Page 42 - Drumul_socialismului_1979_07

Pag. S
© JOI, 12 IULIE 1979

ÎZIURÏE
WSSBSfflBBH
DEVA
¡riel ,
e
Extracţia şi prelucrarea
ibrogean
programu-
fierului la daci
uristice Interviul rubricii
în limba
Mărturiile arheologice, — duritate, puritate, posi­
aduse la lumina timpului bilitate de prelucrare — S-a încheiat semestrul I. Cum l-a din care 57 700 000 realizaţi pe bază de aproape 4 ori valoarea angaja­
actual, Si relevă pe stră­ dovedesc că meşterii au­ încheiat economia municipiului De­ de cărbune. S-au mai realizat peste mentului anual al municipiului. Va­
moşii noştri daci ca pe un tohtoni daci dobîndiseră te­ va ? Ne răspunde tovarăşul Minică plan : 649 tone minereu de fier pre­ loarea investiţiilor realizate depă­
uudamcntale popor a "cărui cultură ma­ meinice cunoştinţe profe­ Neagoe, secretar al Comitetului mu­ parat, 59 tone materiale de construc­ şeşte cu 2 ia sută pe cea planifi­
Uării econo- terială se baza pe larga u- sionale. nicipal de partid. ţii din mase plastice, 117 tone vată cată. S-au dat în folosinţă 444 de
le a Bornă- tilizare a fierului. Nu exis­ — După G luni de activitate din minerală, 12 tone carne şi preparate apartamente. Sînt atacate toate apar­
rioada 1981— tă aşezare civilă dacică, In cadrul atelierului de fie­
cetate sau punct fortificat rărie de la Grădiştea Mun- acest an, economia municipiului din carne. Productivitatea muncii tamentele cu plan de predare în 1979
:tului în . care să nu se găsească celului — Sarmizegetusa marchează succese de seamă. Valoa­ a fost depăşită cu 1 362 lei/lucrător. şi o parte din cele ce constituie
tic : „Primul o foarte largă gamă de Regia au fost găsite mari rea producţiei industriale a fost de­ Cheltuielile la 1 000 lei producţie front de lucru pentru 1930.
ncţie a stu­ produse din fier, obiecte cantităţi de lupe de fier, a păşită cu 4,9 la sută, iar cea a pro­ marfă au fost reduse în total cu — Cu alte cuvinte, economia mu­
diu B.P.D. ce aveau cele mai feluri­ căror greutate totală atin­ ducţiei nete cu 3 la sută. S-au li­ 5,90 lei, iar cele materiale cu 17,60 nicipiului a păşit cu dreptul în se­
Film pro- gea cifra de aproape o tonă
cti prilejul te întrebuinţări în viaţa şi de fier brut. Dacă se ia în vrat în plus economiei naţionale : lei. Nivelul beneficiilor peste plan mestrul al II-lea ?
i solidaritate ocupaţiile localnicilor. considerare faptul că pen­ 275 802 000 kWh energie electrică, se ridică la 21,7 milioane lei, adică — După cum se poate vedea..
i poporului Cercetările din ultima tru producerea fiecărei
vreme au dovedit că meta­ lupe, ce cîntărea 9—11 kg,
lurgia fierului a cunoscut erau necesare 500 kg mi­
in cadrul societăţii dacice nereu de fier, s-a calculat
o timpurie dezvoltare. încă că pentru cele descoperite Din cronica muncii Pe un alt plan decît
•cu multă vreme înaintea la Sarmizegetusa Regia ar
anilor domniei lui Bure- fi fost utilizate aproxima­
bista, de prin secolul XII tiv 50 de tone de minereu şi a faptului divers al muncii
I: c.no Ba- î.e.n., fierul se obţinea pe dc fier.
iminejii; 7,00
,00 Kerista plan local utilizîndu-se re­ Cantitatea mare de mi­ Dragostea faţă de patrie se ţie tactică a. formaţiunilor de
.rierul meio- sursele de minereuri din nereu din care s-au pre­ ® Contoarele de la termo­ lui, mai sînt unii (e drept
etin de ştiri; subsolul pămînturilor lo­ parat lupele găsite la Sar­ centrala Mintia au înregis­ puţini), care se întrec în... manifestă prin muncă, şi co­ gărzi patriotice, de la I.E.C.
n ascultăto- cuite de daci. In acest sens trat în aceste zile cifra de tăiatul frunzei la cîini. Vi- lectivele de oameni ai mun­ Mintia, Ţesătoria de mătase,
îtin de ştiri; ne stau mărturie descope­ mizegetusa Regia ne face 270 milioane. Aceasta repre­ chente Popa (str. Aurel Vlai- cii din municipiu fac dova­ I.F.E.T., I.P.E.G., Inspectora­
»zlnul femei- să credem că operaţiunea zintă, de fapt, kilowaţii-oră cu 196), Iosif Erik Ilerlea
is folcloric ; ririle făcute la Cernatu de de topire şi reducere se da acestei iubiri. Zilele tre­ tul silvic, întreprinderea de
o ştiri; 11,20 Sus (judeţul Covasna), Ga- ’ făcea intr-o zonă apropia­ pulsaţi, în plus faţă de plan, (cv. Dacia, bloc 24, ap. 6), cute am fost martorii unui lianţi Chişcâdaga. La apli­
radio-tv. ; liţa (judeţul Constanţa) sau tă,- cea a Munţilor Poiana în arterele luminii. Tot de Maria Munteanu (cv. Dacia,
c ştiri; 12,03 Babadag (judeţul Tulcea), Ruscă, unde se aflau şi ză­ aici, am notat şi altă faptă bloc 6, ap. 17), Viorel Modo- alt mod de manifestare a caţie, unde s-a apreciat că
folclorului remarcabilă a colectivului la . (Sîntuhalin) şi F.ugen dragostei de ţară : prin pre­ nivelul de pregătire al for­
tepere inter- ce aparţin primei epoci a căminte de fier. de energeticîeni. In luna iu­ Muntean (Arcnia), deşi sînt gătirea pentru apărarea ei. maţiunilor de gărzi este bun,
De la 1 la 3; fierului. Extragerea . minereurilor nie ei au economisit 365 tone oameni în toată puterea, re­ In prezenţa tovarăşului Ale­ au participat, ca asistenţă,
ers 20; 10,01) Nu vom urmări drumul de fier din zona amintită
S,25 Tehnică parcurs de metalurgia fie­ combustibil convenţional, fuză sistematic să se înca­ xandru Voiculescu, primarul conducătorii întreprinderilor
in agricultu- fului în evoluţia sa. Ne re­ este relevată de o remar­ prin reducerea consumului dreze în muncă, trăind din municipiului şi comandantul şi instituţiilor din municipiu,
r contempo- cabilă descoperire arheo­ specific. diverse expediente, sau din
stin de ştiri; zumăm doar a sublinia logică ce completează şti­ pensia părinţilor. gărzilor pc municipiu, s-a comandanţii dc formaţii care
oblică ; 17,30 faptul că cele trei statui rile mai vechi care, pe ba­ @ Duminică, S iulie s-a desfăşurat o reuşită aplica­ nu luau parte la aplicaţie.
istice; 18,00 antropomorfe descoperite za fragmentelor ceramice încheiat, la Deva, etapa re­ S De la miliţia munici­
oo Interpreţi la Baia de Criş, înfăţişind publicană a Festivalului na­
jpular ; 20,30 personaje ce poartă unelte dure. aflate in împrejuri­ piului ni se semnalează nu­
ului; 20,40 specifice mineritului — tîr- mile Ghelariului şi Teliu- ţional „Cintarea României“, meroase cazuri de cetăţeni
; 22,00 O zi cului, susţineau ideea ex­ care a reunit, timp de 5 zile, distraţi care, pur şi simplu,
,00 Melorltm năcopul şi sacul pentru ploatării zăcămintelor de pe scena Casei de cultură, îşi pierd buletinele de iden­
;in de ştiri ; transportul minereului — fier de aici înainte de ro­ cele mai bune formaţii de titate. Numai în ultima vre­ Edilitare
¡top muzical atestă faptul că la data mani. estradă şi muzică uşoară, me s-au înregistrat peste 150
confecţionării lor, mineri­ brigăzi artistice şi colective de asemenea cazuri. O altă
18.00 Ac- tul se înscrisese ca o ocu­ Investigaţiile arheologice © S-au atacat lucrările de zent, nevoile de apă ale o-
i; 18,10 Şla- de satiră şi umor din în­ categorie este a celor care terasamente şi fundaţii la raşului.
muzică u- paţie curentă în rîndul de la Cinciş aduc la' ivea­ treaga ţară. Nu ştim încă „uită“ să se prezinte să-şi
lă
dovezi
privind
concrete
scripţii pe populaţiei nord-dunărene. rezultatele, dar, oricum, ar­ schimbe buletinele expirate. Complexul spitalicesc cu 700
Ştefan cel participarea directă a daci­ tiştii amatori, din municipiul Astfel, lui Ion Beangă (cv. de paturi şi policlinică de 9 O acţiune edilitar-gos-
î ţară şi ls- Că lucrurile au urmat o lor la extracţia minereului Deva, care s-au prezentat Dacia, bloc 29, ap. 11), i-a pe podărească deosebită in aces­
lalion muzi- asemenea cale de evoluţie de ’ fier. Facem aici preci­ şi pe scenă la fel de bine expirat buletinul în 14 mar­ strada 23 August/ care te zile se desfăşoară in „Par­
19.00 Coor- ne-o confirmă existenţa u- zarea că este frapantă co­ va îmbogăţi simţitor baza
ice '79; 19,30 nor cuptoare — furnale da­ ea şi în producţie, aspiră la tie a.c„ lui Ioan Măcinieă materială a asistenţei medi­ cul tineretului“ din zona de­
gaziit. cice- pentru redus mine- incidenţa că romanii ou premii. (Gojdu, bloc O 4, ap. 37), în cale în municipiu şi judeţ. pozitelor, S'-au asfaltat şi se
reuşit în scurt timp să 26 februarie a.c., iar lui Vio­
treul de fier, cum sînt cele dea amploare exploatărilor O O veste bună pentru rel Neag (Gojdu, bloc D 6, asfaltează în continuare a-
de la Doboseni (judeţul de minereu de fier şi că abonaţii telefonici din Deva. ap. 27), în 3 ianuarie 1978 (!?) ® In vecinătatea sa, lingă leile parcului, se amenajea­
Covasna), Cireşu (judeţul printre lucrătorii de la res­ De la Oficiul municipal de şi încă nu s-au prezentat să poşta nouă, pe acelaşi ali­ ză o bază sportivă constînd
Mehedinţi), Bragădiru etc., pectivele mine au fost se­ poştă şi telecomunicaţii a- le schimbe. De la noi pri­ niament, urmează să încea­ din terenuri pentru diferite
aflate în zone bogate far sizaţi băştinaşii daci; Cre­ flăm că în curînd posesorii mesc semnalul.,. sporturi şi o popicărie.
vinzi o slea minereu de fier. Acestea dem că la o. asemenea sta­ de telefoane îşi vor putea a- pă lucrările la un nou hotel
itria); Nea cu 250 de locuri.
r (Arta); Să sînt amenajate în pantă re de fapt s-a putut ajun­ ehita taxele lunare la toate © La începutul săptămî- • S-a terminat botonaren
i căzătoare pentru a facilita accesul la ge doar în situaţia în care oficiile din oraş. Deci, adio nii, un grup de peste 400 de drumului care face legătura
'ară); HU- ele, constînd dintr-o vatră noii veniţi pe aceste me­ cozi, adio nervi, adio timp © Se desfăşoară în ritm între oraş şi cabana „Căpri­
ivcrino (Fla- de lut, prevăzută cu un o- leaguri, la sosirea lor după pierdut 1 oameni ai muncii din muni­ susţinut lucrările la linia de
ul de fler rificiu central necesar re­ încheierea ostilităţilor din. cipiu au plecat în concediu centură a oraşului, pe dru­ oara“ pe strada Aurel Vlai-'
Un om în verberaţiei, peste care de odihnă prin O.J.T. în fru­ mul naţional 7, linie desti­ cu. In acelaşi timp se lu­
Vlad Tepeş se anii 105—106, au găsit aici, • Tot despre telefoane, moasele staţiuni ale litora­ nată circulaţiei de autovehi­
(Constructo- aşezau in alternanţă stra­ la sud de actualul oraş Hu­ dar despre cele publice. In­ lului şi la munte. Acestora crează la modernizarea ce­
ANX : Prinţ turi de minereu de fier şi nedoara, un nucleu al mi­ ginerul Emil Szitap, şeful li se adaugă alte cîteva sute, cule grele. Ea va avea 4 luilalt drum de legătură cu
nirea); Bra- mangal. La acestea se a- neritului, pe care l-au pre­ Oficiului municipal de poştă care au plecat cu bilete de benzi de circulaţie şi va fi cabana — cel de, la Mintia.
(7 Noicm- şi dezvoltat în con-
lantomă (Ke- dăuga piatra de var şi var luat cu noua ordine şi telecomunicaţii, afirmă că odihnă şi tratament primite delimitată de zone verzi.
*ENI: Clipa ca fondănt ce contribuia la formiiate b echipă specială de întreţi­ prin sindicat. Le urăm con­ ® Spre sfîrşitul lunii iu­
(Cultura!) ; îndepărtarea impurităţilor instaurată în provincia Da­ nere (dotată cu maşină), de­ cediu plăcut, • Se lucrează cu forţe lie, populaţia Devei ca şi
sectorul Har- şi la creşterea fluidităţii,- cia. panează telefoanele publice
c); LONEA : obţinîndu-se pe această din municipiu, după urmă­ sporite la cea de a două turiştii în tranzit vor putea
t (Minerul) ; Aşadar, mănunchiul ur­ torul program : de patru ori • Biblioteca municipală conductă de aducţiune a a- apela la serviciile viitorului
ăloria (Mun- cale o desulfurare a fontei. melor arheologice pe care Deva a popularizat premia­
MOASA: Va- în cuptoarele de topit şi îl posedăm conferă preţi­ pe zi în zona ultracentrală, ţii Uniunii Scriitorilor pe a- pei potabile dc la Batiz. Ea popas turistic „Izvorul De-
chiul Toma redus minereu de fier se oase detalii referitoare la de două ori pe zi în zona nul 1978. Cărţile premiate au urmează să aducă în rezer­ cebal“.
URICANI : atestarea exploatării şi pre­ centrală şi o dată pe zi în
e (7 Noiem- realiza doar o primă fază lucrării minereului dc fier zonele periferice. Aşa o fi găsit găzduire în pasajul din voarele oraşului un plus de Un sprijin deosebit în rea­
Parada sttr- a. procesului tehnologic. Se dar în dimineaţa zilei de 10 strada Dr. Petru Groza — debit de circa 100 1/secundă, lizarea acestor lucrări a dat
i roşie); GU- obţineau lupe de fier de din Dacia preromană, re- iuile a.e., din cinci telefoa­ loc de mare promenadă. Este
rbătoare sul- formă ovală, cu partea su­ levînd în acelaşi timp ideea ne publice, amplasate pe bu­ indirect, o invitaţie la lec­ satisfăcînd astfel, pentru un Oficiul de îmbunătăţiri fun­
); OKAŞTIE: că bazinul minier din estul tură. timp, mai bine decît în pre- ciare.
ltă (Patria) ; perioară concavă, avîn.d o masivului Poiana Ruscăi levardul Dr. Petru GroZa
înt — seriile despicătură triunghiulară deţinea încă de atunci un funcţiona... doar unul (!?)
CEOAGIU- practicată înaintea răcirii
a a 7-a oub complete pentru a se con­ loc de primă importanţă. © Zilele acestea aproxi­
Casa de cul- trola calitatea fantei abţi­ Despre acei îndepărtaţi mativ 50 de tineri din între­ A fost depistat un exemplar lipsit R i s i p ă
!î Explozie prinderile şi instituţiile mu­ de sentimentul dragostei materne
0 (Popular); nute. Lupele de fier erau căutători şi cunoscători ai
01 ; CALAN : prelucrate în atelierele de bogăţiilor naturale din Da­ nicipiului lucrează la•între­ Ba imul din telefoanele redacţiei a .sunat ieri
Jasa de cul- fierărie cunoscute în nu­ cia preromană sîntem as­ ţinerea plantaţiei de pomi Fetiţa fără nume, aşa era denumită pînă nu tovarăşul Mihai Tulai, pensionar din Deva. „Aş
A: Conspira- tăzi îndreptăţiţi a afirma fructiferi de pe Dealul Pa­ tic mult la secţia de pediatrie a spitalului Deva, vrea să daţi un semnal undeva. Dar să se
reşul); 1LIA: meroase aşezări şi cetăţi că sînt cei ce au pus pia­ iului (ferma C.A.P. Deva), micuţa Carmen Agncta Trifu. In sfirşit, acum audă“. „Spuneţi“. „Sîmbătă, 7 iulie, am l'ost la
■cehe neagră dacice (Poiana, Popeşti, Oc- unde fac săpături şi alte lu­ are şi ea un nume. Avea şi o mamă. Se nu­ pescuit, pe Mureş. Intre calea ferată şi rin, In
(Minerul) ; niţa, Bîtca Doamnei, Ră~ tra de temelie a unor în­ crări. Iată un loc în care meşte Marieta Trifu. A abandonat-o Iu luna
demia (Mun- călău, Grădiştea Muncelu- deletniciri care vieţuiesc şi „săpăturile“ sînt de mare martie, în grija unui cetăţean din Deva. Trezin- zona gării, sint culturi de ceapă şi cartofi tim­
lui). Marea diversitate a se dezvoltă necontenit pe folos ! du-se deodată în postura de tătic, cetăţeanul a purii. Vreţi să ştiţi ciun au fost recoltate 7
produselor meşteşugăreşti cuprinsul actualului judeţ predat fetiţa la secţia pediatrie, unde se află Prin ogorul de ceapă, pe unde au trecut ro­
de mal bine de patru luni do zile.
realizate din metalul pre­ Hunedoara. Insistenţele personalului medical dc aici du­ ţile tractoarelor, ceapa a fost înfundată adine
EXPRES lucrat în atelierele menţio­ • în timp ce marea majo­ blate de cele ale miliţiei au făcut, ca, In sfîr- în pămint sau făcută terci. Cit despre cartofi,
nate, precum şi - calităţile IGAN ANDRIŢOIU ritate a populaţiei se între­ şit, să se dea de urmele mamei dezertoare. Mai de pe unde au fost recoltaţi, un om harnic a-
fizice ale fierului respectiv Muzeul judeţean Deva ce în muncă, pe şantierele şi are un copil abandonat la Leagănul de copii dtrnă pentru o familie întreagă provizii pe
ragerii din în întreprinderile’ municipiu­ dc la Hunedoara. mult timp. Daţi semnalul 7“. II dăm.
Vă răspundem Ia întrebare
Komulus Oprea — Rovina, folosinţă personală. Pentru
Legea nu vă scuteşte de la alte lămuriri adresaţi-vă U-
prestarea pazei obşteşti. A- niunii judeţene a C.A.P. In
dunarea locuitorilor -satului orice caz, lotul nu-l puteţi
poate, în cazuri bine justi­ primi şi lucra dumneavoas­
ficate, conform prevederilor tră în numele socrului care
legale în vigoare, să scu­ nu mai locuieşte pe terito-,
tească unele persoane. Dum­ riul comunei Vaţa de Jos.
abil pentru
; : Vreme ră- neavoastră nu aţi solicitat
irul variabil, însă acest lucru adunării ce­ Liviu Rotea — Bîrcea Mi­
3 ziua. Bocal, că. Reveniţi cu date concre­
aa de deal şi tăţenilor. Consiliul popular
ea precipita- comunal consideră că sînteţi te privind realizarea planu­
de averse de lui pe primele 6 luni ale a-
de descărcări apt pentru prestarea pazei
li va sufla obşteşti. cestui an la indicatorii: pro­
at din secto- ducţia totală de lapte, pro­
Cemperaturile
.cuprinse în- Gheorghc Hagiu — Ociu. ducţia de lapte marfă şi vi­
:dc, tempéra­ Citiţi Statutul C.A.P. şi a- ţei obţinuţi, atît la nivel de
le vor oscila
le grade. Dl- tunci vă veţi lămuri în ce fermă, cit şi pe loturi, evi­ Peisajul urbanistic devean se întregeşte si armonizează an dc an. lată o secvenţă dintre cele mai proaspete ale
cenţă. condiţii ■ socrul dumneavoas­ denţiind îngrijitorii cu cele acestui peisaj.
tră poate beneficia de lot în mai bune rezultate,