Page 45 - Drumul_socialismului_1979_07

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. (
Pag. 2

CREŞTEREA CONTINUA A NIVELULUI DE TRAI Âutoconducarea muncitorească -5 Vt

In acţiune
preocupare fundamentală a partidului nostru 13,00 Teni
rúa
pa
din
Hotărîrea unanimă a întregului tram
ci uri
Importante sporuri de retribuţie pentru colectiv — îmbunătăţirea la A
corni
Venituri Ţopc
dura
gran
considerabil lucrătorii din unităţile de material rulant continuă a activităţii mai
— L
cmlsi
personal,
faţă
mitate cu noile prevederi ale
de
creşterea
majorate (Urmare din pag. I) legii retribuţiei, va fi înca­ continuă a nivelului de trai de producţie repoi
denţt
drat în treapta a Il-a cu o al oamenilor muncii. Aces­ — A
rea retribuţiei creşte şi spo­ tor măsuri, colectivul de la — R
(Urmare din pag. 1) rul pentru'vechimea neîntre­ retribuţie netă lunară de I.M.M.R. Steneria, alături Adunarea generală a oa­ Ioan Dănescu, Maria Bokes, Slalo
ruptă în muncă. Aşa, de e- 1907 lei. de toţi cei ce mun­ menilor muncii din secţia Elena Nan, Maria Bpdreanu — C
Importante creşteri de re­
Deva, fondul de majora­ xemplu, un muncitor înca­ tribuţie realizează în aceas­ cesc, le răspunde acţio- velur a întreprinderii „Vi­ au cerut conducerii între­ • — CI
re însumînd mai mult de drat în categoria a 6-a bază tă a Il-a etapă şi persona­ nînd cu şi mai multă vi­ dra“ Orăştie s-a constituit, prinderii să acorde în se­ de di
calc
6,7 milioane lei pe lună. va realiza, începînd cu luna lul TESA. Asa, de exemplu, goare pentru creşterea pro­ în tot timpul desfăşurării ei, mestrul al II-lea o preocu­
august a.c., O RETRIBUŢIE ducţiei, a productivităţii 18,25 Tragi
demo­
for
O Prin trecerea unor NETA DE 2 672 LEI, LA MAIŞTRII ÎNCADRAŢI IN muncii, reducerea cheltuieli­ într-un autentic autoconducere pare mai susţinută pentru a- 18,35 La \
provizionarea ritmică cu ma­
de
CLASA 21, CU O RETRI­
cratic
categorii de lucrători mi­ CARE SE ADAUGA 267 LEI BUŢIE NETA DE 2 310 LEI, lor şi sporirea beneficiilor, terii prime. Adesea se în- pentr
auto
neri din treapta a IlI-a SPORUL DE VECHIME, LUNAR, VOR PRIMI, IN încheind primul semestru cu muncitorească. Grija deose­
REALIZÎND ASTFEL UN bită manifestată de cei care tîmplă ca la începutul lunii 18,50 1001
(care se desfiinţează), in CÎŞTIG LUNAR DE 2 939 URMA MAJORĂRII, 2 566 depăşiri de peste 3 la sută au vorbit pentru 'buna des­ aprovizionarea să fie defec­ 10,00 1 Telej
treapta a Il-a, ei bene­ LEI. începînd cu 1980 se in­ LEI PE LUNA, IAR TEHNI­ a indicatorilor de plan la făşurare a procesului de tuoasă, pentru ca, apoi, în 19,15 In ti
CIENII
PRINCIPALI
CARE
producţia fizică şi netă, cu
ficiază de majorarea re­ troduce o nouă categorie de LA ORA ACTUALA PRI­ un spor de 3,6 la sută a pro­ muncă din secţie, pentru re­ ultima perioadă a aceleiaşi iectu]
Congi
luni secţia să fie supraaglo­
tribuţiei, în lumina noi­ retribuţie, a 7-a, care la ni­ MESC 2 070 LEI LUNAR, ductivităţii muncii faţă de zolvarea problemelor de al P.
vel de bază are o încadrare VOR FI ÎNCADRAŢI CU planificat, cu reducerea chel­ producţie şi sociale, pentru merată. Alţi vorbitori, între 19,30
CîntCi
lor reglementări şi a în­ de 2 968 iei. De asemenea, se îmbunătăţirea autoconduce- care Ana Filimon, Maria rcvoli
cadrării iniţiale. desfiinţează treapta a 111-a, 2 310 LEI. în ce priveşte per­ tuielilor de producţie cu 15,6 rii, în lumina sarcinilor şi Bogdan, Cătălina Olaru, Ele­ 19,50 Victo;
sonalul TESA, este de re­
lei la 1 000 lei producţie
rămînînd numai două. Ast­ marfă şi cu 6,5 la sută la indicaţiilor date de conduce­ na Popa, Viorica Moiş, Mar­ creaţi
0 Iată şi cîteva cazuri marcat faptul că începînd
concrete de creştere a re­ fel, muncitorii care au treap­ de anul viitor, aşa cum pre­ cele materiale, acest harnic rea partidului, > de secretarul gareta Cosma, Maria Mălu- dări
ta a IlI-a se încadrează în vede legea retribuţiei, se in­ şi vrednic colectiv munceş­ său general, tovarăşul Nicolae ţan au făcut apel la între­ 20,15 Calcic
tribuţiei, pornind de la treapta a Il-a, dar majora­ troduce o nouă treaptă, a te cu abnegaţie şi răspunde­ Ceauşescu, au dat adunării gul colectiv să acorde o a- rauzic
retribuţia în baza Legii rea actuală a retribuţiei se 7-n, care se acordă _conform re pentru a întîmpina a 35-a generale — aşa cum era şi tenţie deosebită reducerii 20,35 „Trec
eliberării
57/1974, apoi majorarea în face la nivel superior. Aşa prevederilor legale în vi­ aniversare a al Xll-lea ţării firesc — un caracter de lu­ consumurilor de materii pri­ un pj
cumei
goare.
al
şi
Congresul
urma Decretului 188/1977 de pildă, un muncitor înca­ Toate aceste măsuri re­ partidului cu succese şi mai cru, în care analiza activi­ me şi materiale, întăririi 21,05 V
tăţii din primul semestru al
drat în categoria I, treapta
controlului inlerfazic în ve­
şi majorarea din această a IlI-a, cu o reti'.buţie lu­ flectă grija partidului, a to­ mari în îndeplinirea sarci­ anului s-a împletit strîns cu derea îmbunătăţirii în con­ 21,35 Teleji
a doua etapă, de la 1 au­ nară de 1 683 lei, în confor­ varăşului Nicolae Ceauşescu nilor de plan. propunerile pentru o muncă tinuare a calităţii produse­ 22,00 Inchic
gust a.c., conform Legii mai rodnică în semestrul al lor din blană, produse foar­ Iui.
4/1978 : 11-lea. te- căutate atit pe piaţa in­
— Un lucrător din sub­ Minerii mulţumesc partidului prin miile de tone în acelaşi timp, cei care ternă cît şi la export. Posi­
teran — în mine de cate­ au luat cuvînlul pe margi­ bilităţi în ’acest sens există
la fiecare loc de muncă, tre­
nea dării de seamă prezen­
goria B, cu categoria de cărbune peste plan tate, exprimînd simţăminte­ buie doar — aşa cum s-a ce­
încadrare 5 bază : 2 333 le întregului colectiv, au a- rut în adunarea generală — bucure:
lei — 2 805 lei —3 277 lei. Recenta hotărîre a plena­ urmare a aplicării majoră­ rului de continuitate şi a dus profunde mulţumiri con­ să existe mai multă exigen­ dioprogram
Radio juma
rei Consiliului Naţional al rii în etapa a 11-a. în cadrul celui pentru munca dc noap­ ducerii partidului şi statului ţă, mai mult spirit gospodă­
Deci, O PRIMA CREŞ­ Oamenilor Muncii privind primei etape de majorare (1 te, ajungînd în acest fel la presei; 8,1(
diilor; 9,00
TERE DE 472 LEI, O A înfăptuirea programului de august 1977), retribuţia tari­ un cîştig de 3 800 lei pe lu­ nostru, personal tovarăşului resc şi de întrajutorare mun­ 9.05 Răspu
Nicolae
Ceauşescu,
citorească, mai ales faţă de
pentru
DOUA TOT DE 472 LEI, creştere a nivelului de trai fară mi-a crescut de la 2 473 nă, fără a mai socoti depă­ grija ce o poartă ridicării muncitoarele tinere sau cele rilor; 10,00
în perioada 1976—1980 a fost lei, cît aveam, la 2 945 lei. şirile lunare de plan pe care 10.05 Atlas
ADICA O MAJORARE primită de minerii Văii Jiu­ După numai o lună de la brigada noastră le reali­ necontenite a nivelului de în curs de calificare. Ştiinţa şi
trai şi civilizaţie al întregu­
TOTALA A RETRIBU­ lui cu cel mai viu interes. majorare, prin Decretul zează. lui popor. Relevînd măsurile Numeroase propuneri for­ Ictin de şl
premieră
Prin grija partidului şi sta­ 330/77, pentru oamenii mun­ In ce priveşte angajamen­ mulate în adunarea generală
ŢIEI IN ACEST CINCI­ tului, şi de această dată, noi cii care lucrează în fronturi tul anual asumat de briga-t prevăzute în hotărîrea ple­ s-au referit la aplicarea la Buletin de
comoara fc
NAL DE 944 LEI, CEEA minerii sintem prima cate­ direct productive, retribuţia dă, putem spune cu mîndrie narei Consiliului Naţional toate locurile de muncă a 12,35 Reper
gorie de oameni ai muncii mi s-a mărit, din nou, cu 5 că este realizat şi depăşit al Oamenilor Muncii, recent iniţiativei „Eu produc, eu 13,oo De Ia
CE CORESPUNDE UNUI care beneficiem de majora­ la sută, ajungînd la 3 092 lei. cu peste 3 890 tone cărbu­ adoptată, privind trecerea la controlez“, o mai bună în­ Student-clu
PROCENT DE CREŞTE­ rea retribuţiei, începînd cu Acum, prin trecerea la a ne. în cinstea celei de-a 35-a aplicarea celei de a Il-a treţinere şi reparare a uti­ jurnal ; 1G,:
RE DE 40,46 LA SUTA. 1 august a.c. 11-a etapă de majorare, po­ aniversări a eliberării pa­ etape a majorării retribuţiei, lajelor şi maşinilor din sec­ conomice;
La I.M. Petrila; unde lu­ trivit calculelor făcute in lu­ triei, si a Congresului al colectivul secţiei velur .s-a mele; 17,00
■r— Un maistru din sub­ crez ca ajutor de miner, la mina recentei hotărîri. VOI angajat să depună toate e- ţie, analizarea operativă a 17,20 Pentri
rele serii;
teran — categoria B, cu brigada lui Aurel Grigore, AJUNGE LA O RETRIBU­ Xll-lea al partidului, efor­ forturile în vederea creşte­ unor deficienţe şi înlătura­ muzică pop
turile minerilor de la I.M.
rea
lor,
mai
cu
sortarea
ŢIE LUNARA DE 3 623 LEI,
ca dealtfel la toate minele
gradaţia de bază: 2 284 "din Valea Jiului, în aceste CU 536 LEI ÎN PLUS FAŢA Petrila se vor înzeci, pentru rii realizărilor în producţie, multă grijă a materiei pri­ cheta ecou
denţe sonoi
lei— 2 760 lei — 3 050 lei. zile minerii îşi fac timp pen­ DE PRIMA ETAPA. DECI, a spori şi mai mult canti­ realizări care să constituie me, însuşirea mai temeinică tr-o oră;
— Tot un maistru, prin­ tru calcule, aducînd calde 0 MAJORARE TARIFARĂ tatea de cărbune peste plan. un puternic sprijin transpu­ a elementelor noi în pro­ stop muzic
TIMIŞ O Al
cipal, cu gradaţia 6, cla­ cuvinte de mulţumire, porni­ TOTALA, PE CINCINAL, DE Fiindcă, aşa înţelegem noi, nerii în practică a progra­ cesele de fabricaţie de către tualitatea i
te din toată inima, conduce­ 1 155 LEI. minerii să ne facem dato­ mului de creştere continuă fiecare muncitoare, utiliza­
sa a 32-a : 3 308—3 830— ria. zică popula
4 230. rii partidului, tovarăşului Dar, pentru a avea o ima­ a nivelului de trai al oame­ rea mai productivă a fondu­ le „Banatul
Nicolae Ceauşescu pentru gine completă asupra eîşti- nilor muncii. lui de timp şi altele. De a- natului“; 1
Creşterile sînt evidente. grija ce le-o poartă. gului meu, rezultat al mun­ Gif. CODREANU, Secţia velur are o ponde­ semenea, s-au făcut propu­ gure de mi
Iată modul în care va fi cii pe care o depun, trebuie ajutor miner la sectorul III re însemnată în producţia de limbă i
majorată retribuţia mea, ca să mai adaug creşterea spo­ I.M. ralrila întreprinderii „Vidra“ Orăş­ neri pentru îmbogăţirea con­ 18,40 Muzic
al
educativ
ţinutului
acţiu­
ci
Colocviu
tie. Colectivul ei, compus în le de vaca
marea majoritate din femei, nilor ce se organizează în pioniereşti;
:- *«rgr*-”" a obţinut în primul semestru timpul liber, şi îndeosebi, în despre...? —
Orientări ferme care să asigure Săi® !388 » al acestui an realizări în­ sîmbăta liberă, ca urmare a ducaţie mc
=~~t —> » o ooo? ooa semnate în îndeplinirea pro­ reducerii săplăminii de lu­ că : Fizic
19,45—20,00 <
cru.
dezvoltarea multiîaferală ducţiei nete, globale şi pen­ Conducerea secţiei şi con­ că.
tru export. Cu toate aces­
tea, cei care au luat cuvîn- ducerea întreprinderii s-au
angajat în faţa adunării ge­
n-au
auto-
a României moderne mulţumire ci, dimpotrivă, în nerale să se ocupe mai în­ CIN]
manifestat
tul
spirit critic şi autocritic, au deaproape de rezolvarea pro­
(Urmare din pag. 1) esenţială a dezvoltării multi­ arătat lipsurile şi neajunsu­ blemelor ce s-au ridicat.
laterale a ţării. rile care trebuie înlăturate Hotărîrea adunării genera­ DEVA: Si
Acţiunea susţinută pentru Un loc centrai în proiec­ şi au făcut propuneri pentru le s-a concretizat în voinţa căzătoare milia
Mărin
reducerea consumurilor — tul de Directive il ocupă, îmbunătăţirea activităţii de unanimă a colectivului sec­ prinzi o
problemă centrală a viitoru­ de asemenea, sporirea mai viitor. ţiei velur — colectiv harnic (Grflina di
lui cincinal — va fi însoţită accentuată a eficienţei în­ Din multitudinea proble­ şi priceput — de a acţiona Niv ^ARA :
cărVŢT>rei
deosebit de energic de tregii activităţi economice melor ce s-au dezbătut, reţi­ cu toate forţele pentru în­
identificarea şi valorificarea prin creşterea gradului de nem ca deosebit de impor­ lăturarea neajunsurilor, pen­ (Siderurgistt
loden (Arta
superioară a noi substanţe valorificare a materiilor tante cele privind aprovizio­ tru îmbunătăţirea întregii — seriile I-
utile, a noi minereuri care prime, utilizarea intensivă a narea ritmică şi în structura activităţi, pentru situarea pe rul) ; PETR
să asigure într-o măsură fondurilor fixe, mai buna cerută de planul producţiei un loc fruntaş în întrecerea şi cerşetor
mai mare necesităţile econo­ folosire a forţei de muncă, fizice cu materii prime, în­ socialistă ce se desfăşoară în ţele Afrodi
brie); Oarşu
miei. Ip acest scop, există cadrarea în consumurile spe­ întîmpinarea celei de-a 35-a publica) ; L
încă de pe acum un proiect reducerea costurilor de pro­ cifice şi pe această bază aniversări a eliberării pa­ — seriile I-
rentabilită­
sporirea
ducţie,
de program pentru activi­ ţii economice. C.S. HUNEDOARA — laminorul bluming 1300. Energeticul realizarea unor economii ma­ triei şi Congresului al XII- A fost odăi
tatea de cercetare geologi­ şei al secţiei, comunistul Sylagy Şandor (primul din dreap­ lea a! partidului. (Muncitoresc
Noua
calitate
firesc,
este,
că. strins legată, prin amplitu­ ta), împreuna cu colaboratorii săi — urmăresc în sala dc co­ teriale mai mari, îmbunătă­ Omul fără i
citoresc) ; L
ţirea în continuare a calită­
In cadrul asigurării bazei mandă-- buna funcţionare a tuturor instalaţiilor. Foto : N. NEGRU ţii produselor. Sofia Bucur. GIL PAVEL torul Harry
materiale pentru activitatea dinea sa, de calitatea vieţii, TRIL A : Că!
nivelul
şi
trai
material
de
productivă un Ioc important toresc) ; AN
spiritual ai oamenilor mun­ oanţă la
îl ocupă recuperarea şi re- cii. In legătură cu aceasta (Muncitoresc
toiosirea materialelor. Se Aleargă dup
Directivele prevăd ca în vii­ Zile decisive pentru urgentarea recoltării te prind
are în vedere ca, pe această BRAD : Ci
cale, să se acopere 40—50 torul cincinal retribuţia me­ roşie) ; O R
la sută — în unele sectoare die reală să sporească cu I şi înmagazinăm griului! poli se rev
chiar peste 50 la sută — 16—18 la sută ; veniturile Al 3-lea juri
. din necesarul de materiale reale ale ţărănimii vor creş­ I-II (Flacăra
BĂI : E atît
şi materii prime pentru con­ te, pe o persoană activă, cu (Urmare din pag. I) nurile fermelor nr. 4 şi 5 menea, eforturile şi rezul­ transportată direct din cîmp ricirea (Casa
sumul intern. 20—23 la sută, pensiile cu ale I.A.S. Mintia, au fost tatele obţinute de C.A.P. la bazele de recepţie în HAŢEG : Dir
O altă coordonată impor­ 15—16 la sută, iar alocaţia me­ repartizate 7 combine care Sîntandrei şi Totia, din contul prevederilor contrac­ nă (Popular)
tantă a cincinalului 1981— die reală pe un copil — cu 20 unde menţinerea ritmului lucrează cu randament ri­ raza Consiliului unic agro­ tuale. varia ; CALA
1985 o' reprezintă dezvolta­ Ia sută. Creşterea venituri­ susţinut de pînă acum con­ dicat la seceriş. între com- industrial Simeria. Cei cinci rea proscrişii
cultură) ; Sil
rea mai puternică a agricul­ lor oamenilor muncii vor fi stituie o garanţie că sece­ binerii care îşi aduc o con­ combineri — Nicolae Ni- Cu forţe sporite se acţio­ nura şi picăl
turii, cu elementele sa­ completate cu sporirea volu­ rişul se va încheia într-un nează la recoltatul griului (Mureşul); H.
le distinctive : moderniza­ mului desfacerii de mărfuri, tribuţie decisivă la strîn- colaescu, Gheorghe Vintilă, şi în lanurile C.A.P. Rapol- temat tren t
rea, irigarea, îmbunătăţirile a prestărilor de servicii, timp scurt şi fără pierderi, gerea grabnică a recoltei Ion Tiliban, Ion Fazecaş şi tu Mare, Simeria şi Bobîl- na); TELIUC
(Mii
învinsă
funciare, folosirea raţională, îmbunătăţirea condiţiilor de respectiv în mai puţin de de grîu, i-am notat pe Au­ Alexandru Deteşan — care na. în ceea ce priveşte se­ LARI : Epide
intensivă a pămîntului, ur- locuit, lărgirea bazei mate­ zece zile. Concomitent se rel Cătălina, Lucian Bobar, lucrează în lanurile C.A.P. mănatul culturilor duble, resc).
înărindu-sc permanent creş­ riale a învăţămîntului, să­ ac|ionează intens, în .flux Ion Pantea, Pamfil Cepă- Sîntandrei, au amplificat, se impune urgentarea aces­
terea producţiei vegetale şi nătăţii şi culturii. neîntrerupt, la celelalte lu­ lău, Gavrilă Caşvan, .Emil pînă ieri, la peste 50 de tei lucrări îndeosebi la
animaliere. crări de sezon. între unită­ Suciu, Gheorghe Doru, Oc­ nectare suprafaţa pe care
Prin caracterul lor cu­ C.A.P. Bobîlna şi Foit, în­
Următoarele două decenii prinzător, Directivele oferă ţile care au reuşit printre tavian Sav şi alţii, iar me­ s-a efectuat secerişul. La trunit orice întîrziere afec­
— sublinia tovarăşul Nicolae un tablou măreţ al viitoa­ primele din consiliu să în­ canizatorii Horia Cuteanu,' această unitate's-a depăşit tează negativ soarta recol­
pr
Timpul
Ceauşescu la Plenară — se relor noastre deveniri pe cheie semănatul culturilor Gheorghe Damşa, Ioft Cîzuţ cu 5 hectare şi planul la tei viitoare de mazăre. Asi- ziua de 13 i
vor caracteriza tprintr-un toate planurile, garanţia în­ duble se situează C.A.P. Vasile Mărtău, Pavel Popa,’ însămînţarea culturilor du­ gurînd o temeinică organi­ se va încălzi
puternic _ avînt al ştiin­ făptuirii neabătute a întregii Hărău, al cărui exemplu Gheorghe Beteag — să a- ble. Folosind la întreaga ca­ zare a întregii activităţi la moaşă, cu ce
ţei. tehnicii şi tehnologiilor politici interne şi externe a trebuie urmat şi de către mintim doar cîteva nume pacitate combinele, meca­ seceriş, este de aşteptat ca senin. Vîntul
noi, dc înaltă productivitate. partidului. Ele sînt, în ace­ celelalte cooperative agri­ — se situează în fruntea nizatorii de la C.A.P. Totia în aceste zile decisive să general va slab. fi
minimă
Implicarea organică a cer­ laşi timp, un puternic în­ cole care continuă să înre­ acţiunilor întreprinse pen­ au strîns recolta de pe mai fie amplificat simţitor rit­ tre 10 şi 15 gr;
cetării fundamentale şi mai demn la muncă asiduă, res­ gistreze restanţe la această tru eliberarea cu operati­ mult de jumătate din su­ mul de lucru în toate con­ ma între 25
ales aplicative în procesul ponsabilă, încărcată de dă­ lucrare. Deoarece au ajuns vitate a terenurilor de paie. prafaţa stabilită. De men­ Izolat se va
ţă slabă dimj
constructiv Osie o condiţie ruire 'deplină.. în faza de recoltare şi la-; j Remarcabile sînt, de ase : ţionat faptul că recolta este siliile unice agroindustriale
şi unităţile agricole.