Page 44 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 44
Proletari din toate ţările, unîţi-vâ !
ANUL XXXI
NR. G 7 15
VINURI,
1.1 IUUU
!979
4 pagini — 90 Urni
Directive!© Congresului a! Xll-lea a! partidului CREŞTEREA CONTINUA I NIVELULUI DE ÎMI
______*______________ _______________________________________________________
în dezbaterea oamenilor muncii
PREOCUPARE FUNDAMENTALA â PARTIDULUI NOSTRU
Orientări ferme care să asigure
dezvoltarea multilaterala
a României moderne
'/Uirele centrale <le ier! au inţifiee şi realizarea unei velurile şi orientările dez
publicai Directivele Con noi calităţi în toate domeni voltării economiei noastre
gresului al NII-Icu al parti ile de activitate. Acumulări naţionale. In cincinalul vii
dului eu privire la planul le cantitative de mari pro tor industria se va dezvolta
cincinal 1981—1985 şi liniile porţii din cincinalele prece intr-un ritm înalt, de 8—9
directoare ale dezvoltării e- dente în toate ramurile pun Ia sulă, iar unele ramuri
< onoinico-socialc a Koniânici acum cu acuitate necesita cum sînt construcţia de ma
piuă in 1990. împreună cu tea realizării unei calităţi şini si chimia, intr-un rilni
celelalte documente adoptate noi, superioare. de 10—II la sută. Paralel cu
de Plenara comună a C.C. . întregul complex al orien aceasta se va pune un ac
al P.C.IÎ. şi Consiliului Su tărilor şi liniilor fundamen cent mai mare pe ramurile
prem al Dezvoltării Econo tale cuprinse in Directive industriale care reclamă un
mice şi Sociale a Koniânici relevă cu deosebită pregnan consum mai mic. de combus Zilele ce au urmat publicării în presă a tiolăririi
din 1—5 iulie — Directivele ţă rolul hotărîtor al secreta tibil şi energie, iar industria plenarei Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii pri
sint supuse dezbaterii parti rului general " al partidului, prelucrătoare trebuie să a- Venituri
dului, întregului nostru tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sigure o valorificare supe vind înfăptuirea programului de creştere a nivelului de
popor. înalta sa exigenţă revoluţio rioară a materiilor prime şi trai in perioada 1976—1981) au ocazionat, pentru mii de tonsiderabii
oameni ai inuucii, posibilitatea de a-şi exprima satis
• in ansamblul de orien nară în asigurarea mersului materialelor de care dispu facţia faţă de măsurile privind trecerea la cea de a
tări dale viitoarei dezvol ferm al ţârii pe drumul e- nem. Aici se vor îngloba Il-a etapă a majorării de retribuţie. Prin telegrame,
difleării
socialiste
societăţii
tări a Koinâniei socialiste, preocupări de amploare in sau scrisori ei mulţumesc partidului şi statului penlru majorate
astăzi ne referim doar Ia şi comuniste, grija sa sta două direcţii principale : pe grija ce le-o poartă, se angajează la noi eforturi pentru
Directive. tornică pentru ridicarea ne de o parte reducerea impor sporirea rodniciei muncii. Iată, in cofe ce urinează, cî- Cu ajutorul tovarăşului
încetată a nivelului de trai
tului de petrol, iar pe de
• oeumentul pune cu mare al poporului. altă parte reducerea foarle tevu asemenea dovezi grăitoare. Marius Muntcanu de la
forţă î ii lumină orientarea Ce coordonate definesc consistentă a consumurilor compartimentul persan-j
iunduinentală a Programului noua calitate ce trebuie în- de combustibil şi energie. invâţămint — retribuire
partidului, anume asigura făptuitu ? In această opţiune se va re Importante sporuri de rttribuţie — aprovizionare —• al
rea bazei tohnico-matcriale De la capul locului se dis nunţa la unele capacităţi dc C.M. Deva, am pătruns
si înfăptuirea celorlalto ce- tinge o anumită restructura producţie din categoria ma în conţinutul cifrelor,
’ rinţe aie edificării societăţii re a dezvoltării industriale. rilor consumatoare de pe pentru lucrătorii din unităţile peniru a vedea concret
socialiste multilateral dez Pornind de la schimbările trol şi energie. In viziunea ■a retribuţiei ¡iu
voltate şi înaintare a Româ ce s-au produs în economia Directivelor ţara noastră de material rulant creşter
niei spre comunism. Aşa românească de-a lungul mai trebuie ca în viitor să devi norilor m cele două ti -
emu sublinia secretarul ge multor cincinale, finind sea nă independentă din punct î, neepind cu 1 august a.c., de retribuire a muncii, să ne pe de majorare din
neral al partidului, tovară ma de asemenea, de accen de vedere al energiei şi sint cuprinşi în etapa a 11-a dea rileva exemple. Iteferin- cest cincinal.
şul Nîcolae Ceuuşescu. iu tuarea şi prelungirea unor combustibilului. dc majorare a retribuţiei — du-se la categoriile de înca De la bun începui in
■ icoseiiire, în următorul ciu- fenomene de criză si insta aşa cum prevede hotărîrea drare a muncitorilor, inter terloeutorul a ţinut să
<mat se vor accentua afir bilitate în economia mondia plenarei Consiliului Naţional locutorul ne-a prezentat un facă unele precizări, deo-
marea revoluţiei tehnico-şli- lă, Directivele stabilesc ni (Continuare în pag. a 2-a) al Oamenilor Muncii — si labei care reflectă sporul sebil dc importante pen-
lucrătorii din unităţile de lunar ce se obţine in urma tru ramura minieră.
material rulant. majorării retribuţiei în eta
In legătură cu modul cum • Şi la 1 iulie 1977 —
In interiorul se reflectă noua majorare a pa h U-a. in comparaţie cu cînd s-a aplicat prima
retribuţiei în (î.şligurile rea actuală. Luînd toate cele etapă de majorare pentru
şase categorii actuale de în
muncitorilor de la întreprin mineri — şi la 1 august -
ZIARULUI derea mecanică de material cadrare a personalului mun a.c. — dc cînd sc ga a-
rulant Simeria, am solicitat citor la bază. creştere« lu pliea cea de a doua eta
tovarăşului Gheorglie Cră nară a retribuţiei arată ast pă —. procentul de creş
Hol aricea unanimă a ciun, de la compartimentul fel : tere cel mai mare a fost
întregului colectiv — şi este pentru oamenii
îmbunătăţirea conti Retribuţia Retribuţia Sporul muncii din acest sector
Categoria
nuă a activităţii de de încadrare actuală majorată realizat de activitate.
producţie 9 In această a doua e-
Nouă din milioanele 1 bază 1 622 I 826 -! 204 tapă. din judeţu I nostru
! 255
1 958
de. adrese ale bună 2 bază 1 703 2 091 30« vor beneficia de majora-
I 785
stării :t bază 2 234 rea retribuţiei nn număr
4 bază 1 907
Semnal 5 bază 2 081 2 417 33« de peste 15 300 de oameni
1 Album dc vacanţă 6 bază 2 315 2 072 357 ai muncii din cadrul C.M.
i „Daciada“ .şi sportul Trebuie subliniat, de áseme-
In funcţie de treptele pe
cunosc o vie anima care le are fiecare muncilor nea, că progresiv cu creste- (Continuare în
ţie şi la Gcoagiu pag. a 2-a)
Ia categoria sa de încadrare
şi retribuţia este mai mare. (Continuare in pag. a 2-a)
CINSTEA MÂRETEI SĂRBĂTORI NAŢIONALE
AVANSURI ceste sporuri dc producţie re peniru execuţia lucrărilor
DA LIVRAREA au fost obţinute în exclusi de deschidere in steril de
• umilul -omlus de Eugen Filipaş, de. la I.M. Pelrila, ob vitate pe seama creş'.erii mare profil. Noul utilaj, de
ţine (¿opăsii i < onslante de plan la producţia de cărbune. la- PRODUCŢIEI productivităţii muncii. înalt randament, a fost în
lâ-i pe membrii schimbului înaintea intrării într-un nou şui. DE LAPTE credinţat brigăzii conduse de AZI. LANSARE
Foto : M. OLTLAN1J Daturi ia grijii manifestate Constantin Borş. Prin disci DE CARTE
peniru buna îngrijire şi hră- plină şi bună organizare, a
nirc a efectivului de vaci muncii, minerii de aici rea Astăzi, vineri, Ia orele
aflate in perioada dc lacta lizează avansări zilnice dc 18,00, Librăria „Mihai Emi-
Zile decisive pentru urgentarea ţi«, o serie de unităţi agri superioare cu peste 20 la su nescu“ din Deva va găzdui
peste
—-
randamente
4
ml
lansare
de
carte.
nouă
o
cole din raza Consiliului unic
agroindustrial Orăştie, între tă celor obţinute prin teh Este vorba de a romanul
scri
flamingo“
„Albastru
nologiile clasice.
Jele-
recoltării şi înmagazinării griului i care C.A.P. Mare şi ferma itorului hunedorean Iv
Mărlineşti,
dinţi,
Dineu
asociaţiei economice, au rea IMPORTANTE Martinovîci. Prezentarea vo
lizat producţii sporite, ceea ECONOMII DE ENERGIE lumului o va face scriito
Subordonind toate efor aceste două unităţi au reu- * ce Ic-a dat posibilitatea să ELECTRICA rul Ion Grecea.
Ia
turile înfăptuirii devizei şit să strîngă şi să înma- t livreze de suplimentar fiecare, fon In pas cu celelalte colecti CREŞTE CAPACITATEA
dul
cîte
stat,
„Nici un bob pierdut clin gazineze recolta de grîu de I 5 000—io 000 1 lapte. De men ve de muncă din unităţile e- DE TRANSPORT
noua recoltă“, mecanizato pe aproape jumătate din | ţionat faptul că producţia conomice aie municipiului
Hunedoara,
de
lucrătorii
rii şi cooperatorii din Con suprafaţa planificată. • In $ medie zilnică de lapte marfă Secţia de distribuire a ener la De ciiiînd, în dotarea Ex
realizată pe cap de vacă la
de
transport
siliul unic agroindustrial flux cu combinele au lu- ' ferma asociaţiei economice gici electrice obţin noi suc ploatării au intrat 3 Pe
troşani
noi
Deva se străduiesc .să folo crat şi patru prese de balo- J se ridică la peste 9 litri. rt GUST cese in întîmpinarca zilei de autobuze, prin care a cres
23 August şi a celui de al
sească din plin fiecare oră tat paie, asigurînd front * DECADA FRUCTUOASA M] Xll-lea Congres al partidu cut capacitatea de trans
bună de lucru în cîmp la PENTRU SIDERURGIŞTH lui. După cum ue-a infor port a parcului auto al în
treprinderii,
pe
Văii
traseele
seceriş, la eliberatul tere larg de lucru pentru me- | DIN CALAN mat tovarăşul Augustin Soio- Jiului, cu peste 1 000 dc că
nului, efectuarea arăturilor canizatori la efectuarea a- «. In primele 10 zile din luna nea — membru Lu biroul or lători pe zi.
de
aici
de
partid
ganizaţiei
şi semănatul culturilor du râturilor. ţ iulie a.c., harnicul colectiv RANDAMENTE — de la începutul anului şi
ble. Preocuparea responsa în zilele de 11 şi 12 iu- J de siderurgişti dc la I.V. Că- SUPERIOARE piuă in prezent planul de
secţiei
suc
ce
bilă pentru utilizarea com lie a.c., s-a lucrat din plin j lan şi-a in sporit sensibil obţinute EA LUCRĂRILE exploatare realizat revine proporţie IîARNICIE FLORI
cesele
în
a
fost
producţie
binelor cu randament ridi la recoltatul griului cu *
în primele S luni ale anului. DE PREGĂTIRI de 105,5 Ia sută. Totodată, La Dobra au apărut noi
cat se concretizează în am cîte 2—4 combine şi în la- | In decada I din al doilea prin eforturile unite ale în zone verzi şi ronduri de
plificarea, in ultimele două nurile cooperativelor agri- ■. semestru, personalul munci Fruntaşi pe bazinul carbo tregului colectiv — din rîn- flori. Ele sînt rodul hărni
zile, cu peste 200 hectare cole din Şoimuş, Banpotoc, J tor de aici a realizat supli nifer al Văii Jiului, de la în dul căruia se loan evidenţiază ciei elevilor şcolii generale
an,
la
mentar
acestui
ceputul
pro
prevederilor
de
Florea
Polverc,
Petre,
plan
din localitate care, in ulti
a realizărilor la recoltatul Cristur, Deva şi Hărău, ' 456 tone de fontă cenuşie, s ducţia dc cărbune, minerii Balint Ungur. Eugenia Co ma lună, au făcut din o
griului. Datorită activităţii tone de semicocs, 4 tone de de la Pelrila acordă o deo vaci, Viorel Scurtu, Aurora parte a curţii şcolii o gră
rodnice a eombinerilor re-, N. TÎRCOB maşini şi utilaje pextru me sebită atenţie şi lucrărilor de. Huci — s-au economisit a- dină dc flori, dispusă in
şl
deschideri.
Aici
proape 3 000 Megawaţi ener
pregătiri
talurgie, 1 tonă de utilaje de
partizaţi să lucreze în la turnare pentru oţclăril, alte a intrat de curînd în func gie electrică. (V. GKIGOKAŞ, tr-o inspirată geometric rlc
ronduri.
nurile cooperativelor agri produse. De menţionat că n- ţiune o combină de înainta- corespondent).
cole din Veţel şi Le-şnic, (Continuare în pag. a 2-a) —
