Page 49 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 49
RRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6
Pag. 2
CREŞTEREA CONTINUA Aprobare unanimă a importantelor Valorificarea
El
h NIVELULUI OE TRAI documente, angajare plenară pentru mai eficientă a tuturor
8.30 Teles
10,00 Rom
dark
PREOCUPARE FUNDAMENTALĂ materializarea lor exemplară resurselor materiale 10,55 Core.
(cni
(Urmare din pag. 1) trebuie să facem este 'să ne (Urmare clin pag. 1) se retopeau. Acum, aceste 11,15 Tele«
„Dos
A PARTIDULUI NOSTRU pregătim cit mai temeinic scurtături, în fapt metal 12,50 Popa
din punct de vedere profe
cert
şantierele de construcţii, din sional, să ne organizăm ju dezgheţare a materiilor pri foarte bun, se sudează cap 13,35 Din
agricultură, din ştiinţă, artă dicios munca, să putem asi me din vagoane. Prin apli la cap şi se relamine’ază, „Ari)
Telegrame de mulţumire şi cultură, din toate sectoa gura nu numai producţii carea acestei soluţii, con rezultînd o economie de 14.00 DC li
:ei“
vieţii
rele
noastre,
materia
sporite de fontă, cocs, uti
(Urmare din pag. 1) grija deosebită, pe care' le şi spirituale analizează cu laje, dar şi o calitate mereu sumul de gaz metan se re 5 000 tone de metal pe an. 15.00 Tenis
din
bucăţile
De
asemenea,
partidul nostru, dumnea atenţie şi deosebit interes mai bună a produselor pe duce faţă de 1973, cu circa nia -
pa E
voastră, mult stimate proiectul de Directive, îşi care le realizăm. 8 milioane Nm cubi. mici de oţeluri dure, rezul dubli
' gram elaborat de Congresul tovarăşe secretar gene exprimă unanima adeziune tate din procesul de lami 17,00 Agcn
al Xl-lea. ral, o purtaţi celor ce mun faţă de importanţa şi juste O problemă de majoră în Rămînînd în acelaşi do nare, se produc bile lami tieft
Constructorii Hunedoarei cesc. Pentru această grijă ţea obiectivelor stabilite, semnătate pentru ridicarea meniu, al ■ preocupărilor nate, după un procedeu 17,30 Valea
socialiste, mobilizaţi de in formulează propuneri, îşi n- bunăstării generale a na pentru reducerea mai ac conceput la Hunedoara, cume
dicaţiile date cu prilejul vi părintească, pentru tot ceea sumă angajamente însuileţi- ţiunii — asupra căreia pro centuată a consumurilor 17.45 Publi
zitei de lucru pe aceste me ce întreprindeţi pentru noi toare de materializare exem iectul de Directive insistă' specifice, amintesc de noua prin care se economisesc, 17.50 La o
ea partid
leaguri, se angajează să pună în fruntea partidului şi sta plară a acestor importante în mod deosebit — este aceea metodă de folosire directă în fiecare an, 8 000 tone de „Sein
în funcţiune laminorul de tului, pentru traiul nostru documente. a investiţiilor, care vor în a fontei lichide din furnal, metal. 18,33 Sftptit
ternă
sîrmă nr. 3 şi laminorul de îmbelşugat şi prosper, vă suma în cincinalul 1981— Pornind de la sarcinile 18.50 1001 <
semifabricate nr. 2 la ter mulţumim dm adîncul inimii — După prima citire a 1985 un volum de 1 300—1 350 la turnarea pieselor, care deosebite pe care conduce 19.00 Teleji
menele stabilite, 6ă realizeze şi ne angajăm în faţa parti proiectului de Directive (de miliarde lei. Şi în judeţul conduce la economisirea în 19,13 In (Ic
sigur, el trebuie lectorat cu
exemplar obiectivele de pe dului, a dumneavoastră, mult Hunedoara, programele de tr-un singur an a peste rea de partid le-a pus în Pro iei
înţeles
analizat,
atenţie,
platformele industriale din stimate tovarăşe Nicolae profunzime) •— ne spune mi în investiţii-construcţii vor fi 2 400 000 kWh energie elec faţa noastră, privind valo ale C 1
Călan şi Aiud. Ceauşescu, că nu ne vom nerul şei de brigadă DUMI mobilizatoare în anii urmă trică. De asemenea, la în rificarea complexă a zgu !ea a
In telegrama adresată de precupeţi eforturile pentru a tori. treprinderea „Victoria“ din rilor de la furnale şi oţe- 19,23 Calea
lucratoarele de la ne îndeplini în mod exem-« TRU SABAU, de lâ I. M. *— Din proiectul de Direc Călan, prin aplicarea noii lării, ne preocupăm intens specia
Vulcan — am reţinut eă şi
ÎNTREPRINDEREA DE TRI plar sarcinile de producţie, în cincinalul viitor accentul tive am reţinut că ponde de folosirea zgurei lichide „Drux
COTAJE PETROŞANI, se că vom atinge în termenul se pune pe industrie, pe dez rea o vor avea în continua tehnologii de turnare ă de furnal la fabricarea va- 20.00 Telecr
20,30 Film
spune : „în noile măsuri de stabilit parametrii proiectaţi voltarea în ritm înalt a ra re, cum este şi firesc, inves lingotierelor din fontă de — epi
creştere a retribuţiei vedem pentru întreprindere, tiţiile economice — sublinia primă fuziune modificată, tei minerale, recuperarea 451,20 Intîbii
murilor sale de vîrf şi, mozaicarul ION PÎUVU, şef se vor economisi anual, pes metalului din zgurile de la
seara
strîns legat de aceasta, pe tic echipă la şantierul nr. 1 te 1Q 000 tone cocs de tur oţelării, recuperarea şi in 21.45 Tclcju
materii
dezvoltarea-bazei
Sporuri subsfanfiale prime şi energie. de înţelegem al T.C. Deva. Dar şi noi, cei nătorie. troducerea în circuitul e-
deci că' nouă, minerilor, ne care construim case şi obiec —• Vă rog să vă referiţi, conomic a prafurilor de
avem
soeial-culturale
tive
în
revin
sarcini
continuare
de refribufie la mineri mari, trebuind să asigurăm sarcini la fel de importante tovarăşe director general, var, dolomită şi calcar, re RAI
introducerea
circuitul
în
economiei naţionale cantităţi si în prezent şi în anii ur şi la preocupările pentru productiv a 15 000 tone de
(Urmare din pag. 1) form prevederilor Decretu tot mai mari de cărbune. mători. Se construieşte mult valorificarea produselor se BUCURE!
lui 330/1977, un spor de 5 la Dealtfel, producţia de căr în ţară şi noi credem că e cundare, acţiune în care metal pe an, recuperate din dioprogram
că
REALIZEAZĂ O RETRIBU sută asupra retribuţiei luna bune — energia atît de ne bine, justeţe partidul orientează siderurgiştii hunedoreni au, şlamuri şi prafuri de fier. Radiojurnal
acest
cu
presei ; 8,1
domeniu,
ŢIE REALA LUNARA DE re, spor care depăşeşte 200 cesară ţării — va marca una dc asemenea, o bună expe Cu priceperea şi entu diilor; 9,oo
•4 598 LEI. Asemenea câşti lei. din creşterile cele mai mari căci numai aşa — avind mai rienţă. ziasmul lor recunoscut, si 9,05 Audiei
guri vor realiza, începînd cu Aceste exemple'slnt edifi în viitorul cincinal, de 156— multe fabrici şi uzine, mai — în paralel cu acţiu derurgiştii hunedoreni vor Buletin de
luna august a.c., minerii şefi catoare şi ele reflectă im 162 la sută faţă de ultimul multe case şl şcoli, mai mul nile întreprinse pentru gă acţiona şi în continuare visla litera
şi
Legendă
de formaţii — brigadă 6au portantele sporuri de veni an al actualului cincinal. A- te magazine şi drumuri •— pentru traducerea în viaţă letin de ş!
echipă — Emil Răuţy Traian turi pe care le va rea ceste sarcini ne mobilizează vom fi mai puternici, vom sirea unor soluţii care să cultural ;
Păcurar, Constantin Pascu, liza personalul munci şi cred că, mcrgîndu-se în trăi mai bine, vom fi mîn- conducă la reducerea con a preţioaselor indicaţii ale i,U“; 11,:
ca să dăm doar eîteva exem tor din industria minie continuare, şi chiar mai ac dri de noi înşine. Tocmai sumului de energie şi com secretarului general al radio-tv. ;
ple. ră. Noilor măsuri de ridi celerat, pe actuala linie de de aceea aprobăm total pro bustibili, siderurgiştii hune partidului, tovarăşul Nicolae ştiri ; 12,0
De importante sporuri de care a nivelului de trai, co modernizare şi mecanizare a iectul de Directive şi ne an doreni acţionează cu res Ceauşescu, pentru reduce folclorului
dallon com
retribuţie beneficiază in a' lectivul E.M. Certej îi răs lucrărilor miniere, vom gajăm ea şi noi, constructo ponsabilitate în vederea va rea mai accentuată a con- la 1 la 3 ;
rii, să ne aducem partea de
doua etapă şi maiştrii. Spre punde prinţr-o angajare ple ' reuşi să ne onorăm sarcinile contribuţie la materializarea lorificării superioare a pro sumurilor de materii pri Club ; 10,
exemplu, maistrul miner nară în muncă pentru ea de pe care ni le încredinţează me, de materiale şi energie, 18,15 Rădic
lor exemplară. Ştim că nu va
loan Bota, care acum are o păşirile de plan să fie cît partidul. In munca noastră fi uşor. Dar ca să ajungem duselor secundare, sarcină pentru valorificarea superi Orele serii
retribuţie lunară de 3 640 lei, mai substanţiale, iar pro avem mereu drept ghid o- acolo unde ne-am propus va deosebită pentru fiecare co oară a resurselor secunda elntece dc
va primi, începînd cu luna ducţia de minereuri comple rientările pe care ni le-a lectiv de muncă. S-a tre lodii conce
in Român!
augtist a.c., 4 020 lei, iar Tra- xe să fie realizată cu chel dat t o v a r ă ş u l Nicolae trebui să stringent şi mai cut, cu bune rezultate,, la re, conştienţi că prin aceas sonore ; 22
jun Rcsisa. maistru princi tuieli cit mai reduse,- cin Ceauşescu în vizitele de lu mult rândurile, să muncim introducerea în circuitul ta vor contribui în mai ma 22,30 Ring
pal, va realiza o retribuţie stind a 35-a aniversare a eli cru pe care le-a efectuat în mai bine, mai cu spor, mai productiv ă scurtăturilor de re măsură la creşterea ve Buletin de
«le 4 230 lei lunar, faţă de berării ţării şi Congresul al Valea Jiului şi la mina Vul ieftin. Nou stop
3 830 lei, eît are acum. în XII-lea al partidului cu rea can şi, în ceea ce mă pri ţagle, care pînă nu de mult nitului naţional.
plus, maiştrii care condun veşte, împreună cu ortacii
formaţii de muncă în locuri lizări deosebite în toate do din brigada pe care o con
productive, primesc con meniile de activitate. duc, ne angajăm că ne vom
face şi pe mai departe da
toria.
DEVA : I
PUTERNIC IMBOLD SPRE NOI SUCCESE căzătoare
Sigur, într-o economie pu
ternică, in plin proces de Mărin m:
In conformitate eu preve CUTE, AJUNG LA O RE dezvoltare, cum este şi cea Să prinzi
derile Programului de creş TRIBUŢIE TARIFARA LU a ţării- noastre, siderurgia (Grădina d
tere a nivelului de trai in NARA DE 2 336 LEI. Adică, trebuie să aibă o pondere DOARA :
perioada 1976—1980 şi oame cu 316 lei mai mult faţă de deosebit de pronunţată. în ra); Preiei
nii muncii de la I.U.M. Pe prima majorare. însumate, proiectul de Directive se derurglstul)
troşani beneficiază, începînd ambele majorări reprezintă prevede că industria meta-, den (Arta)
1-11
riiie
cu 1 august a.c., de majora o creştere a retribuţiei cu lurgiei feroase se va dezvol PETROŞA1S
rea retribuţiei. Este un nou G22 de lei pe lună. Dacă se ta într-un ritm mediu anual şetor (Uni!
şi grăitor exemplu de grijă adună eîştigul ce-1 voi rea de 7,5—8 la sută, producţia Iroditci (7
deosebită pe care partidul o liza prin majorarea retribu de oţel urmînd să ajungă în raşul fante
acordă oamenilor muncii, îm ţiei in ambele etape pe o 1985 la 20—20,4 milioane LUPENI : i
bunătăţirii în permanenţă a perioadă de un an, rezultă tone. (Cultural);
condiţiilor de viaţă şi civi că am să obţin un cîştig în clasa I-a
VULCAN :
lizaţie. plus echivalent cu aproape — Sint salturi de-a drep titate (IWtu
tul spectaculoase — remarcă
Noi, muncitorii, sîntem pe cinci retribuţii premergătoa maistrul turnător CÎHEOK- NEA : Ir
deplin conştienţi că majora re primei majorări, din au GHE ANDREA, de la I. V. (Minerul) ;
rea retribuţiei înseamnă în gust 1977. Călan. Şi este firesc să fie Vis de lai
rcsc); ur:
acelaşi timp, necesitatea de Iată de ce, citind cu aten aşa. Trebuie să creştem rit după mine
a ne intensifica eforturile în ţie şi mult interes recenta murile în toate sectoarele de (7 Nolen
vederea îndeplinirii sarcini hotărîre a plenarei Consiliu activitate. Noi, la Călan, ve Cobra (Sti
lor de plan şi a angajamen lui Naţional al Oamenilor dem cum, sub ochii noştri RAŞTIE : I
telor asumate în întrecerea Muncii, şi noi muncitorii de se dezvoltă metalurgia. voltă (Patr
socialistă. la I.U.M.P. sîntem hotărîţi, Chiar în acest cincinal vom i'ămînt, sei
ra); GEOD
Fiind prelucrător prin aş- în unanimitate, să ne înde prelua în exploatare noi şi tît de t
chierc, categoria a IV-a, plinim lună de lună, la un importante obiective pentru (Casa de
treapta a II-a, pot arăta că înalt nivel calitativ, sarci dezvoltarea economică a ju ŢEG : Din
RETRIBUŢIA MEA A CRES nile de plan şi angajamen deţului şi a ţării: două fur (Popular);
CUT ÎN PRIMA ETAPA DE tele asumate. nale, o cocserie, un aglome- CĂLAN :
serişilar (C
MAJORARE DE LA 1 714 LA SIMERIA :
2030 LEI, IAR ACUM, IN EUGEN ARADI rator — care vor ridica sen cătura de
zilei
şut,
mulţumiţi de rodnicia
din brigăzile
conduse
de
de muncă, minerii
din
Ies
ETAPA A DOUA, DUPĂ prelucrător prin aşchiere sibil producţia industrială a Constantin Lupulescu şi Ion Sălăgean, de la sectorul IV al minei Lupeni. Ei îşi depăşesc ILIA : Act
TOATE CALCULELE FĂ la L'U.M. Petroşani judeţului nostru. Ceea ce lună de lună, sarcinile de plan la producţia dc . cărbune. Foto : M. OLTEANU blindat (Li
Poliţia eşti
iul).
Activitatea din semestrul riale necesare, iar pentru
I al acestui an a sectorului Adevăraţi gospodari, preocupaţi buna funcţionare a trans
1 de la I.M.M.R. Simeria portului uzinal să fie pro
s-a încheiat — aşa cum curate piesele de schimb
s-a subliniat în darea de de bunul mers ai producţiei necesare reparării electro Rezultate
seamă prezentată în adu carelor (Nicolae Irimie, 13 iulie 19'
narea generală a oamenilor maistru) ;
muncii şi în cuvîntul parti a activităţii desfăşurate şi schimb, precum şi pentru rea întregii activităţi pro ţia şi exigenţa cuvenite fa — halele de producţie să Extr. X :
cipanţilor — cu rezultate a pus în evidenţă lipsurile lipsa de exigenţă faţă de ductive, au făcut propuneri ţă de calitatea electrozilor fie bine închise pentru a 8, 2, CD, 7
pozitive. La principalii in şi neajunsurile care au di cei care încalcă disciplina. valoroase, propuneri care şi să fie luate măsuri pen nu mai ploua în ele şi a Extr. a ]
dicatori de plan : producţie minuat realizările şi au dus Aşa s-a ajuns — se spunea reflectă grija lor de pro tru a se procura electrozi degrada unele maşini şi u- 88, 63, 53,
netă şi globală prevederile la neîndeplinirea unor sar în adunare —■ ca să nu fie prietari, producători şi be de sudură care să poată fi tilaje, să fie bine pregătite
au fost depăşite cu peste 3 cini. Analizînd în mod cri . realizate 213 vagoane şi lu neficiari ai bunurilor ma folosiţi la recondiţionarea pentru sezonul rece, iar Fond de
procente, iar la producti tic şi autocritic activitatea crări în valoare de 600 000 teriale. Iată eîteva din pro- pieselor de vagoane, cît şi conductele pentru acetilenă lei.
vitatea muncii s-a realizat desfăşurată în primul se pentru procurarea unui nou să fie izolate pentru a nu
•un spor de 3,6 la sută faţă mestru, toţi cei care au convertizor de sudură (Zoe mai îngheţa (Nistor Irinca,
de plan. De asemenea, la luat cuvîntul, au apreciat Madan, sudoriţă); lăcătuş).
osii montate, piese de că aceasta nu s-a ridicat Autoconducerecs muncitorească Aceste propuneri şi alte
—
organizarea unui flux
.schimb forjate şi matriţate, la nivelul cerut. Ei au cri . 41 fir acijitme mm raţional al lucrului în hala le au fost incluse în pro Timp
precum şi piese de schimb ticat conducerile întreprin de montaj pentru a se evi gramul de măsuri adoptat, ziua d
pentru material rulant s-au derii şi sectorului, pentru ta munca afară, sub cerul întregul colectiv al secto conţinu
Cerul
înregistrat depăşiri substan că nu au luat măsuri şi nu lei la autoutilare, iar un punerile formulate în a- Vor că
ţiale. Pozitiv este faptul că au intervenit la centrala de număr de 16 vagoane să fie ceastă adunare : liber, pentru remedieri şi să rului I vagoane de la le, cari
ter
de
nu s-au depăşit consumu care aparţin pentru ca va „căzute“ (adică să se de — să fie urgentate lucră se manifeste mai multă gri I.M.M.R. Simeria, şi-a ex Uescărc
rile de energie, combusti goanele să fie introduse la fecteze) în termenul de ga rile de montare a macara jă faţă de condiţiile de' primat în mod ferm hotă- va sui!
bili şi materiale şi că la reparat conform graficelor. ranţie. S-a cerut să fie în lei din atelierul de legat muncă din atelierele secto rîrea de a face totul pen sificărl
producţia netă s-a realizat De asemenea, au criticat tărit controlul pe faze de roţi, să fie realizat un dis rului, de la toate locurile tru îndeplinirea planului şi torul i
minimi
o depăşire de 542 000 lei faptul că nu s-au asigurat operaţii şi fiecare om să pozitiv de echilibrat osii de unde se lucrează (loan angajamentelor pe semes tre 11
(pe 5 luni), deşi colectivul condiţii pentru realizarea fie mai exigent faţă de roţi şi să fie amenajat ate Danciu, sudor) ; trul II şi obţinerea de noi maxim
atelierului mecano-energe- lucrărilor înscrise în pro munca sa şi faţă de cea a lierul de dezlegat roţi şi de- — pentru recuperarea succese în muncă în cinstea grade.
cea(ă.
lic a înregistrat o nereali- gramul de autoutilare, pen tovarăşului său. gresare a rulmenţilor (Cor restanţelor şi îndeplinirea celei dc-a 35-a aniversări a La 1
zare la acest indicator de Toţi cei care au luat cu nel Turdăşan, lăcătuş, şef programului de autoutilare eliberării ţării şi a Congre neral
189 000 lei. tru neajunsurile manifesta- vîntul, aeţionînd ca nişte de echipă) ; să se asigure deschiderea sului al XII-lea al parti schimb
dului.
verse i