Page 50 - Drumul_socialismului_1979_07

SiMBÀTÀ, 14 IULIE 1979 Pag. 3

CULTURA l
DE CASTRAVEŢI ţ
hume
SAU DE... {
BURUIENI ? I
clon : Pol­ Cine trccc pc In grădi- e
ROMULUS VULPESCU : nn dc legume « C.A.P »
iţii jude- Băciă, chiar ducă este ţ
it...
cca. Ciclul bine înarmat cu cunoş- '
cranului“ linţe in domeniul legu­
ialaţi. Con- „Arie « meserie“ (versuri vechi * roí) micultura, cu greu se
1Z
ia naturii : poate edilica asupra in­
tsupra Del­ tenţiei conducerii unită­
. Personalitate marcantă, a rhandi, Dubito, ergo... şi ţii respective (preşedinte
ta infinit liricii româneşti, îmbinînd Acasă, in. care fiecare poe­
mp: Roniâ- la modul fericit gravitatea zie îmbracă lirismul auten­ liorlenzia Hălăluie, ingi­
tia in „Cu- gînditofului cu dezinvoltu­ tic într-o luciditate nede­ ner şei Lucia Olaru) dc
partida (Ie ra ironiei şi a umorului, ranjantă, in care fondul a realiza o cultură de
talentul autentic 'cu' exer­ generos de idei se revarsă castraveţi pc o supralaţă
illural-artis-
ciţiul spumos, versul „cla­ într-un veritabil jet-d'eau dc G ha. Aici, realmente
1
i. Film do- sic- cu debordanta versu­ al rafinamentului formei şi buruienile sînt pe cale
lui liber, citatul savant din limbajului.
Combincrii Radu Tăbîrcie, Anton Vinţan, Gheorghe Durean, Grigore Bozga, Constan­ rarităţile marii literaturi dc a sutoca şv compromi­
Citez din poemul „M-aş
bare a tin Cuşa şl Vasile Groşan au recoltat griul de pe mai mult de jumătate din suprafaţa o- cu titlurile poemelor — su­ reîntoarce...“ (ciclu) Dubi­ te cultura dc castraveţi.
uerctului“ eupată eu această cultură la ferma nr. 5. din Unirea, a I.A.S. Haţeg. gestive şi 'orgolioase in a- to, Consiliul popului comu­
politică in­ Foto : VIUGIU ONOIU ergo...), ultima strofă nal şi conducerea C.A.P
ternaţională celaşi timp —,' poetul Ro- în care se rezumă, parcă,
i mulus Vulpcseu adună în ultimul sentiment căruia nu au oare nimic dc
ultimul său volum „Arte & poetul îi plăteşte tributul spus despre această si- ţ
meserie“, apărut în presti­
ea ţării —
ului al XII- Zilnic randamente maxime gioasa editură „Cartea Ro­ — sentimentul ireversibili­ tuaţic alarmantă ? I
e
Directive
tăţii timpului —, în care,
morţii
are
mânească“, 101 poeme — fotuşi,
ideea
vechi & noi —, oferindu-ne drept contrapondere veşni­
iilor, ediţie o carte de poezie în care
ciclului la secerişul griului! poemele se înscriu, sub as­ cia Creaţiei, frîntura de mii
îitropcne“ pectul folosirii spaţiului ti­ timp umplind frîntura sa
tedia de veşnicie : „Din tot ce-am
: Rădăcini pografic, într-o grafică şi fost va fi alt arbor/ — Cum
8 \ Ameliorarea vremii în seceriş, în ziua de 12 iulie Concomitent cu intensi­ ilustrare de excepţie, ca- firea n-a rodit nicicînd. —/ DIFUZOARE MUTE
de simbătă re-i aparţin atît prin ale­ Al revenirii-n ciclu — mar­
ultimele zile a permis ca a.c,, de pildă, au fost di­ ficarea ritmului de lucru gerea semnelor tipografice ,,Sînl patru săptămîni
ritmul de lucru la seceri­ minuate cu cîte 30—60 ha ia seceriş, se impun măsuri cit şi a ilustraţiilor. tor/ Că nici în moarte nu-s ■— ne scrie tovarăşul
şul griului să sporească faţă de prevederile planu­ energice pentru urgentarea Volumul acesta e un a- defunct". Furca Sigismund din
simţitor în toate consiliile lui. Cunoscînd că orice în- eliberării terenurilor, efec­ devărat dar făcut cititoru­ însemnările mele de azi Cristur, nr. 353 — dc
unice agroindustriale. Da­ tîrziere a secerişului se sol­ tuarea arăturilor şi încheie­ lui, poemele întîmpinîndu-1 nu sînt altceva decît un cînd dihizoarele din sa­
strigăt de bucurie şi o in­
torită preocupării manifes­ dează cu pierderi irecupe­ rea grabnică a însămînţării în haine de sărbătoare. pre­ vitaţie adresată iubitorilor tul nostru au amuţit de
savuroasă
o
După
tate pentru organizarea te­ rabile din recoltă, este ne- culturilor duble, în special tot. Cu toate intervenţi­
t : 6,00 Ra- meinică a lucrului în cîmp a legumelor, unde există faţă în versuri, semnată de de frumos-adînc de a se
mincţii; 7,00 èesar ca birourile executive criticul Laurenţiu Ulici, împărtăşi din bucuriile ile tăcute la oliciul poş­
00 RcvLsta şi folosirii cu randamente ale consiliilor unice agroin­ o restanţă, de peste 200 hec­ urmează cele cinci cicluri poeziei autentice. tal din localitate, nu s-a
■ierul melo- superioare a combinelor şi dustriale, conducerile uni­ tare. în legătură cu însă- de poeme; Ars poetica, întreprins nimic pentru
tin do ştiri; a celorlalte mijloace meca­ tăţilor agricole să se preo­ mînţarea culturilor duble
adio; 10,00 Alfabet de estet, Ars a- NECULAI CHIRICA rezolvarea acestei pro­
; 10,03 He- nizate, în unităţile aparţi­ cupe cu întreaga răspunde­ de porumb, surprinde fap­ bleme. Oamenii şi-au
a<lio; 10,10 nătoare consiliilor unice a re de asigurarea tuturor tul că, pînă la această dată, pus difuzoare şi plătesc
; 11,00 Hu­ groindustriale Deva, Brad, r unităţile din consiliul unic
li,05 Atlas condiţiilor pentru ça fieca­ abonamente pentru a pu­
1 Discoteca Toteşti, Geoagiu şi altele re formaţie de combineri agroindustrial Hunedoara tea cunoaşte ce se pe­
vanpremieră s-au înregistrat viteze zil­ să realizeze randamente su­ nu au realizat nici un pro­ „ia primi o stea căzătoare“ trece în (ară şi peste
Buletin de nice là seceriş peste sau a- cent din planul stabilit (!).
lin comoara perioare la seceriş. Pentru hotare. „Ne întrebăm :
u; 12,45 Me­ proape dé cele stabilite, a folosi din plin fiecare Aceeaşi situaţie se întîlneş- tovarăşii de la Oliciul
de; 1.1,00 Dc Există însă şi o serie de oră bună de lucru, impor­ te şi la culturile de legu­ Filmul „Să prinzi o stea Lamont Jonson investi­ P.T.T.H. Deva, care răs­
>0 Merldian- me. Inginerul şef al con­ căzătoare“, realizat în 1977 ghează toate sursele unul pund de menţinerea în
tadiojurnal ; neajunsuri care frînează tant este. ca atelierele mo­
rding ; 18,00 realizarea normelor pe fie­ bile stabilite pentru inter­ siliului, Gheorghe Ranta, de' către studiourile War­ sentiment ' de ’viaţă, că bună stare dc, funcţiona­
00 Bomanţe, care utilaj. Datorită faptu­ venţii să fie permanent la şi specialiştii din unităţi, ner Bross, se adresează merge pînă Ja accente de re a reţelei dc radiotica-
bună şi me- consideră oare că îndepli­ măi'- cu seamă tinerilor critică socială în cele na­ re, de ce nu rezolvă pro­
e; 20,30 Azi, lui că dimineaţa se începe locurile unde sînt grupate spectatori. In pofida evi­ rate. Dar nu se poate nega
1
0,40 Cadenţe secerişul cu întârziere, că combinele şi să fie dotate nirea planului stabilit pen­ denţei, facem această afir­ blemaf. Aceeaşi între-
ladiojurnal ; se ivesc defecţiuni care nu cu tot ceea ce este necesar tru această campanie este că — în ciuda lentilei roz bare o punem şi noi,,
lans ; 24,no facultativă ? Realizarea u- maţie cu oarecare circum­ de care ttm pomenit mai
1 ; «,«3—6,00 sînt remediate operativ sau în vederea remedierii de­ specţie, deoarece nu o da­ sus •— filmul trădează mai mai ales că deplasarea
1
cal nocturn. că recoltatul se întrerupe fecţiunilor. De asemenea, nor producţii sporite dc pe tă pelicule destinate unui mult decît intenţionează, pînă în Cristur — loca-
seara mai devreme, se în­ prezenţa specialiştilor din toate suprafeţele' impune ca contingent tlnăr, au făcut poate, despre un mod de iitatc componentă a mu-j
registrează randamente scă­ unităţi la punctele de lu­ semănatul culturilor duble succese cu totul remarca­ viaţă, despre clipele con­ l nicipiuiui Deva — nu ce­
1
zute pe formaţiile de com- cru şi asigurarea în cîmp a să fio grabnic încheiat în bile in rîndul generaţiei fuze ale traiectoriei juve­ re mai mult de 10 mi-
bineri. O asemenea situaţie hranei mecanizatorilor re­ toate unităţile agricole. mai virstnice. Despre fil­ nile, despre un anumit /tufe. “
prezintă cerinţe esenţiale mul regizorului Lamont concept de ideal. VORBE MARI,
ţinzi o stea se înlîlneşte in consiliile penţru reducerea timpului Jonson se poate afirmă, cu Deoarece în film este (
tria); Nea unice agroindustriale Hu­ N. TlRCOB tot curajul, că este unul vorba despre studenţi-spor- FAPTE MĂRUNTE
ar (Arta); de staţionare a combinelor bine făcut, vădind o ..certă tivi, Gospodarii comunei
:a căzătoare nedoara, Dobra, Călan, Ha­ şi înlăturarea pierderilor mină de profesionist. el primeşte, natural, Bani se angajează de
ră); HUNE- din récolta. Nu un spor de atractivitate. Şi
ino (Flacă- ţeg etc., unde realizările la MOBILIZARE ACTIVA fără lentila roză tipic liol- fiindcă eroii peliculei sînt mai mulţi ani că vor re­
3e aer (Si- lywoodiană, „Să prinzi o tineri, nu poate lipsi nici para drumul din interio­
i om în lo- LA ÎNTREŢINEREA stea căzătoare“ nutreşte idila de dragoste, orches­ rul localităţii de centru
I Tcpeş, se- Situaţia însămînţării culturilor duble dc porumb şi CULTURILOR
structorul) ; legume pe consiliile unice agroindustriale, în pro­ ambiţia de a oferi publi­ trată aici cu bun simţ, fără şi vor construi trotuare
rinţ şi ccr- DE LEGUME cului o investigaţie în viaţa ostentaţie, emanînd chiar pentru pietoni. Dar anii
Braţele A- cente, pînă Ia data de 13 iulie a.c., se prezenta astfel : studenţilor americani. Sce­ un soi de candoare care trec şi gropile din drum
imbrie); O- Ploile abundente căzute in nariştii Uobby Benson şi nu poate decît să cuce­
(Republlea); ultima perioadă au favorizat, devin tot mai adinei, iar
seriile I-ir Consiliul agroindustrial Realizat % pe lingă dezvoltarea plantelor, Jerry Segal au născocit, a- rească. hopurile tot mai greu de
ist odată în şi creşterea buruienilor. La şadar, o poveste colorată, Din distribuţia masivă se trecut. Cit despre tro­
uncitoresc); Porumb Legume C.A.1*. Brad, cu sprijinul con­ străduindu-se să cuprindă reţine în primul rînd pro­
t fără iden- siliului popular orăşenesc, s-au în ea nu numai o sumă de tuare, nici vorbă. Dru­
ese); LO- luat măsuri şi s-a acţionat cu fapte . care constituie acţiu­ tagonistul : Robby Benson, mul trebuie reparat doar
orul îlarry 100 (fără plan) operativitate pentru combate­ secondat de parteneri ca pc 200 dc metri, in zo­
NINOASA : Brad rea buruienilor din culturile nea, ci şi acel sentiment Anette O’Toole, G. D.
i (Muncito- Călan 100 17 de legume. In acest scop au existenţial, care defineşte, Spradlin, Gail, Strickland, na centrală a satului Ba­
[ : Aleargă Deva 100 50' fost mobilizaţi, alături de coo­ o generaţie — este vorba ra unde sînt" amplasate
¡ă te prind Dobra 34 :i2 peratori şi personalul XESA al de generaţia anilor 70 —, Melanie Griffith, James G. complexul comercial, poş­
; BRAD : . Geoagiu 100 44 C.A.P., şi funcţionarii de la Richardson, Hector Mora­
roşie); O- 100 ",3 primăria oraşului. Astfel, în sentiment de viaţă ce mar­ le« şi alţii, care dau viaţă ta şi alte unităţi de de­
li se re- Haţeg — zilele de 11 şl 12 Iulie s-a chează o gîndire şi un com­ servire. Obligaţiile asu­
U 3-]ea ju- Hunedoara --- 65 muncit cu hărnicie, reuştndu-sc portament social. Ar fi e- unei tipologii în genere mate in ¡aţa cetăţenilor
>11 (Flaeă- Ilia 100 să se înlăture pericolul do veridice.
3AI : E a- Orăstie 100 89 Smburuienaro a culturilor de xagerat să spunem că prin trebuie onorate. Cînd
ie fericirea Simeria 83 13 la ferma legumicolă a C.A.P. cariera lui Henry Steele, AL. COVACI vom consemna eveni-
ră); HA- Toteşti (fără plan) 27 Brad. \ mentul ?
î împreună
IX : Avaria;
cerea pro-
ie cultură); l’RINTR-UN EFORT nedoara . şi ..de :1a Centrala avea ca obiect faptul că fos­ a vă vedea copiii, vă dedaţi,
ura şl pl- COLECTIV minereurilor Deva. ta dv. soţie, de care sînteţi cu fiecare prilej, la insulte
(Mureşul); Să ştiţi, stimate cetăţean, despărţit în . fapt, nu asigură şi mai ocazionaţi şi certuri Una pe săpfămînâ
:Iernat tren că problema a fost în aten­ fiicei dumneavoastră, Viori­ cu foştii vecini care se simt
; TEIjlUC: Corespondenţa tovarăşului ţia, attt, a specialiştilor, cit ca, minoră, condiţii de creş­ deranjaţi de modul în care
nsă (Mine- Beniamin Briciu din Brad şi a organelor Jocale şi mu­ tere şi educare, corespunză­ vă comportaţi cînd vă re-
conţine o constatare îmbu­ nicipale. Faţă de imposibili­ toare. Mai avea ea obiect
curătoare : unităţile, de des­ tatea de a-i da acum o re­ unele presupuse abuzuri ale vedeţi familia. De multe ori,
răul de care vă plîngeţi vi-l
facere a mărfurilor alimen­
tare pun la dispoziţia popu­ zolvare temeinică prin înlo­ unor lucrători ai Miliţiei faceţi singur. încercaţi să
actua­
cuirea
electrofiltrelor
laţiei abundenţă de mărfuri, le, s-au luat o serie de alte Hunedoara faţă de dumnea­ vedeţi lucrurile şi altfel de­
ceea ce nu poate decît să măsuri astfel: la capetele de voastră. cît pînă acum şi poate se
ne producă tuturor mulţu­ Cercetarea sesizării s-a fă­ va schimha ceva în bine.
gerii din miri. Ne mai spune dumnea­ încărcare din instalaţie* pen­ cut, la cererea noastră, de O PROPUNERE
tru etanşare se folosesc gar.-
lui că brădenii au posibi­
litatea să-şi petreacă după- CARE MERITA LUATA
43, 14, 33, amiezile intr-un foarte fru- W; IN CONSIDERAŢIE
mos parc, amenajat de ei,
sub conducerea organelor dialog cu cititorii Tovarăşe Ladislau Bartha,
78, 80, 45, locale ; că de amenajarea a- corespondenţa dumneavoas­
, 82. cestui pare, în care găsesc tră, în care ne vorbiţi atît
preocupări adecvate toate de frumos despre modul cum
ui : 801 654 vîrstele, primarul oraşului nituri de grafit, aceasta con­ către Comitetul municipal aţi fost tratat în secţia de
s-a ocupat foarte mult. stituind pînă în prezent so­ de partid Hunedoara. Se con­ fizioterapie a Spitalului din
luţia cea mai eficientă. La
firmă că fiica nu s-a bucu­
Ne bucură obiectivitatea cu capetele de descărcare, pen­ Deva, secţie amenajată pe
care priviţi lucrurile ce se tru răcire şi desprăfuire nu rat de prea multă influenţă locul fostelor „Băi sărate“,
desăvîrşesc sub ochii noştri. se poate întreprinde în pre­ bună din partea părinţilor. ne bucură. S-au făcut efor­
Parcul respectiv l-am văzut zent vreo măsură urgentă, Acum, societatea, prin insti­ turi financiare pentru ame­
şi noi şi e frumos. Vedeţi, tuţiile sale de protecţie a najarea acestei secţii. Noi,
bl! pentru deci, ce se poate înfăptui a- în cursul trimestrului III minorilor încearcă să refacă şi credem.că şi dumneavoas­
; Vremea tunci cînd cetăţenii sprijină însă, pe baza unui proiect cCea ce au stricat părinţii. tră, vedem în aceste efor­
ncălzeaseă. cu toată convingerea efortu­ al unui institut de proiectări Am spus, părinţii şi nu nu­ turi, în felul cum sînt pri­
ichimbător. rile celor pe care i-au ales specializat, gurile de evacua­ mai mama, pentru că, după miţi şi trataţi aici oamenii,
itaţii loca- re vor fi conduse într-un tu­ toate cele declarate de veci­ semne ale grijii faţă de om.
t şi carac- să conducă treburile • ora­ nel de desprăfuire, fapt ce nii cu care aţi convieţuit, în Propunerea pe care o fa­
nsoţite de şului. va reduce simţitor poluarea. evoluţia fetei aveţi şi dum­
¡ce. Vîntul ceţi în continuare, privind
; cu Intcn- NU S-A STAT CHIAR CU Problema va căpăta o so­ neavoastră o parte de vină. transportul la şi de la a-
3 din sec- luţionare de durată şi cu e- Şi, din păcate, partea aceea eeastă secţie, merită luată în Fără cuvinte. Caricatură de M. Bîtcă.
îinperatura MÎINILE ÎN SIN... ficienţă maximă atunci cînd nu e chiar atît de măruntă discuţie şi am în'aintat-o ---------------------- ----------------------------------------------------------------- ...
iprinsă Sn- Un cetăţean anonim din Uzina de utilaj greu Bistri- pe cit aţi încercat să ne con­ Consiliului popular munici­
rade, iar Teliuc ne scria cu cîtva timp ţa-Năsăud va livra elgctro- vingeţi la audienţă. pal, de unde aşteptăm o re­
5 şi 30 de
ţa izolat în urmă foarte indignat că filtrele îmbunătăţite'. Vă plângeţi că vă perse­ zolvare. Dealtfel, dacă în FOTO DOCUMENTAR
uzina ele preparare a mine­ cută organele de ordine. A- Deva există acum această
tne în ge- reurilor de aici este un pu­ RÂUL vi-l provocaţi eeste organe nu fac altceva secţie modernă de fiziotera­ La Casa de cultură din liberarea patriei. Cu acest
eu cerul ternic agent poluant al ae­ decît îşi respectă conştiin­ pie, să ştiţi că un mare me­ Brad a avut toc vernisajul prt'eţ s-a desfăşurat şi o
cădea a- rului şi apelor. Dumnealui Şl SINGUR rit în realizarea ei îl au or­ unei expoziţii toto-docu- sesiune dc comunicări şti­
însoţite de acuza de pasivitate în rezol­ cios datoria, pentru că dum­ ganele locale de partid şi de mentare consacrată aniver­ inţifice, condusă de prof.
ce. varea acestei probleme pe Tovarăşe Gheorghe Ciutar, neavoastră, în loc să uzaţi stat, sării a 33 de ani de Ia e- Dorin Crişan.
specialiştii de la I.M. IIu- audienta la redacţia ziarului civilizat de dreptul legal de ION CIOCLF.Î