Page 5 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 5

ŞEDINŢA COMUNA



              a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.,

               Biroului Permanent al Consiliului Suprem a!


                     Dezvoltării Economice şi Sociale şi a

                guvernului Republicii Socialiste România

        /
         '  '  "Sub  preşedinţia  tovarăşu­  ne  de  care  dispune  societa­  progresului   tehnic   pînă   în
          lui  Nicolae  Ceauşescu,  secre­  tea  noastră.  In  acelaşi  timp,   1990  şi  orientările  principale
          tar  general  al  Partidului  Co-   se   urmăreşte   asigurarea   u-   pînă  în  anul  2000.  Elaborat
          Kmiini.st  Român,  simbătă,  30   nei  maxime  cficienţe  econo­  în   concordanţă   cu   strategia
          isunie,  a  avut  loc  în  staţiu-   mice  în  toate  domeniile  do   dezvoltării   economico-sociale
          .nca   Neptun   şedinţa   comună   activitate   în   vederea   spo­  a  ţării,  Programul  asigură  o-   (• Atelierul galvanizare al secţiei de susţineri Hidraulice • de la Vulcan.
          a  Comitetului  Politic  Execu­  ririi   necontenite   a   avuţiei   rientarea   fermă   a   activităţii                              I-'oto : ŞTEFAN NEMECSEK
          tiv  al  C.C.  al  P.C.K.,  Birou­  naţionale  şi  a  venitului  na­  de   cercetare   şi   proiectare
          lui   Permanent   al   Consiliu­  ţional.  Pe  această  bază,  pro­  tehnologică  în  direcţii  esen­
         lui   Suprem   al   Dezvoltării   iectul   de   Directive   prevede   ţiale   pentru   progresul   în
         [•Economice  şi  Sociale  şi  a   un   cuprinzător   program   de   rilm  înalt  ul  economiei  na­  lina constructorilor de maşini
          ¡Guvernului   Republicii   Socia­  creştere  în  continuare  a  ni­  ţionale  şi  al  întregii  socie­  __________  S
          liste România.             velului   de   trai   material   şi   tăţi,   pe   baza   afirmării   tot
            In  cadrul  şedinţei  a  fost   spiritual   al   întregului   nos­  mai   puternice   a   revoluţiei
          examinat   proiectul   de   Di-   tru  popor  —  ţelul  suprem  al   tchnico-ştiinţifice   în   toate                                  din   Valea   Jiului,   colectivul
          [rective   ale   Congresului   al   politicii   partidului,   esenţa   domeniile   construcţiei   socia­  In  amplul  proces  de  dezvoltare  şi  modernizare  a  c-   de  Ia  l.U.M.  Petroşani  are
         i-XII-lea  al  Partidului  Comu-   întregii   opere   de   construcţie   liste  din  ţara  noastră.  Pro­  conomiej   noastre   naţionale,   detaşamentul   constructorilor   un  rol  important.  Ca  urma­
         Inist   Român   cu   privire   la   socialistă din patria noastră.  gramul  prevede  sporirea  pu­  de   maşini   se   constituie   într-un   adevărat   port-drapel,   re   a   eforturilor   depuse   de
         Lplanul  cincinal  1981—1985  şi   Comitetul   Politic   Executiv,   ternică  a  rolului  şi  contri­  el  fiind  acela  care  aduce  spiritul  novator,  revoluţionar   întregul  colectiv  —  din  rîn-
         [liniile  directoare  ale  dezvol­  Biroul   Permanent  al   Consi­  buţiei  cercetării  ştiinţifice  la   în  acest  domeniu,  sprijinind  dezvoltarea  celorlalte  ramuri   dui   căruia   se   evidenţiază
         tării   economico-sociale   a   liului   Suprem   al   Dezvoltării   lărgirea   bazei   de   materii   ale  industriei.  Ca  şi  celelalte  sectoare  dc  activitate,  ra­  brigăzile  conduse  de  Martin
                                                                                                                           bucură
                                                                                                                 maşini
                                                                                                             de
                                                                                                                                  de
         «României pînă în 1990.     Economice  şi  Sociale  şi  gu­  prime  şi  energie  şi  valori­  mura   construcţiilor   partidului  şi   se  statului  nostru.   toată   a-   Ambruş,   Teofil   Chiş,   loan
                                                                                             tenţia
                                                                                                       partea
                                                                                                   din
                                                                                                                                       Ca  un
            Comitetul   Politic   Executiv,   vernul  apreciază  că  prevede­  ficarea  lor  superioară,  redu­  simbol  al  acestei  aprecieri,  în  fiecare  an,  jjrima  dumi­  Giţ,  Nicolae  Tudor  —  lucră­
          Biroul   Permanent   al   Consi­  rile   proiectului   de   Directive   cerea  consumurilor  de  mate­  nică  a  lunii  iulie  a  fost  declarată  „Ziua  constructorilor   rile  de  construcţie  a  prime­
          liului  Suprem  şi  guvernul  au   sînt  pe   deplin  realiste,  e!c   rii   prime   şi   materiale,   de   dc  maşini“  —  zi  de  bilanţ  al  realizărilor  dobindite,  de  I
          apreciat   că   direcţiile   princi­  asigurînd   dezvoltarea   armo­  combustibil  şi   energic,  mo­  angajare pentru obţinerea de noi succese.  lor  combine  româneşti  de  a-
          pale   şi   orientările   dezvol-   nioasă   a   tuturor   ramurilor   dernizarea  susţinută  şi  creş­                                bataj  tip  „CA  2“  şi  „CA  1“
         !  zării  „  economice  şi  sociale   şi   sectoarelor   dc   activitate,   terea   gradului   de   tehnicita­  Sărbătorită  in  atmosfera  de  puternică  emulaţie  muncito­  sînt   în   faza   de   finalizare.
          a   ţării   pentru   anii   viitori,   â  tuturor  judeţelor,  progresul   te  a  mijloacelor  de  produc­  rească,  generată  de  cele  două  mari  evenimente  politice  ale   Combina  „CA  2“,  la  care  lu­
          cuprinse  în  documentele  su­  cconomico-social   al   întregii   ţie,  ridicarea  calităţii  produ­  anului  —  a  33-a  aniversare  a  eliberării  patriei  şi  Con­  crează   şi   brigada   complexă
          puse  dezbaterii,  sînt  în  con­  ţări   pc   calea   socialismului   selor,   a   competitivităţii   lor,   gresul  al  XH-lea  al  partidului  —  Ziua  constructorilor  dc   a  lui  Nicolae  Lăban,  va  fi
          formitate   cu   prevederile   şi comunismului.       sporirea   contribuţiei   ţării   maşini  din  acest  an,  prilejuieşte  şi  făuritorilor  dc  ma­  pusă   la.   dispoziţia   minerilor
          (‘Programului   Partidului   Co­  Comitetul   Politic   Executiv,   noastre  la  schimbul  mondial   şini  şi  utilaje  din  judeţul  nostru  —"  de  la  Hunedoara  şi   la  începutul  lunii  iulie,  iar
          munist  Român  de  făurire  a   Biroul   Permanent   al   Consi­  de   valori.   în   acelaşi   timp,   Călan,  Orăşiie,  Petroşani,  Crişcior,  Simeria  —  comensu-   cea  de  a  doua  va  fi  gata  în
                                                                           acordă
          societăţii   socialiste   multila­  liului   Suprem   şi   guvernul   Programul   cercetării   un   rol   rarea  rezultatelor  pe  primul  semestru  al  anului,  afirma­  cinstea  celei  de  a  35-a  ani­
                                                                                   teoretice
                                                                deosebit
          teral   dezvoltate   şi   înaintare   au  dat  o  înaltă  apreciere  a-            rea  hotăririi  de  a  munci  mai  bine,  de  a-şi  îndeplini  exem­  versări a eliberării patriei.
          a   României   spre   comunism,   portului  nemijlocit  al  secre­  şi fundamentale.  plar  prevederile  de  plan  şi  angajamentele  din  acest  an,
          vie   jalonînd   o  etapă  nouă,   tarului   general   al   parti­  Comitetul   Politic   Executiv,   din întregul cincinal.
          calitativ  superioară,  în  opera   dului,   tovarăşul   Nicolae   Biroul  Permanent  al  Consi­                                          SPRIJIN EFICIENT
                                                                liului
                                                                                 Dezvoltă­
                                                                      Suprem
                                                                              al
          ■do   industrializare   socialistă   Ceauşescu,   la   elaborarea   şi                                                                    METALLRGIŞTILOR
          a   ţării,   de   ridicare   pe   o   fundamentarea   prevederilor   rii  Economice  şi  Sociale  şi   IMPORTANTE   mestriale  de  plan  au  fost  de­
          treaptă   mai   înaltă   a   agri­  proiectului   dc   Directive,   re-   guvernul  au  dezbătut,  dc  a-   DEPĂŞIRI   păşite   la   majoritatea   sorti­
          culturii,   dc   dezvoltare   şi   levînd   contribuţia   sa   esen­  semenea,   proiectul   Progra­  DE PLAN  mentelor   principale.   Şi   încă   In  paralel  cu  sporirea  pro­
          modernizare   a   forţelor   de   ţială  la  elaborarea  şi  înfăp­  mului  de  cercetare  şi  dezvol­      un   fapt,   care   vorbeşte   de   ducţiei  de  metal,  la  C.S.  Hu­
          •  producţie  pc  baza  celor  mai   tuirea   întregii   politici   a   tare  în  domeniul  energiei  pînă   Realizîndu-şi   înainte   de   spiritul   gospodăresc   al   oa­  nedoara  se  desfăşoară  si  o
          noi   cuceriri   ale   ştiinţei   şi   partidului,  care  asigură  îna­  în  1990  şi  orientările  princi­  termen   prevederile   de   plan   menilor  de  aici  :  cheltuieli­  intensă   activitate   pe   ţărîmul
          !  tehnicii.  Continuînd  în  ritm   intarea   fermă   a   patriei   pale  pînă  în  anul  2000.  Pro­  pe  primul  semestru  al  anu­  le  materiale  la  1  000  lei  pro­  construcţiilor   de   maşini   şi
          susţinut   procesul   dezvoltării   noastre   pc   calea   edificării   gramul   orientează   eforturi­  lui,   constructorii   de   utilaj   ducţie  marfă  au  fost  redu­  utilaje   destinate   industriei
          [si   modernizării   economiei   societăţii   socialiste   multilate­  le  în  direcţia  punerii  în  va­  minier  de  la  Crişcior  au  ra­  se cu 25 lei.  metalurgice.  In  perioada  tre­
                                                                      de
                                                                          noi
                                                                 loare
                                                                                    clasice
                                                                              surse
          (naţionale,   prevederile   pro-   -  ral  dezvoltate  şi  a  comunis­           portat   depăşirea   producţiei                       cută  de  la  începutul  anului
          iedului   de   Directive   vizează   mului.            furnizoare   de   energic,   pre­  industriale   cu   3,7   milioane   ETAPA FINALA   planul  de  producţie  al  co­
          ridicarea  la  un  nivel  calita­  în   continuarea   lucrărilor,   cum  şi  a  celor  neclasice  —   lei  şi  a  producţiei  nete  cu   LA PRIMELE COMBINE   lectivelor  din  acest  compar­
          tiv superior a întregii acti-  a  fost  luat  în  dezbatere  pro­  energia  solară,  eoliană-,  geo-   2,7  milioane  1  ei,  obţinind  şi   ROMANEŞTI DE ABATAJ
        -   cvităţi   economice,   valorifi­  iectul  Programului  de  cerce­  termică  şi  allcle  —  în  scopul  beneficii   suplimentare   de   a-   timent  a  fost  depăşit  cu  a-
          carea   intensivă,   complexă   a   tare   ştiinţifică,   dezvoltare             proape  2,5  milioane  iei.  De   In vastul proces de meca­  proape  300  tone  de  maşini  şi
          resurselor materiale şi uma­  tehnologică   şi   introducere   a  {Continuare în pag. a 4-a)  menţionat  că  prevederile  se­  nizare a muncii minerilor  utilaje.
        i -
                                                                                                                        Sin aceste z:!@ în agricultura
                                        tinereţea unui străvechi oras transilvan
               u
                                                                                                                      Să fie mobilizate toate forţele
               „In  urmă  cu  35  de  ani.                                                meşteşugarii   săi   ^scusiţi,                                  u»       -»
             Haţegul  era,  din  punct  de                                                produsele   de   o.lărit,   cojo-
             vedere  administrativ,  o  co­                                               cărit,   ţesăturile   lor   fiind
             mună   urbană   nereşedinţă,                                                 cunoscute   şi   dincolo   de   pentru încheierea grabnică
             Mai  bine  zis,  urbea  se  re­                                              fruntariile   ţării.   Primele
             zuma  Ia  3  200  de  locuitori,                                             bresle   româneşti   („teburi“)
             un  mie  gimnaziu,  primărie,                                                au  fost  de  fapt  înfiinţate
             pereeptoriat,   ocol   silvic,                                               chiar  la  Haţeg,  pe  la  1672.    a secerişului orzului!
                                       nuînd  apoi  cu  toate  ma­
             un   gater,   abator   şi   gara   rile   evenimente   ale   zbu­  nim   în   Diploma   Ioaniţilor   Aşezarea   sa   la   răscrucea   »
             C.F.R.   Cele   patru   tîrguri                    din  1247,  şi  de  alunei  nu­  unor   drumuri   comerciale,
             anuale  de  vite  erau  singu­  ciumatei   noastre   istorii.   mele  acesta  va  fi  nelipsit   viaţa  oamenilor  cu  obice­  O   privire  de  sinteză  a-   duble   se   numără   C.A.P.
             rele  evenimente  de  senzaţie   Prima   atestare   documenta­  din  cronici.  In  evul  mediu,   iurile   lor   tradiţionale,   supra   mersului   secerişului   Sîrbi,   Ilia,   Aurei   Vlaicu,
             care   mai   înviorau   oraşul.   ră   a   Haţegului   o   întâl­  Haţegul   era   cunoscut   prin  munţii  şi  pădurile  ce-l  în­  orzului   —   realizată   prin   Bobîlna.
             In   rest.   străzi   nepavate,                                              conjoară   au   inspirat   con­  Intermediul   datelor   centra­  Nu  pot  fi  scuze  însă  pen­
             case  lipsite  de  confort,  o                                               deiul   multor   cronicari.   lizate  pînă  în  seara  zilei  de
             locomobilă   ce   asigura   un                                               „Frumos   e   Ardealul,   fără   29  iunie  la  Direcţia  gene­  tru   unităţi   cooperatiste   ca
             iluminat   precar,   pînă   la                                               măsură  —  nota,  de  pildă                            cele  din  Bîrcea,  Deva,  Bîr-
             miezul  nopţii.  De  abia  în                                                neobositul  călător  Ion  Pop   rală.   pentru   agricultură   —   său,   Petreni,   Livadea,   Să-
             1946  cînd  a  început  con­                                                 Reteganul  —  dar  în  el  mai   arătă  că  realizările  din  săp-   laşu  Superior,  Rîu  Alb,  Sar-
             strucţia   fabricii   de   con­                                              frumos  este  acest  colţ  care   tămîna   care   s-a   încheiat   mizegetusa,   Clopotiva,   Ba-
             serve  oraşul  a  pornit  să-şi                                              din  vechi  şi  pînă  astăzi  se   puteau  fi  mult  sporite.  Din
             modifice dimensiunile...“.                                                   cheamă  aşa,  Ţara  Haţegu­  suprafaţa   totală   de   6   137   tiz,   Ginţaga,   Simeria,   Nă-
               Tiberiu  Orăşanu,  cel  ca­                                                lui“.                       hectare   însămânţate   cu   orz   dăştia  de  Jos,  Rurjue,  Cîm-
             re  îşi  aminteşte  de  vechiul                                               Oraşul  se  va  scutura  din   s-a  recoltat  producţia  de  pe   puri,   Ohaba,   Roşcani,   Din­
             oraş,  a  fost  nota'r  şi  apoi                                             amorţeala   veacurilor   abia   3  495  ’hectare.  Avînd  în  ve­  eu  Mic  şi-Dineu  Mare,  Ro-
             secretar   al   primăriei   încă                                             după  23  August  1914.  In­                           moşel,  Geoagiu  şi  altele  a-
             dnj  1916.  Acum  e  pensio­                                                 dustrializarea  îşi  pune  am­  dere  că  pînă  luni  seara  a-   flale  mult  în  întîrziere.  Şi,
             nar,  dar  datorită  unei  pres­                                             prenta  şi  pe  aceste  melea­  ceastă   acţiune   trebuie   în­
             tigioase   memorii,   reprezin­                                              guri,   aducînd   cu   ea   noi   cheiată,  zilele   de  astăzi  şi   mai   ales,   pentru   acestea
             tă  o  adevărată  enciclopedie                                               condiţii  de  viaţă,  un  nou   miine  trebuie  să  fie  zile  re­  este  valabil  îndemnul  de  a
             locală.   Iţi   poate   indica                                               ritm,  c  trepidaţie  specifică,   cord  la  recoltat  şi,  conco­  folosi  la  maximum  zilele  de
             precis  cînd  s-a  asfaltat  cu­                                             o  nouă  perspectivă.  Fabri­  mitent,   Ia   pregătirea   tere­  azi  şi  de  mîine  la  recupe­
             tare  stradă,  cînd  s-a  dat  în                                            ca  de  conserve  din  fructe                          rarea  rămînerii  în  urmă  şi
             folosinţă  un  '  obiectiv  in­                                              şi   legume,   abatorul,   fa­  nului   şi   însămînţarea   cultu­  încadrarea   în   epoca   optimă
             dustrial,   un   stadion,   cine                                                                         rilor duble.
             au   fost   oamenii   care   au                                              brica   de   bere,   unita­   In   campania   de   recoltare   de seceriş a orzului.
             pus umărul.                                                                  tea   forestieră,   cooperati­  a   cerealelor   păioase   sînt,   Organele   şi   organizaţiile
                                                                                          vele
              Străveche   vatră   transil­                                               zatul“   meşteşugăreşti   „Rete­  desigur,   şi   fruntaşi,   care   de   partid,   consiliile   popu­
                                                                                                              sînt
                                                                                                    „Haţegana"
                                                                                                şi
             văneană   de   istorie   româ­                                               obiective  spre  care  converg   deja   au   încheiat   secerişul   lare,   consiliile   unice   agro­
             nească,  cronica  acestui  ţi­                                               localnicii.  Vechea  .  loromo-   orzului.   Printre   aceştia   se   industriale,   conducerile   uni­
             nut  de  balade  şi  legende                                                 biiă a eşuat de multă vre-  numără   C.A.P.   Brad,   Leş-   tăţilor   cooperatiste   şi   de
             se  pierde  in  timp.  Un  timp
            care   implică   vitejia   stră­                                                         C. DROZD         nic,   Băcia,   Tîrnpa,   Haţeg,   stat  au  datoria  să  mobilize­
            moşilor   daco-geţi,   luptele                                                                            Strei,   Bretea   Strei,   Zam,   ze   toate   forţele   umane   şi
            lor   pentru   apărarea   gliei   Haţes — vedere din centrul civic.                                       Orăştie,   Spini,   Turdaş,-Gu-   mecanice   necesare   încheie­
            şi   independenţei   şi   conti­                       Foto : virgil ONOIU {Continuare în pag. a 2-a)   ^  rasada  şi  Complexul  .  Ilia,   rii   grabnice  a   •;.■  -rişului
                                                                                                                      Printre   cei   care   au   trecut   orzului  şi  semlu.  ¡.!  cultu­
                                                                                                                      ia   însămînţarea   culturilor  rilor duble.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10