al Oamenilor de pildă, colectivul secţiei au dat peste plan 8 850 to­ Din como
12,:
ne fontă, 320 tone piese tur­
nostru;
IN TELEGRAMA COMI­ nate din fontă, 10 000 tone pretative; 1
TETULUI DE PARTID SI Muncii începînd cu 1 au­ noastre a realizat supli­ produse cărbunoase şi au 15.00 Club
CONSILIULUI OAMENILOR gust 1979 noi siderurgiştii mentar peste 3 000 tone Radiojurnal
MUNCII DE LA I.M. HU­ împreună cu lucrătorii laminate, obţinînd aproa­ realizat o productivitate şl organiza
ră; 10,40 F(
NEDOARA, se dă glas siro- din alte ramuri ale eco­ pe o jumătate de milion sporită cu 2 073 lei/om faţă ran ; 17,00
ţămintelor de mulţumire şi nomiei ne vom bucura de lei economii la preţul de de cea planificată. Pînă la 17.00 Opini:
satisfacţie ale minerilor din aplicarea celei de a Il-a cost. sîîrşitul anului vom realiza Instantanee
munţii Poiana Ruscăi faţă peste sarcinile de plan la Orele scrii;
de condiţiile tot mai bune etape a majorării retribu­ obiectivele în funcţie, 15 000 ai cîntcculu
de muncă şi de viaţă pe ca­ ţiei. In ce mă priveşte, FLOREA IOAN tone fontă, 15 000 tone pro­ Reflexele soi t
Cadenţe
re le au azi minerii, se sub­ ca şi alţi colegi de ai mei, luminator la laminorul duse cărbunoase, 1300 tone intr-o oră ;
liniază ce înseamnă aceste noi cuantumul sporului de re­ dc sîrmă nr. 1 maşini şi utilaje pentru in­ ’79 ; 24,00 11
măsuri pentru nivelul lor de tribuţie de care voi be­ al C.S. Hunedoara dustria 'metalurgică, 650 to­ 0,05—5,00 Nc
trai. „Am fost astfel din ne piese turnate din fon­ nocturn.
nou martorii — se spune tă“. TIMIŞOAI
tualitatea r
gfirclc verii
şoară; 18,30
columna ţă
Producţia de cărbune se realizează Livrări suplimentare la export Mare, ctitor
târle; 18,40
cal Ana Hi
donate ecoa
Lucrătorii
cu o solidă dotare tehnică mobilizaţi de C.L.F. Ilia, an, s-au Sn valoare export —20,09 lladi<
la
livrat
mărfuri
organizaţia
de
de partid acordă o atenţie 861 000 lei. Demn de men­
şi capacitate umană deosebită onorării sarcini­ ţionat este şi faptul că a- .«INE
lor de plan la export. Ca cest harnic colectiv şi-a
urmare, faţă de 57 000 lei depăşit şi planul la produc­ I.F.A. „Vîscoza“ Lupeni. Unul din cel mal vechi şi pri­
(Urmare din pag. 1) în trimestrul al II-lea. „Au cepuţi filatori al unităţii este şl ştefan Prună. Iată-1 urmă­ deva: Si
fost şi greutăţi, e drept, dar cît prevedea planul pe pri­ ţia industrială cu peste rind cu atenţie huna funcţionare a maşinii pe care o de­ căzătoare
mllia
ceva a scîrţîit cam tare la mele şase luni ale acestui 000 000 lei. serveşte. Foto : ŞTEFAN nemecsek Mărin o i
prinzi
IV are un plus de producţie noi, mai ales în luna iunie. (Grădina di
de la începutul anului de pe­ Şi asta nu e bine. Vom da NEDOARA :
ste 23 000 tone de cărbune — mai mult, la nivelul posibi­ căra) ; Prci
jumătate din plusul pe în­ lităţilor colectivului, în tri­ (Slderurgistv
cu CERTEI-TREPTE SPRE ÎMPLINIRI
treaga mină), nu i-au con­ mestrul al III-lea. De puţin loden (Arta
dus pe minerii de la secto­ timp a intrat în producţie — seriile I-
rul) ; PETR
rul IV la automulţumire, ci complexul’ „Lupeni 5“, şi cerşetor
dimpotrivă. îi mobilizează şi care lucrează maistrul elec­ Certej... Un simplu nume (ele Afrodi
mai mult la muncă. Are se­ tromecanic Teodor Boncalo. de localitate pe harta ju­ sau construite din nou pe­ probleme economice, afir­ re Certej să valorifice toa- brie); Oarşu
ste 70 de case... Există, a-
crete sectorul IV în obţine­ Merge bine, merge în plin, maţiile anterioare capătă te-jresursele care le stau la publica) ; L
rea acestor rezultate 7 aşa incit vom creşte sensi­ deţului, care se confundă poi, 300 de abonaţi radio, semnificaţii noi. Iar faptul îndemînă. Mă gîndesc la — seriile I-
395 abonaţi tv., 300 abonaţi
adeseori cu cel al Exploa­
VUI.CAN : I
— Nu — ne răspunde scurt bil sporul producţiei de căr­ tării miniere. Dar nu e la reţeaua de radioficare, că Exploatarea şi-a reali­ minerul Emil Răuţiu, şef ry (Mimclto:
şi clar tovarăşul Alexe Fur- bune în această lună şi în aşa, tocmai pentru că exis­ sute de abonaţi la ziare şi zat sarcinile de plan pe de brigadă, la inginerul Agentul lini
Nicolae Mogoş, şef de ra­
primele şase luni ale anu­
dui, secretarul comitetului continuare“. tă dincolo de el o colecti­ reviste. lui cu 110,5 la sută la pro­ ion, la Ion Rovinaru, mais- PETRILA : <
de partid pe sector. Secre­ Constantin Lupulescu, Gri­ vitate umană ale cărei Cifre. Mereu cifre... Din­ ducţia globală, cu 106,3 la ciloresc); A:
tru-miner la raionul II, la
tele sînt priceperea, hărni­ gore Florea, ICisfaludy Pe­ preocupări se văd mate­ colo de ele, sînt însă oa­ sută la producţia marfă, Aurora Bugnar şi Roman canţă la
(Muncitoresc
cia, dăruirea; secretele sînt tru, alţi interlocutori acuzau rializate în realităţi bine menii, ale căror fapte nu cu 110,5 la sută la produc­ Curetean, operatori prepa­ Vis de ianu
buna organizare a muncii şi lipsa unor materiale şi pie­ definite. pot fi exprimate concret ţia netă, iar productivita­ rare, la inginerul Ion Fi- brie) ; URAI
înţelegerea între ortaci, se­ se de schimb, coordonarea Fără îndoială, locuitorii altfel. Oameni care prin tea muncii a crescut cu lipaş şi la mulţi alţii. prizelor (Stei
HABARZA:
cretele sînt calităţile unor defectuoasă a activităţii în comunei Certej sînt în pri­ înaltele lor calităţi morale 107,7 la sută şi cheltuieli­ Viaţa spirituală în comu­ batică (Minei
oameni ca Petre Constantin, subteran de către unii mai­ mul rînd agricultori. Spun impulsionează mersul as­ le la 1 000 de lei au fost na Certej nu se reduce la Napoli 6e re
loan Sălăgean, Constantin ştri — ceea ce determină în primul rînd, pent'ru că, cendent al vieţii. Fie că se de numai 94 la sută, e de cunoaştere pasivă, ci la Al 3-lea juri
Lupulescu, Teodor Boncalo, defecţiuni electromecanice şi deşi o mare parte lucrea­ numesc Ion Vinţan, Emi- crezut că reprezintă o altă participare afectivă şi efec­ l-n (Flacăra
Valentin Tofană, Mihai Nis- abateri de la tehnologiile de ză ’ la exploatarea minieră, lian Iancu, Gheorghe Dan, faţă a hărniciei certeje- tivă la diferite acţiuni, mai BAI: Cornpa
tbr ţ Grigore Florea — ca lucru — întîrzierea introdu­ în orele dintre schimburi Ion Ilaneş, Alexe Voica, niior. ales culturale. Practic, fie­ clar de lună
tură) ; IIAŢ.
să-i numesc doar pe cîţiva cerii metodei de nămolire a ei se întorc, statornic, la care sat are cel puţin o Sn Marca E
dintre oamenii cei mai capa­ tavanului, care ar asigura muncile cîmpului. Fiindcă formaţie culturală. Iar în BRAZI : Jezi
bili şi destoinici ai sectoru­ productivităţi sporite şi con­ cele 1250 ha smulse relie­ ■HiH formaţiile săteşti participă Ultima cină
lui IV. Şi ar mai fi un lucru diţii mai bune de muncă în fului deluros pentru a fi foarte mulţi mineri — a- tură); SIME!
ţia tăcerii (i)
folosite la semănatul cerea­
•pe care aş dori să-l menţio­ frontalele cu complexe me­ lelor, au nevoie de oa­ eeasta fiind încă o dova­ Albul Bim
nez, fără a se crede că fla­ canizate. Oamenii Lupeniu- meni. Aşa că minerii, abia IMiUWHIMiiHiMH dă a contopirii despre care — seriile ' I
tez : acţiunea de presă sub lui sînt sinceri, deschişi; o- întorşi la lumina zilei, de­ vorbeam la începutul aces­ GHELARI: E
genericul: „Abatajul — lo­ biectivi. Nu se mulţumesc vin cosaşi, secerători, duc tor rînduri. Multe dintre ciloresc).
cul de acţiune comună a mi­ cu ceea ce au făcut. Doresc vitele la iarbă... însă nu­ sau Cornel Mariş, Gheor­ Desigur, cifrele de mai •formaţiile culturale ale co­
nerilor şi cadrelor de con­ mai mult şi mai bine şi pen­ mai această dublă partici­ ghe Ciocoi, Ion Podean, sus sînt rezultatul unor în­ munei Certej, au partici­
ducere“ — iniţiată la mina tru asta apelează la un aju­ pare a făcut posibilă exis­ Traian Bedea, Dorina Ple­ delungi căutări, a multor pat cu succes la diferite : I® RON
.noastră şi la sectorul IV, de tor mai consistent din par­ tenţa în comuna Certej cu ter, Nicolae Halgă, ei sînt ore de nesomn, de calcu­ faze în cadrul Festivalului
naţional
Româ­
„Cîntarea
către redacţia ziarului „Dru­ tea cadrelor tehnice şi de cele 9 sate aparţinătoare, cei care prin dăruirea de le... Normal, asumarea de
mul socialismului“, în cola­ eonducere ale minei, chiar însumînd 1351 de gospodă­ sine, au contribuit în mare angajamente a impus lua­ niei“, unele culegînd laurii Rezultatele
fanfara,
premiilor:
călu-
borare cu organul colectiv al specialiştilor de la C.M. rii, a unui număr de 1806 măsură Ia bunul mers al rea unor măsuri pentru în­ şerii, corul, brigăzile artis­ 11 iulie 1979
de conducere al minei Lu- Valea Jiului, în hotărîrea do capete bovine, peste 600 lucrurilor. deplinirea lor, însă dife­ tice, precum şi solista de Extr. I :
peni, a constituit un adevă­ a da mai mult cărbune ţării. capete porcine, aproape Evident, nu se poate renţa dintre cifra iniţială muzică populară Titina 2, 42.
rat tonic în activitatea din In ceea ce Si priveşte, ei, 1370 de oi... şi cifrele sînt vorbi despre Certej făcînd şi cea realizată, presupune Barbu...
abatajele noastre, conlucra­ simt din plin grija partidu­ relative t ele aflîndu-se în abstracţie de existenţa Ex­ o mare zbatere pentru fo­ Această complexă viaţă Extr. » It-;
rea şi întrajutorarea între lui şi statului, personal a se­ continuă creştere. ploatării miniere, cu atît losirea tuturor posibilităţi­ care se desfăşoară Sn co­ 12, 1, 28.
Toate acestea trebuie vă­
mineri şi cadrele tehnice cretarului general, tovarăşul zute prin existenţa în Cer­ mai mult cu cît minerii, în lor materiale şi spirituale. muna Certej, cu multe pro­
devenind o componentă per­ Nicolae Ceauşescu, pentru marea lor majoritate, sînt Altfel, cum s-ar fi putut bleme, fireşte, însă şi cu Fond <1
manentă a activităţii din ridicarea continuă a nivelu­ tej a unui tot mai înalt locuitori ai comunei. In­ ajunge de la un angaja­ multe satisfacţii, materia­ 1173G98 lei.
subteran. Şi nu trebuie ui-, lui lor de trai material şi grad de bunăstare, a ma­ tr-un sens sau altul, viaţa ment al producţiei nete Sn lizarea pe zi ce trece a u-
tat că întreaga muncă poli­ spiritual — noile măsuri din terializării hărniciei oame­ localităţii înseamnă viaţa valoare de 500 mii lei, la nor hotărîfi importante, 8S*-üeS32EE!
nilor şi a clarviziunii cu
tică noi o subordonăm rea­ recenta hotărîre a plenarei care ei contribuie la rezol­ lor de toate zilele. Aceeaşi realizarea a 1286 mii lei ? dar poate că, mai ales, fVREffi
lizării ritmice a planului, Consiliului Naţional al Oa­ varea tuturor problemelor. oameni răscolesc' mărunta­ La producţia marfă: anga­ pentru că se preconizează
extragerii tonelor de cărbu­ menilor Muncii fiind o nouă Dar pentru o ilustrare mai iele pămîntului, care răs­ jament 1 milion lei, rea­ pentru cincinalul viitor 400
ne planificate în fiecare zi. dovadă in acest sens — şi vie a celor afirmate, este colesc şi suprafaţa lui a- lizat 1701 mii lei, iar la milioane de lei investiţii, îi Timpul pro
Considerăm că şi pe aceas­ sînt angajaţi cu toate for­ potrivită folosirea altor ci­ tunci cînd ţin de coarnele producţia globală: angaja­ dau dreptul primarului a- ziua de 12 iu
coroasă,
cu
tă linie se acţionează bine ţele pentru a răspunde prin fre : 115 mii lei, valoarea plugului. în această. ordine ment 1 milion lei realizat cestui frumos centru mi­ rnial mult nor
;
■la sectorul IV. fapte demne de muncă aces­ prestării de servicii către de idei, pare firesc să fie 2 958 mii lei... Prin folosi­ nier, Constantin Cotor, să mai ales Sn z
Interlocutorii nu s-au în­ tei griji, pentru a obţine noi populaţie, în acest an j a- pomenite aceleaşi nume de rea la armare a conducte­ afirme că în 1985 Certe- munte vor c!
trecut însă cu laudele. Nu şi importante succese în pro­ chiziţii în valoare de 531 oameni care se află me­ lor uzate şi recuperarea jul va fi aşezare urbană. ţii sub formă
ploaie
însoţite
le este in obişnuinţă. Dim­ mii lei, deşi planul a fost reu în primele rînduri ale lemnului, s-a economisit de Posibilităţi există, iar oa­ electrice. Vin
potrivă, inginerul Dumitru ducţia de cărbune, cu care de numai 27Ş mii h mărfuri întrecerii socialiste. Şi. da­ la începutul anului o can­ menii vor rămîne, nu mă slab la mode
Danci ulescu, şeful sectorului, să cinstească cea de-a 35-a vindute de ia începutul a- că directorul Exploatării titate de 136 metri cubi de îndoiesc, aceiaşi harnici rul vestic,
ieşit la ora 15 de la o sur­ aniversare a eliberării pa­ nului jprin cooperaţia de miniere, inginerul Constan­ lemn de mină. Cifre a că­ gospodari şi mari iubitori minime vor i
pare la complexul lui Tofa­ triei, Congresul al XlI-lea consum în valoare de pe­ tin Nichitean, este mem­ ror semnificaţie trebuie de frumos.’ tre 9 şl 14 g!
nă, era nemulţumit de fap­ al pa’rtidului şi împlinirea ste 900 mii lei. In ultimii bru în comitetul de partid Căutată în modul cum ştiu turile maxi
tul că sectorul IV a dat a 50 de ani de la greva mi­ cinci ani, au fost renovate pe comună şi secretar cu oamenii Exploatării minie­ DUMITRU IIURUBA între 20 şl 25
-1- 16 000 de tone în trimes­ nerilor de la Lupeni, din au­ mineaţa izola
trul 1 şi numai vreo 6 000 gust 1929. r j a MMMi * /Bwm f a t JBH W A AXfXASAjr, Aumyx A /,»tm f ¿\ t A Jmm M &rrm f. Attmti a jvwr a tmm a a i a ****** • MW** a «n,