Page 52 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 52
Proletari din toate ţârile, uniţi-vcj !
ANUL X X X I
Nil. (5 747
DUMINICA,
15 llîLIE
1970
4 pagini — 30 huni
Directivele Congresului al XII-lea al partidului — în CREŞTEREA COUINUâ
dezbaterea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii A iVELULU! DE fRÂS -
PREOCUPARE FUNDAMENTILA
Ideea sporirii substanţiale a producţiei de cărbune PRODUCŢIA GLOBALA]
şi valorificarea pe un plan superior a tuturor resur A PMTiULUi NOSTRU
selor secundare de materii prime, materiale, combusti J
bili şi energie ocupă un loc central în proiectul de = INDUSTRIALA -
Directive, al celui de-al XII-lea Congres al partidului,
Vazmd în măsură trecerii la cea de-a Ii-a etapă
iu cuvântarea secretarului general al partidului, tova
a majorării retribuţiei dovada grăitoare a grijii pe
răşul Nicolae Ceauşescu, Ia plenara comună a C.C. al care partidul o manifestă pentru bunăstarea tuturor
I’.C.K. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice cetăţenilor ţării, oamenii muncii din judeţ continuă
şi Sociale a României. în numărul de azi. în cadrul să-şi exprime în scrisori şi telegrame sentimentele lor
de adineă mulţumire, angajarea lor fără rezerve la
'"•dezbaterilor acestui document de însemnătate excep
edificarea noii Românii.
ţională, publicăm două intervenţii care vizează preo
cupările organelor .şi organizaţiilor de partid, ale co
lectivelor de muncă din sfera mineritului şi siderurgiei Telegrame de mulţumire adresate
— domenii reprezentative ale economiei judeţului
nostru. conducerii partidului, tovarăşului
Nicolae Ceauşescu
Sporirea producţiei de cărbune — Recuperarea tuturor resurselor de către oamenii muncii hunedoreoi
contribuţia noastră ia dezvoltarea secundare — mijloc eficient COMITE,TU. DE adresată dc revin din hotărîrile dc partid
tru realizarea sarcinilor ce-i
telegrama
In
PARTID
bazei energetice a ţării de lărgire a bazei de materii ŞI CONSILIU! ■ OAMENI şi de stat. a recentelor mă
suri stabilite de plenara Con
LOR MUNCII 1)E LA I.M.
BARZA, se spune, intre al siliului Naţional al Oameni
Minerii de la Paroşeni au cele mai calde mulţumiri prime şi materiale tele : Minerii, preparatorii, lor Muncii, că va face totul
luai cu deplină .şi profundă pentru că a pus la inde- ceilalţi oameni ai muncii din pentru îndeplinirea înainte
satisfacţie cunoştinţă de mina întregului popor acest unitatea noastră, (iind unii de termen a sarcinilor şi an
spre prevederile proiectului măreţ program, deschizător Preocuparea sistematica eare a materialelor, a re dintre primii beneficiari ai gajamentelor asumate, pen
tru întimpinarea cu rezulta
Directivelor Congresului al de noi orizonturi, angajîn- pentru gospodărirea judi surselor secundare. programului de creştere a
Conştienţi de faptul că a-
te tot mat de seamă a Con
Xtl-lea al Partidului Comu du-ne, in acelaşi timp. ca cioasă a a tuturor resurselor tragerea in circuitul econo nivelului de trai, vă adre gresului al XH-iea al Parti
materiale,
po
întregului
nist Român cu privire ia prin munca .şi priceperea tenţial productiv, const-ililie mic a resurselor secundare sează dumneavoastră, mul! dului Comunist Român şi a
dezvoltarea ecOnomico-socia- noastră să contribuim la în o componentă esenţială a po are influenţă directă asu iubite şi stimate tovarăşe se celei de a 35-a aniversări a
lâ a României în cincinalii] făptuirea lui neabătută. liticii partidului şi statului pra costurilor do producţie, cretar general Nicolae eliberării patriei.
.1981—1985 şi de orientările Datorită grijii partidului, nostru, fapt ce rezultă cu tă sub îndrumarea comitetului Ceauşescu. cele mai cald?
adresată
telegrama
de
în
de perspectivă pină în 1990. astăzi, întreprinderea minie rie şi din proiectul de Di de partid din cadrul Com mulţumiri', adînea recunoş COMITETUL DE PARTID
Acest document programa ră Paroseni este una dintre rective ale celui de-a] XII- binatului siderurgic de la tinţă pentru grija cu care ŞI CONSILIUL OAMENI
tic, de mare însemnătate- cele mai mecanizate mine lea Congres al partidului, din Hunedoara, au fost luate am promovaţi .şi asiguraţi în LOR MUNCII DE LA î\-
.pentru . toţi. oamenii muncii ale Văii Jiului. Aici. 80 la recenta cuvtnlare a secreta ple măsuri care vizează iden făptuirea în practică a poli TKICPRl NDEKE A MECANI
de pe întinsul patriei noas sută din producţia de căr rului general al partidului. tificarea tuturor posibilităţi ticii Partidului Comunist Ro CA DE MATERIA!, RU
tre, asigură intrarea Româ bune se obţine prin creşte Orientată cu precădere spre lor existente în acest sens. mân de făurire a societăţii LANT SIMERIA, conduceri:
niei inir-o fază nouă. supe rea productivităţii muncii, ca dezvoltarea multilaterală a cît şi antrenarea si mobili socialiste multilateral dez partidului. t o v a r ă ş u l u i
oamenilor
în
muncii,
zarea
rioară a dezvoltării sale urmare a extinderii mecani economiei şi, pe această ba frunte cu comuniştii, la rea voltate iu patria noastră. Nicolae Ceauşescu. se spu
multilaterale. Directivele sta zării i-n aproape toate aba ză, spre creşterea nivelului lizarea obiectivelor stabilite. ne : Dinei glas sentimentelor
Cu sentimentele cele mai
bilesc direcţiile principale şi tajele si fronturile de lucru. de trai al poporului, această Astfel, în combinat se co profunde de dragoste, stimă de înaltă stimă, respect şi
orienlările fundamentale ale In acelaşi timp, trebuie sub- politică plasează pe un loc lectează şi se valorifică o consideraţie pe care comu
dezvoltării ţării pentru cin central sarcina dezvoltării gamă variată do resurse se şi recunoştinţă. colectivul niştii. întregul colectiv de
cinalul în care se va înfăp IOAN RAŢULESCU mai intense a bazei de ma cundare, nomenclatorul ac es- F.iM. Barza asigură conduce oameni ai muncii le nutresc
tui o nouă calitate în toate secretarul terii prime, materiale şi com rea de partid şi de stat. pe faţă de conducerea partidu
domeniile de activitate. comitetului de partid bustibil, concomitent cu in IHHIAI DRON dumneavoastră personal, to lui, faţă de dumneavoastră
•Si cu acest prilej, noi-mi de Ia I. M. Pardşeni tensificarea pe toate fron economisi, varăşe Nicolae Ceauşescu. personal, mult iubite tovară
nerii, aducem partidului, se turile a preocupărilor efecti C. S. Hunedoara cel mai iubit şi stimat fiu al şe Nicolae Ceauşescu, va
cretarului său general, to ve pentru extinderea acţiu poporului român, eă nu va
varăşul Nicolae Ceauşescu. (Continuare in pag. a 2-a) nii de colectare şi valorifi- (Continuare in pag. a 2-a) precupeţi nici un efort pen- (Continuare in pag. a 2-a)
I K ' V E S T I T I I L l ŞANTIER v
•• în ten»©», «oonomioe, rife calitate ARHEOLOGIC MM - oraşul caro implinoşto vîrsla de 755 do ani
spriji
La I.F.A. „Vîscoza“ Lupeni nul La Hunedoara, cu municipal In epoca de piatră sau de
Comitetului
al U.T.C. s-a deschis un bronz, chiar şi in prima
şantier arheologic al tine vîrstă a fierului, zona Mun
tn
Accelerarea ritmurilor de execuţie retului hunedorean, vestigii valo ţilor Orăştiei nu pare să
şi
scopul
descoperirii
fi avut însemnătate. Lucru
rificării
unor
arhe
ologice Iocate. Participă 2(1 rile se schimbă spre stîr-
ou este posibilă cu promisiuni de tineri de la Liceul nr. şitlil epocii ţinuturile lo
Latene
cînd,
1, conduşi de prof. Tiberiu
dintre to-ate
Mariş, directorul Muzeului cuite de daco-geţi, tocmai
Vlad,
(Ion
Corvineştilor.
şi pasarea răspunderilor corespondent). neşte 755 de ani de exis a poporului nostru : marea acesta devenind leagănul şi
spectacu
Acum, cînd oraşul împli
se
ridică
lunga şi zbuciumata istorie
los,
tenţă atestată, se cuvine să Unire din 1918. Acolo am centrul statului dac de la
Instalaţia de fire celulozi execuţie pe obiective şi lu reproducem cîteva gânduri desfăşurat pentru prima Burebista la Decebal“.
ce lip mătase —* cum este crări (toate fiind rămase în ale unor oameni de vază. dată, cu tot entuziasmul a- Pe această vatră milena
renumit noul obiectiv aflat urmă faţă de graficele ini Vorbind despre Orăştie, dolescenţei, tricolorul ro ră s-a dezvoltat meşteşug
in construcţie la I.F.A. „Vis- ţiale), ne-au semnalat o serie academicianul David Pro- mânesc, acolo am invăţat in bresle, s-a cîntat şi s-a
coza“ Lupeni — se înscrie de greutăţi şi neajunsuri cu dan spunea : „Acolo am fă să cînt „Deşteptă-te româ jucat vesel şi optimist chiar
mire lucrările eu mare pon cure se confruntă. Lipsa u- cut cei opt ani de liceu, ne !“, „Pe-al nostru steag“, si cînd veneau „lupii“ de
dere în volumul investiţiilor nui utilaj special, de mare MICII POMPIERI — de acolo arn plecat în în- „Trei culori“, „Hora Uni pe aiurea, a fost rostit
judeţului Hunedoara în acest capacitate, cu care să eva LA DEVA tîmpinarea valurilor vieţii rii“.
cincinal, prezentând totoda cueze mîlul din zona unde de intelectual. Acolo am „E straniu câteodată mer CORNEL ARMEANU
tă. un înalt grad de com se va construi baia de fila a Deva va fi din nou gazdă trăit cel mai important, cel sul istoriei — spune prof.
întreceri
unei
republica
plexitate a execuţiei. Reali re — lucrare importantă şi ne. De această dată este mai fericit moment din univ. Hadrian Daicoviciu. (Confirmare în pag. a 2-n)
zarea obiectivului a fost în foarte pretenţioasă din punct vorba de competiţia finală
credinţată Trustului de con de vedere al tehnologiei de a „Prietenilor pompierilor“
Ta
strucţii industriale Craiova, execuţie — îi ţine în loc din rîndul pionierilor. con
băra
republicană
a
care şi-a organizat la Lu aici. întîrzierea de către be cursului, organizat Ia Deva
peni şantierul nr. 7. Pînă neficiar a eliberării ampla între 18—24 iulie, va găzdui
aici — nimic rău. Rău este samentului pentru filatură, reprezentanţi din toato ju
însă că lucrarea merge foar- unde mai sînt construcţii si deţele şl va desemna pe
te anevoios. Ea a demarat mari cantităţi dc fier veciii cei mai buni prieteni ai
cu întârziere (constructorul netransportate, întîrzie şi a- pompierilor din ţară.
zice. că din cauza neasigu- tacarea acestui obiectiv. Re
rării de către beneficiar a facerea unui mare număr dc .‘10 000 LEI PESTE
tuturor condiţiilor necesare), proiecte, faptul că unele fun SARCINA DE PLAN
pe şantier se află un număr daţii se efectuează sub nive Printr-o bunii organizare
redus de forţe umane şi teh lul Jiului, care curge în a- a muncii, a timpului de lu
nice, dar nici acestea (spu propiere, că nu sînt asigu cru şi prin diversificarea
producţiei
rate
amplasamentele
culinare,
colecti
ne beneficiarul), nu sînt fo pentru încă construcţii, care vul de muncă de la unita
alte
losite raţional, la capacitate trebuiau deja începute, ea tea nr. 80, rotiserie a
şi la timpul efectiv dc lu şi relaţiile de înţelegere şi I.C.S.M. Călan, condusă de
cru. întrajutorare nu tocmai bune comunista Ana Cerghezan,
sarcina
de
plan
a
depăşit
Inginerul şef al şantieru dintre constructor şi bene- la zi cu 30 ooo lei, în mun
lui — Alexandru Ciocoias si ca de zi cu zi remareln-
şeful lotului / „Vîscoza“ — DUMITRU GHEONEA du-se Maria Visalineseu,
Itozina Crăciuneseu şi Eti-
Remdi Arpad, ne-au prezen sabeta Nechita.
tat zilele trecute stadiile de (Continuare în pag, a 2-a)
